Ceai cu lamaie

[Psike]

Si farul e singur

Lovesc valurile stanci sfarmandu-le
Si ploaia izbeste in trupuri
Pescarusii se rup in vazduh
Si farul e singur.

Incepe vantul sa tipe
Zgaltaind ferestrele sparte,
Zvarlind cu hartii si lucruri pe plaja
Spargand ceaiuri si portelane.

Simt hainele ca a doua piele
Si parul mi-acopera chipul,
Mi-au inghetat degetele
Si farul e singur.

Marea e neagra si cerul e rosu
Cusute-s cu ata alba taiata bucati
Alba ca neaua si vie ca dati
Cand trecea pe aici Steaua.

Ploaia cade mai tare, isteric
Vuind si rupand, lipind inapoi
Farul e singur si doi, eu si el
Privim cum se scufunda.