13-05-2011, 11:28 AM
un scurt one shot
poate mai puteam sa-l lungesc putin dar nu cred ca avea rost...
Just some memories...
Te-am visat azi noapte scumpul meu, erai atat de real si totusi atat de lipsit de viata incat la vederea ta nu am facut altceva decat sa incep sa tremur necontrolat, un tremurici care spunea atat de multe despre starea mea de spirit incat pentru o secunda m-am infiorat de propria-mi reactie, de propria-mi teama atat de necontrolata. Te-am asteptat atatia ani sa te intorci incat ma intreb daca acea flacara pe care ai aprins-o in mine nu sa transformat intr-o obsesie, mi-e prea sete de trupul tau, de buzele tale moi care imi sarutau gatul cu o pasiune nebuna, de tine in intregime, in viata. Iti amintesti cand ne plimbam prin ploaie ca niste copii tembeli si incepeam sa tipam la tunete, sa fugim de fulgere si sa ne ascundem sub vreun copac.
Atunci ma iubeai ca un nebun si erai dependent de trupul meu, stiam asta dar nu-mi pasa, imi placea sa ma simt dorita de tine, chiar daca dorinta ta era atat de greu de controlat incat uneori ma infiorai, si totusi... eram intodeauna gata sa ma ofer tie, sa-ti ofer pe tava chiar si viata mea daca asta te-ar fi facut fericit. Si dupa tot ce sa intamplat intre noi, tu ai plecat fara a avea macar curaju sa-mi spui adio de teama ca ma vei rani, dar te-ai gandit vreodata ca tacerea ta ma va rani chiar mai tare, te-ai gandit ca poate inima mea de copila te-a iubit cu o intensitate ce nu mai aveam sa o simt prea curand.
M-ai trag un fum de tigara intr-o dorinta absurda ca iti voi vedea chipul iesind din fumul ce inunda camera. Iarasi ma mint singura...
poate mai puteam sa-l lungesc putin dar nu cred ca avea rost...
Just some memories...
Te-am visat azi noapte scumpul meu, erai atat de real si totusi atat de lipsit de viata incat la vederea ta nu am facut altceva decat sa incep sa tremur necontrolat, un tremurici care spunea atat de multe despre starea mea de spirit incat pentru o secunda m-am infiorat de propria-mi reactie, de propria-mi teama atat de necontrolata. Te-am asteptat atatia ani sa te intorci incat ma intreb daca acea flacara pe care ai aprins-o in mine nu sa transformat intr-o obsesie, mi-e prea sete de trupul tau, de buzele tale moi care imi sarutau gatul cu o pasiune nebuna, de tine in intregime, in viata. Iti amintesti cand ne plimbam prin ploaie ca niste copii tembeli si incepeam sa tipam la tunete, sa fugim de fulgere si sa ne ascundem sub vreun copac.
Atunci ma iubeai ca un nebun si erai dependent de trupul meu, stiam asta dar nu-mi pasa, imi placea sa ma simt dorita de tine, chiar daca dorinta ta era atat de greu de controlat incat uneori ma infiorai, si totusi... eram intodeauna gata sa ma ofer tie, sa-ti ofer pe tava chiar si viata mea daca asta te-ar fi facut fericit. Si dupa tot ce sa intamplat intre noi, tu ai plecat fara a avea macar curaju sa-mi spui adio de teama ca ma vei rani, dar te-ai gandit vreodata ca tacerea ta ma va rani chiar mai tare, te-ai gandit ca poate inima mea de copila te-a iubit cu o intensitate ce nu mai aveam sa o simt prea curand.
M-ai trag un fum de tigara intr-o dorinta absurda ca iti voi vedea chipul iesind din fumul ce inunda camera. Iarasi ma mint singura...