10-05-2011, 11:18 PM
Tnkz for commz <3
nExt:
Capitolul 17
Am ramas uimit sa vad cum Taki preia conducerea, cersind parca sa devina al meu. Adoram felul asta de a se comporta si imi placea ca incepe sa uite de conceptii si sa se simta bine in prezenta mea. Stateam in pat si il privea cum doarme, scancind usor din cand in cand si strangandu-ma in brate. L-am sarutat lung pe buze, dupa care mi-am inchis si eu ochii linistit si am adormit tinandu-l in brate. Imi era greu sa nu ma pun peste el si sa incepem o noua partida, insa eram constient ca pentru el era prea mult si era obosit, nu ca eu nu as fi fost, insa apetitul sexual imi era mult mai mare.
Am deschis ochii de-ndata ce am simtit doua buze fierbinti pe buzele mele si, din instinct, mi-am dus mainile in jurul gatului persoanei inainte sa imi deschid ochii. L-am tras in pat si abia atunci am privit cine era: Taki, stand peste, imbracat doar in capotul meu alb de baie si cu parul ud. Mi-am trecut limba peste buze, dupa care mi-am strecurat-o in gura sa, incepand un sarut tandru.
- Ce face invingatorul meu? am intrebat de indata ce a trebuit sa ne despartim din lipsa de aer.
- Il saruta pe Michael, raspunse pe un ton pervers, dupa care imi dadu un pupic pe frunte si se ridica de pe mine.
- Arati superb in capotul meu, ii spun multumit si m-am ridicat si eu, savurand imaginea ce mi se infatisa in cale. Am constatat insa ca eram gol si am inceput sa rad. Ai facut dus? il intreb si imi trec mana peste pieptul ce mi se incordase acum. A dat afirmativ din cap si am continuat: Pacat, eram curios cum ai arata in dus, gemand extaziat.
S-a rusinat cand a auzit ce spusesem, dupa care am iesit din camera, indreptandu-ma catre dus, iar el s-a asezat in canapea, zambind rusinat cand vazu cele cateva pete albe pe care le lasasem in urma de aseara si curata repede cu un servetel, pe cand eu am intrat in dus si am dat drumul apei fierbinti sa-mi spele trupul de pacate.
Inca ii simteam atingerile pe trupul meu si gemetele in urechile mele, caldura trupului cand eram in interiorul stramt si lacrimile fierbinti ce isi gasisera peirea pe buzele mele fine... Din nou simteam cum ma intaresc, ceea ce era de asteptat din partea mea, pateam asta de fiecare data cand ma gandeam la Taki. Am iesit repede din dus si m-am intors in camera unde se afla el, privind acum la televizor, intins cu picioarele pe masa de sticla din fata canapelei si cu telecomanda plasmei in mana.
M-am apropiat usor de el si m-am pus langa trupul sau obosit, iar el isi intoarse privirea catre mine si exclama ingrijorat:
- Esti ud!
Am inceput sa rad in acel moment de naivitatea lui si i-am prins barbia intre doua degete, apropiindu-mi buzele de ale sale si lingandu-i-le usor, iar el se inrosi cand realiza ce am de gand sa fac, fiindca mana mea urcase deja pe coapsa lui calda, strangand usor si amenintand sa urce si mai sus, in locul acela care il facea sa geama extaziat. Ma opri insa inainte sa ajung, prinzandu-mi mana si oprind-o.
- Nu cred ca... Mai pot, rosti incet si isi ascunse chipul inrosit, iar eu am spus intelegator ca e in regula si l-am sarutat usor.
- Ti-a placut? am intrebat referitor la noaptea de aseara, iar Taki incepu din nou sa se roseasca. Inganada un '' Ihi '' foarte incet, dupa care isi inchise ochii si se lasa pe spate.
- Merg azi la scoala? ma intreba si eu am inceput sa rad, explicand ca nu e alegerea mea ceea ce are el sa faca, doar ca era sambata si, din cate stiam eu, sambata nu se invata. Se uita cu ochii mari la mine si incepu si el sa rada, duap care intreba: Atunci... Mergem la garaj? Ochii ii sclipeau cand intreba de locul unde erau atatea masini.
- Vrei sa te am din nou pe Mercedes-ul ala? am intrebat ridicand o spranceana, iar Taki dadu rapid negativ din cap, facandu-ma sa rad. Am urcat in camera mea, luandu-mi haine de imbracat din dulap si imbracand tinuta de astazi: o pereche de blugi ce-mi veneau bestial pe fund, scotandu-l in evidenta si o camasa neagra pe care am lasat-o deschisa. Mi-am pus la gat un pandantiv cu un colt de lup, dupa care am iesit din camera mea, mirosind tot a parfum bun.
- Miroase bine, rosti Taki cand am ajuns langa el si se ridica in picioare, incolacindu-si mainile in jurul gatului meu si sarutandu-ma pe buze usor. Merg si eu sa ma imbrac si mergem la garaj, spuse incet, insa aveam de gand sa mergem sa mancam ceva, la garaj oricum nu era nimic de facut in weekend, doar cate o masina lovita pe care o terminam in mai putin de o ora.
In majoritatea timpului ii trimiteam pe angajati acasa si plecam si eu, plictisit nevoie mare si nitel iritat. De obicei megeam sa dau ture cu masina de unul singur pe pistele interzise sau prin locurile in care poliztia interzicea, pentru ca adoram riscurile mari.
Taki cobori si l-am luat de talie, sarutandu-i gatul ce mirosea incantator. A zambit si ne-am urcat in masina cu care venisem si aseara acasa, fiindca trebuia sa o ducem inapoi la garaj. Ne-am oprit intre timp la un restaurant, intrand si luand micul dejun acolo. Chelnerita care ma cunostea imi zambi si il studie pe Taki din cap pana in picioare, dupa cre se indeparta de noi, urmand sa ne aduca si comanda.
Dupa scurt timp, am terminat de mancat si am plecat de-acolo cu zambetul pe buze si stomacele satisfacute. Ajunsi la garaj, eu m-am dus la birou si am luat niste hartii, urmand sa le completez, iar Taki isi lua rapid o pereche de pantaloni si un maieu din garderoba mea de munca, fiindca el nu-si luase schimburi, si iesi din birou ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat intre noi si am fi fost doar simpli prieteni.
- Esti prost, pustiule?! Nu te mai baga unde nu-ti fierbe oala! l-am auzit pe John spumegand, dupa care am iesit rapid din birou, banuind ca se cearta cu Taki...Si schiar asa era. Blondul tipa de zor la niponul meu, gesticuland enervat si adresandu-i cuvinte jignitoare.
Taki tacea si inghitea, iar o data ce am ajuns acolo se intoarse cu spatele la John, continuand sa lucreze.
- Ce s-a intamplat? intreb pe o voce dura si blondul ma fixa cu privirea, dupa care explica:
- Idiotul de amant al tau, rosti apasand pe '' amant '', a scurt circuitat computerul masinii, spuse scurt si incepu din nou sa injure. I-am zis sa nu se bage, dar a insistat si uite ca acum l-a stricat de-a binelea in loc sa-l rezolve, spuse aproape tipand, insa privirea mea dura il reduse la tacere.
- Astfel de calculatoare se gasesc in tot garajul, plus ca nu a facut o paguba ca a stricat nenorocirea asta, spun calm si imi atintesc ochii in cei ai lui John. Mi se pare insa ca problema ta e alta, si anume ca Taki e '' amantul meu'', ca sa te citez. Amant, iubit, cum vrei sa-i spui, rostesc cu un ranjet pervers pe chip, e al meu si tin la el, plus ca nu-ti permit tie sa tipi. Daca e nevoie sa tipe cineva acela voi fi eu si o voi face adresandu-ma tie! am spus ridicand vocea, insa Taki se intoarse catre mine si ma prinse usor de mana in incercarea de a ma linisti. In birou acum, ii spun lui John scurt, dupa care imi sarut niponul pe buze si merg dupa blondul ce inca spumega de furie.
- Ce s-a intamplat cu noi? intreba trist, asezandu-se pe scaunul din fata biroului meu. Inainte erai altfel, inainte ma sarutai, glumeam si radeam amandoi... Acum, dupa ce a aparut el m-ai dat uitarii...
- A existat vreodata '' noi '' ? intreb sarcastic si ma uit fix in ochii lui John, care era din ce in ce mai trist si mai abatut acum. Imi pare rau, eu nu am vazut lucrurile asa, pentru minte am fost doar eu si ai fost si tu ocazional, cand am avut nevoie si ai avut si tu nevoie. Nimic mai mult.
- Adica am fost doar o aventura pentru tine? ma intreba ascunzandu-si chipul in palme, iar eu m-am ridicat de pe scaun si m-am indreptat spre el. Ochii ii licarira in acel moment si intinse mainile spre mine, crezand ca il voi lua in brate, insa eu mi-am aprins doar o tigara si am spus:
- Da, doar o aventura. In momentul in care m-ai cunoscut ar fi trebuiti sa stii ca nu va fi nimic intre noi, te-ai lasat prea usor si stiam ca nu faci asta numai cu mine, ci cu mult mai multi.
- Prea usor?! striga enervat si dadu cu pumnul in biroul meu, apoi se ridica in picioare, privindu-ma drept in ochi. Dar pustiul cum s-a lasat?! Nici nu l-ai cunoscut bine si la putin timp gata, deja se culcase cu tine. O tarfa, asa e!
I-am infipt mainile in gat in acel moment si am rostit strangand din dinti:
- In conditiile in care nu stii ce s-a intamplat de fapt intre mine si el te rog sa taci sau te las fara capul asta sec de pe umeri! Stii tu ca mi s-a lasat?! am intrebat nervos si i-am trantit o palma peste fata blondului, moment in care Taki intra in birou si ma prinse de mana.
- Te rog, lasa-l... M-a tras spre el si imi zambi trist, dupa care John iesi, lasandu-ne singuri in birou...
~Posturi unite~Din cauza unei greseli ale mele in notatia capitolelor, aveam doua captiole 17, si am postat pe cel al Mirei, din punctul de vedere al lui Taki. Ulterior, am modificat. Acum insa, Mira mi-a sugerat sa le postez pe amandoua, ca oricum fusese citit 18-le. Iata, deci, doua capitole.
Imi cer iertare pentru neplaceri, sunt proasta T^T.
Vom reveni de la umratorul capitol la normal si eu isi cere scuze ^:)^
Capitolul 18
Ziua mea ar fi fost mult mai buna daca John nu avea chef de cearta...Dimineata cand m-am trezit ma simteam mult mai bine decat m-as fi asteptat: satisfacut si plin de viata, chiar daca durerea surda din partea inferioara a corpului ma deranja. Eram pregatit pentru o zi plina de munca...sau de scoala. Dar cum Mike mi-a zis ca era sambata, am decis sa ma axez pe munca de la garaj. Trebuia cumva sa-mi consum si eu energia...
Totul mersese ca pe roate...pana ce m-am oferit sa-l ajut pe John cu computerul de bord al masinii sale care nu nu mai indica bine datele.
Stiam ca barbatul nu ma place si il intelegeam pe deplin. Pana la urma in ochii lui eu eram persoana care ii furase "partenerul". Mike imi zisese ca intre el si John nu era nimic serios, dar poate ca pentru acest barbat, seful meu insemnase ceva mai mult decat o tavaleala impusa de nevoi...Am oftat, incercand sa nu bag de seama cuvintele lui jignitoare, ci doar sa ma axez pe computerul de bord...insa atentia mea a fost distrasa si am apicat un voltaj prea mare, arzand procesorul. Am injurat si m-am dus sa caut altul, cu John pe urmele mele care pur si simplu nu vroia sa termine.
Apoi l-am vazut pe Mike venind si cei doi s-au luat la cearta de fata cu toata lumea, facandu-ma pe mine sa ma rusinez si sa ma simt si mai vinovat ca pana acum. Mike parea gata sa explodeze, asa ca l-a tras pe celalalt dupa el si s-au incuiat la etaj in birou.
-Nu e vina ta, am auzit o voce pe care o cunosteam in spatele meu. M-am intors si l-am vazut pe pustiul cu parul roscat si plin de pistrui pe care il chema Dan. Acesta ma batu prieteneste pe umar si imi zambi.
-Serios? Nu as zice acelasi lucru...
-Asa era si inainte sa vi tu. Seful nu a fost niciodata serios in privinta lui John si cred ca nici John nu era prea implicat. Pur si simplu nu-i convine ca Mike iti acorda tie mai mult atentie decat lui.
-Imi acorda mai mult atentie? l-am intrebat ridicandu-mi o sparanceana confuz.
-Normal ca-ti acorda.
-Suntem prieteni...discutam, i-am raspuns inca nesigur.
-Intocmai. El si John nu au fost niciodata prieteni.
Imi facu cu ochiul apoi se indeparta, vazandu-si de treaba lui. Am ridicat din umeri nefind inca prea sigur ce a vrut sa spuna, apoi am hotarat sa urc la etaj si sa-i despart pe cei doi pana nu se lua de gat. Am urcat scarile doua cate doua si am deschis usa cu putere, in fata ochilor aparandu-mi un Mike extrem de nervos si un John care se chiunuia sa respire.
-Te rog, lasa-l...i-am soptit lui Mike, prinzandu-l de mana.
John a profitat de intrerupere, si-a aranjat haina mototolita si a dat sa plece, dar l-am urmat. Ii convenea sau nu, trebuia sa purtam o discutie serioasa. Lucrurile nu puteau ramane asa.
-John...stai, am strigat dupa el.
-Ce dracu vrei? Du-te si marcheaza o alta masina cu idiotul ala si lasa-ma in pace.
Mi-am simtit obrajii inrosindu-se, dar am tras aer adanc in piept, facandu-mi curaj sa continui.
-Imi pare rau ca nu ma placi...dar macar cat muncim hai sa lasam astea deoparte. Dupa ce terminam programul poti sa ma injuri si ma bati sa-mi faci ce vrei. Nu-mi pasa, dar aici trebuie sa ne concentram pe munca noastra.
-N-am nevoie de lectii de la un pusti, Akuma...imi zise el cu ura.
-Deseara avem o cursa...am auzit pe cineva urland din partea opusa a garajului. Ii simteam privirea lui Mike pe spatele meu, dar nu m-am intors. Sigur auzise tot ce-i spusesem lui John...dar nu-mi pasa. Trebuia sa incerc sa indrept lucrurile pe care eu le stricasem
-Eu particip, zise blondul sigur pe el, apoi se intoarse spre Mike si ii zambii siret. Poate nu ma mai vrei in patul tau, dar o sa-ti arat ca sunt un pilot mult mai bun decat pustiul asta. Mike nu a replicat nimic, iar John se indrepta spre masina sa cu pasi horatati si mari, neluand in seama privirile curioase ale celorlalti.
-Nu pot concura cu masina aia, m-am trezit eu urland. E ceva inneregula cu ea! Ar putea sa fie de la computer sau ar putea avea cu totul si cu totul altceva. Nu am facut un diagnostic complet...dar el nu ma baga de loc in seama, ci o porni si pleca de pe loc cu a doua, facand rotile sa scartaie si sa scoata fum.
-Lasa-l in pace, i-am auzit vocea calma a lui Mike in urechea mea si respiratia calda pe ceafa. Nu te va asculta.
-Cum poti sa zici asta?! indiferent ce conflicte exista, e colegul meu. Nu-l pot lasa sa concureze cu o masina ce este defecta. E sinucidere curata.
-Stiu asta, dar nu ai cum sa-l convingi. Stai linistit, e profesionist. Isi va verifica masina inainte de cursa.
Speram doar ca asa va fi...
Seara venise mai repede decat ma asteptam. Ne-am strans cu totii in partea de est a orasului aproape de port...in zona depourilor, unde stiam ca va aveav loc cursa. Ca niciodata, in seara aceasta venisera majoritatea oamenilor de la garaj. Poate pentru ca era sambata si maine nu trebuiau sa mearga la munca sau poate ca fuseseta pur si simplu curiosi ca sa vada cum se va descurca John...
Pareau bine dispusi si gata de spectacol...pe cand eu eram la capatul nervilor. Aveam o presimtire foarte proasta in legatura cu chestia asta. Am incercat sa ma vorbesc o data cu John, dar nici de data acesta nu ma bagat in seama. Parca era orbit de nervi si gelozie.
Mike, pe de alta parte, era calmitatea intruchipata. Statea si fuma linistit o tigare sprijinit de masina sa, admirand spectacolul.
-Mike, trebuie sa-o opresti. E nebunie curata! i-am zis imediat ce am ajuns langa el. Fusese acasa sa se schimbe, la fel ca mine, si acum purta o pereche de blugi negri si o camasa rosie, deschisa la majoritatea nasturilor, oferind un frumos spectacol privitorilor. Am inghitit in sec, cand imagini cu noi doi goi mi-au invadat minte si mi-am scuturat capul a sa le inlatur. Nu aveam timp de asa ceva acum.
-Ti-am zis sa stai linistit. Nu va patii nimic, imi zisese pe acelasi ton ca si mai devreme.
A trebuit sa tac, cu toate ca mai aveam multe de zis, caci cursa era pe cale sa inceapa. M-am dus in fata ca sa pot privi in voie monitoarele. Masinile era toate la linia de plecare cu motoarele pornite. Cand fata a dat semnalul au plecat cu totii, masinile puternice prinzand imediat viteze mari. Rotile scartaiau in fiecare curba si scoteau fum, pe masura ce viteza crestea. Toti erau buni...mai buni decat m-as fi asteptat, dar John era in frunte. Ma bucuram...poate ca exagerasem...
Dar exact inainte sa treaca de ultima curba, unul dintre cauciucuri i-a explodat, facandu-l sa piarda controlul masinii, acesta rostogolindu-se de cateva ori si ramanand cu rotile in sus. In jurul meu se lasa o liniste de mormant, apoi toti incepura sa alerge, unii in directia masinii accidentate, altii in cea opusa incefcand sa scape pana nu venea politia.
-La dracu'...am alergat repede la prima masina pe care o vazusem, netinanan cont a cui ii si am plecat in viteza spre masina lui John. Odata ajuns acolo am coborat si am alergat in directia lui, incercand sa-l ajut. Trebuia sa-l scot de acolo...Trebuia!
Masina era complet distrusa, aripile erau indoite si puteam simtii mirosul de benzina. Am inceput sa bat in caroserie, incercand sa-l fac sa reactioneze. Avea capul plecat intr-un mod ciudat, ca si cum ar avea gatul rupt, dar nu am vrut sa accept asa ceva. Inca traia! Trebuia sa cred asta.
-John!!. John..trezeste-te...John, ma auzi? Dar nu am primit niciun raspuns.
Imi simteam ochii umezindu-se si amintiri vechi invaluindu-ma. Nu voi mai pierde pe inca cineva in acest mod!
Am spart parbrizul cu piciororul, apoi m-am intins in interior pentru a-i desface centura, dar fix in acel moment am auzit un fasait distinct si un bubuit in partea din spate a masinii. Pana sa-mi dau seama sunetul se intesifica si un suflu fierbinte imi arse mainile si ma arunca in spate cativa metrii, facandu-ma sa ma lovesc de cimentul rece.
Masina explodase...
nExt:
Capitolul 17
Am ramas uimit sa vad cum Taki preia conducerea, cersind parca sa devina al meu. Adoram felul asta de a se comporta si imi placea ca incepe sa uite de conceptii si sa se simta bine in prezenta mea. Stateam in pat si il privea cum doarme, scancind usor din cand in cand si strangandu-ma in brate. L-am sarutat lung pe buze, dupa care mi-am inchis si eu ochii linistit si am adormit tinandu-l in brate. Imi era greu sa nu ma pun peste el si sa incepem o noua partida, insa eram constient ca pentru el era prea mult si era obosit, nu ca eu nu as fi fost, insa apetitul sexual imi era mult mai mare.
Am deschis ochii de-ndata ce am simtit doua buze fierbinti pe buzele mele si, din instinct, mi-am dus mainile in jurul gatului persoanei inainte sa imi deschid ochii. L-am tras in pat si abia atunci am privit cine era: Taki, stand peste, imbracat doar in capotul meu alb de baie si cu parul ud. Mi-am trecut limba peste buze, dupa care mi-am strecurat-o in gura sa, incepand un sarut tandru.
- Ce face invingatorul meu? am intrebat de indata ce a trebuit sa ne despartim din lipsa de aer.
- Il saruta pe Michael, raspunse pe un ton pervers, dupa care imi dadu un pupic pe frunte si se ridica de pe mine.
- Arati superb in capotul meu, ii spun multumit si m-am ridicat si eu, savurand imaginea ce mi se infatisa in cale. Am constatat insa ca eram gol si am inceput sa rad. Ai facut dus? il intreb si imi trec mana peste pieptul ce mi se incordase acum. A dat afirmativ din cap si am continuat: Pacat, eram curios cum ai arata in dus, gemand extaziat.
S-a rusinat cand a auzit ce spusesem, dupa care am iesit din camera, indreptandu-ma catre dus, iar el s-a asezat in canapea, zambind rusinat cand vazu cele cateva pete albe pe care le lasasem in urma de aseara si curata repede cu un servetel, pe cand eu am intrat in dus si am dat drumul apei fierbinti sa-mi spele trupul de pacate.
Inca ii simteam atingerile pe trupul meu si gemetele in urechile mele, caldura trupului cand eram in interiorul stramt si lacrimile fierbinti ce isi gasisera peirea pe buzele mele fine... Din nou simteam cum ma intaresc, ceea ce era de asteptat din partea mea, pateam asta de fiecare data cand ma gandeam la Taki. Am iesit repede din dus si m-am intors in camera unde se afla el, privind acum la televizor, intins cu picioarele pe masa de sticla din fata canapelei si cu telecomanda plasmei in mana.
M-am apropiat usor de el si m-am pus langa trupul sau obosit, iar el isi intoarse privirea catre mine si exclama ingrijorat:
- Esti ud!
Am inceput sa rad in acel moment de naivitatea lui si i-am prins barbia intre doua degete, apropiindu-mi buzele de ale sale si lingandu-i-le usor, iar el se inrosi cand realiza ce am de gand sa fac, fiindca mana mea urcase deja pe coapsa lui calda, strangand usor si amenintand sa urce si mai sus, in locul acela care il facea sa geama extaziat. Ma opri insa inainte sa ajung, prinzandu-mi mana si oprind-o.
- Nu cred ca... Mai pot, rosti incet si isi ascunse chipul inrosit, iar eu am spus intelegator ca e in regula si l-am sarutat usor.
- Ti-a placut? am intrebat referitor la noaptea de aseara, iar Taki incepu din nou sa se roseasca. Inganada un '' Ihi '' foarte incet, dupa care isi inchise ochii si se lasa pe spate.
- Merg azi la scoala? ma intreba si eu am inceput sa rad, explicand ca nu e alegerea mea ceea ce are el sa faca, doar ca era sambata si, din cate stiam eu, sambata nu se invata. Se uita cu ochii mari la mine si incepu si el sa rada, duap care intreba: Atunci... Mergem la garaj? Ochii ii sclipeau cand intreba de locul unde erau atatea masini.
- Vrei sa te am din nou pe Mercedes-ul ala? am intrebat ridicand o spranceana, iar Taki dadu rapid negativ din cap, facandu-ma sa rad. Am urcat in camera mea, luandu-mi haine de imbracat din dulap si imbracand tinuta de astazi: o pereche de blugi ce-mi veneau bestial pe fund, scotandu-l in evidenta si o camasa neagra pe care am lasat-o deschisa. Mi-am pus la gat un pandantiv cu un colt de lup, dupa care am iesit din camera mea, mirosind tot a parfum bun.
- Miroase bine, rosti Taki cand am ajuns langa el si se ridica in picioare, incolacindu-si mainile in jurul gatului meu si sarutandu-ma pe buze usor. Merg si eu sa ma imbrac si mergem la garaj, spuse incet, insa aveam de gand sa mergem sa mancam ceva, la garaj oricum nu era nimic de facut in weekend, doar cate o masina lovita pe care o terminam in mai putin de o ora.
In majoritatea timpului ii trimiteam pe angajati acasa si plecam si eu, plictisit nevoie mare si nitel iritat. De obicei megeam sa dau ture cu masina de unul singur pe pistele interzise sau prin locurile in care poliztia interzicea, pentru ca adoram riscurile mari.
Taki cobori si l-am luat de talie, sarutandu-i gatul ce mirosea incantator. A zambit si ne-am urcat in masina cu care venisem si aseara acasa, fiindca trebuia sa o ducem inapoi la garaj. Ne-am oprit intre timp la un restaurant, intrand si luand micul dejun acolo. Chelnerita care ma cunostea imi zambi si il studie pe Taki din cap pana in picioare, dupa cre se indeparta de noi, urmand sa ne aduca si comanda.
Dupa scurt timp, am terminat de mancat si am plecat de-acolo cu zambetul pe buze si stomacele satisfacute. Ajunsi la garaj, eu m-am dus la birou si am luat niste hartii, urmand sa le completez, iar Taki isi lua rapid o pereche de pantaloni si un maieu din garderoba mea de munca, fiindca el nu-si luase schimburi, si iesi din birou ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat intre noi si am fi fost doar simpli prieteni.
- Esti prost, pustiule?! Nu te mai baga unde nu-ti fierbe oala! l-am auzit pe John spumegand, dupa care am iesit rapid din birou, banuind ca se cearta cu Taki...Si schiar asa era. Blondul tipa de zor la niponul meu, gesticuland enervat si adresandu-i cuvinte jignitoare.
Taki tacea si inghitea, iar o data ce am ajuns acolo se intoarse cu spatele la John, continuand sa lucreze.
- Ce s-a intamplat? intreb pe o voce dura si blondul ma fixa cu privirea, dupa care explica:
- Idiotul de amant al tau, rosti apasand pe '' amant '', a scurt circuitat computerul masinii, spuse scurt si incepu din nou sa injure. I-am zis sa nu se bage, dar a insistat si uite ca acum l-a stricat de-a binelea in loc sa-l rezolve, spuse aproape tipand, insa privirea mea dura il reduse la tacere.
- Astfel de calculatoare se gasesc in tot garajul, plus ca nu a facut o paguba ca a stricat nenorocirea asta, spun calm si imi atintesc ochii in cei ai lui John. Mi se pare insa ca problema ta e alta, si anume ca Taki e '' amantul meu'', ca sa te citez. Amant, iubit, cum vrei sa-i spui, rostesc cu un ranjet pervers pe chip, e al meu si tin la el, plus ca nu-ti permit tie sa tipi. Daca e nevoie sa tipe cineva acela voi fi eu si o voi face adresandu-ma tie! am spus ridicand vocea, insa Taki se intoarse catre mine si ma prinse usor de mana in incercarea de a ma linisti. In birou acum, ii spun lui John scurt, dupa care imi sarut niponul pe buze si merg dupa blondul ce inca spumega de furie.
- Ce s-a intamplat cu noi? intreba trist, asezandu-se pe scaunul din fata biroului meu. Inainte erai altfel, inainte ma sarutai, glumeam si radeam amandoi... Acum, dupa ce a aparut el m-ai dat uitarii...
- A existat vreodata '' noi '' ? intreb sarcastic si ma uit fix in ochii lui John, care era din ce in ce mai trist si mai abatut acum. Imi pare rau, eu nu am vazut lucrurile asa, pentru minte am fost doar eu si ai fost si tu ocazional, cand am avut nevoie si ai avut si tu nevoie. Nimic mai mult.
- Adica am fost doar o aventura pentru tine? ma intreba ascunzandu-si chipul in palme, iar eu m-am ridicat de pe scaun si m-am indreptat spre el. Ochii ii licarira in acel moment si intinse mainile spre mine, crezand ca il voi lua in brate, insa eu mi-am aprins doar o tigara si am spus:
- Da, doar o aventura. In momentul in care m-ai cunoscut ar fi trebuiti sa stii ca nu va fi nimic intre noi, te-ai lasat prea usor si stiam ca nu faci asta numai cu mine, ci cu mult mai multi.
- Prea usor?! striga enervat si dadu cu pumnul in biroul meu, apoi se ridica in picioare, privindu-ma drept in ochi. Dar pustiul cum s-a lasat?! Nici nu l-ai cunoscut bine si la putin timp gata, deja se culcase cu tine. O tarfa, asa e!
I-am infipt mainile in gat in acel moment si am rostit strangand din dinti:
- In conditiile in care nu stii ce s-a intamplat de fapt intre mine si el te rog sa taci sau te las fara capul asta sec de pe umeri! Stii tu ca mi s-a lasat?! am intrebat nervos si i-am trantit o palma peste fata blondului, moment in care Taki intra in birou si ma prinse de mana.
- Te rog, lasa-l... M-a tras spre el si imi zambi trist, dupa care John iesi, lasandu-ne singuri in birou...
~Posturi unite~Din cauza unei greseli ale mele in notatia capitolelor, aveam doua captiole 17, si am postat pe cel al Mirei, din punctul de vedere al lui Taki. Ulterior, am modificat. Acum insa, Mira mi-a sugerat sa le postez pe amandoua, ca oricum fusese citit 18-le. Iata, deci, doua capitole.
Imi cer iertare pentru neplaceri, sunt proasta T^T.
Vom reveni de la umratorul capitol la normal si eu isi cere scuze ^:)^
Capitolul 18
Ziua mea ar fi fost mult mai buna daca John nu avea chef de cearta...Dimineata cand m-am trezit ma simteam mult mai bine decat m-as fi asteptat: satisfacut si plin de viata, chiar daca durerea surda din partea inferioara a corpului ma deranja. Eram pregatit pentru o zi plina de munca...sau de scoala. Dar cum Mike mi-a zis ca era sambata, am decis sa ma axez pe munca de la garaj. Trebuia cumva sa-mi consum si eu energia...
Totul mersese ca pe roate...pana ce m-am oferit sa-l ajut pe John cu computerul de bord al masinii sale care nu nu mai indica bine datele.
Stiam ca barbatul nu ma place si il intelegeam pe deplin. Pana la urma in ochii lui eu eram persoana care ii furase "partenerul". Mike imi zisese ca intre el si John nu era nimic serios, dar poate ca pentru acest barbat, seful meu insemnase ceva mai mult decat o tavaleala impusa de nevoi...Am oftat, incercand sa nu bag de seama cuvintele lui jignitoare, ci doar sa ma axez pe computerul de bord...insa atentia mea a fost distrasa si am apicat un voltaj prea mare, arzand procesorul. Am injurat si m-am dus sa caut altul, cu John pe urmele mele care pur si simplu nu vroia sa termine.
Apoi l-am vazut pe Mike venind si cei doi s-au luat la cearta de fata cu toata lumea, facandu-ma pe mine sa ma rusinez si sa ma simt si mai vinovat ca pana acum. Mike parea gata sa explodeze, asa ca l-a tras pe celalalt dupa el si s-au incuiat la etaj in birou.
-Nu e vina ta, am auzit o voce pe care o cunosteam in spatele meu. M-am intors si l-am vazut pe pustiul cu parul roscat si plin de pistrui pe care il chema Dan. Acesta ma batu prieteneste pe umar si imi zambi.
-Serios? Nu as zice acelasi lucru...
-Asa era si inainte sa vi tu. Seful nu a fost niciodata serios in privinta lui John si cred ca nici John nu era prea implicat. Pur si simplu nu-i convine ca Mike iti acorda tie mai mult atentie decat lui.
-Imi acorda mai mult atentie? l-am intrebat ridicandu-mi o sparanceana confuz.
-Normal ca-ti acorda.
-Suntem prieteni...discutam, i-am raspuns inca nesigur.
-Intocmai. El si John nu au fost niciodata prieteni.
Imi facu cu ochiul apoi se indeparta, vazandu-si de treaba lui. Am ridicat din umeri nefind inca prea sigur ce a vrut sa spuna, apoi am hotarat sa urc la etaj si sa-i despart pe cei doi pana nu se lua de gat. Am urcat scarile doua cate doua si am deschis usa cu putere, in fata ochilor aparandu-mi un Mike extrem de nervos si un John care se chiunuia sa respire.
-Te rog, lasa-l...i-am soptit lui Mike, prinzandu-l de mana.
John a profitat de intrerupere, si-a aranjat haina mototolita si a dat sa plece, dar l-am urmat. Ii convenea sau nu, trebuia sa purtam o discutie serioasa. Lucrurile nu puteau ramane asa.
-John...stai, am strigat dupa el.
-Ce dracu vrei? Du-te si marcheaza o alta masina cu idiotul ala si lasa-ma in pace.
Mi-am simtit obrajii inrosindu-se, dar am tras aer adanc in piept, facandu-mi curaj sa continui.
-Imi pare rau ca nu ma placi...dar macar cat muncim hai sa lasam astea deoparte. Dupa ce terminam programul poti sa ma injuri si ma bati sa-mi faci ce vrei. Nu-mi pasa, dar aici trebuie sa ne concentram pe munca noastra.
-N-am nevoie de lectii de la un pusti, Akuma...imi zise el cu ura.
-Deseara avem o cursa...am auzit pe cineva urland din partea opusa a garajului. Ii simteam privirea lui Mike pe spatele meu, dar nu m-am intors. Sigur auzise tot ce-i spusesem lui John...dar nu-mi pasa. Trebuia sa incerc sa indrept lucrurile pe care eu le stricasem
-Eu particip, zise blondul sigur pe el, apoi se intoarse spre Mike si ii zambii siret. Poate nu ma mai vrei in patul tau, dar o sa-ti arat ca sunt un pilot mult mai bun decat pustiul asta. Mike nu a replicat nimic, iar John se indrepta spre masina sa cu pasi horatati si mari, neluand in seama privirile curioase ale celorlalti.
-Nu pot concura cu masina aia, m-am trezit eu urland. E ceva inneregula cu ea! Ar putea sa fie de la computer sau ar putea avea cu totul si cu totul altceva. Nu am facut un diagnostic complet...dar el nu ma baga de loc in seama, ci o porni si pleca de pe loc cu a doua, facand rotile sa scartaie si sa scoata fum.
-Lasa-l in pace, i-am auzit vocea calma a lui Mike in urechea mea si respiratia calda pe ceafa. Nu te va asculta.
-Cum poti sa zici asta?! indiferent ce conflicte exista, e colegul meu. Nu-l pot lasa sa concureze cu o masina ce este defecta. E sinucidere curata.
-Stiu asta, dar nu ai cum sa-l convingi. Stai linistit, e profesionist. Isi va verifica masina inainte de cursa.
Speram doar ca asa va fi...
Seara venise mai repede decat ma asteptam. Ne-am strans cu totii in partea de est a orasului aproape de port...in zona depourilor, unde stiam ca va aveav loc cursa. Ca niciodata, in seara aceasta venisera majoritatea oamenilor de la garaj. Poate pentru ca era sambata si maine nu trebuiau sa mearga la munca sau poate ca fuseseta pur si simplu curiosi ca sa vada cum se va descurca John...
Pareau bine dispusi si gata de spectacol...pe cand eu eram la capatul nervilor. Aveam o presimtire foarte proasta in legatura cu chestia asta. Am incercat sa ma vorbesc o data cu John, dar nici de data acesta nu ma bagat in seama. Parca era orbit de nervi si gelozie.
Mike, pe de alta parte, era calmitatea intruchipata. Statea si fuma linistit o tigare sprijinit de masina sa, admirand spectacolul.
-Mike, trebuie sa-o opresti. E nebunie curata! i-am zis imediat ce am ajuns langa el. Fusese acasa sa se schimbe, la fel ca mine, si acum purta o pereche de blugi negri si o camasa rosie, deschisa la majoritatea nasturilor, oferind un frumos spectacol privitorilor. Am inghitit in sec, cand imagini cu noi doi goi mi-au invadat minte si mi-am scuturat capul a sa le inlatur. Nu aveam timp de asa ceva acum.
-Ti-am zis sa stai linistit. Nu va patii nimic, imi zisese pe acelasi ton ca si mai devreme.
A trebuit sa tac, cu toate ca mai aveam multe de zis, caci cursa era pe cale sa inceapa. M-am dus in fata ca sa pot privi in voie monitoarele. Masinile era toate la linia de plecare cu motoarele pornite. Cand fata a dat semnalul au plecat cu totii, masinile puternice prinzand imediat viteze mari. Rotile scartaiau in fiecare curba si scoteau fum, pe masura ce viteza crestea. Toti erau buni...mai buni decat m-as fi asteptat, dar John era in frunte. Ma bucuram...poate ca exagerasem...
Dar exact inainte sa treaca de ultima curba, unul dintre cauciucuri i-a explodat, facandu-l sa piarda controlul masinii, acesta rostogolindu-se de cateva ori si ramanand cu rotile in sus. In jurul meu se lasa o liniste de mormant, apoi toti incepura sa alerge, unii in directia masinii accidentate, altii in cea opusa incefcand sa scape pana nu venea politia.
-La dracu'...am alergat repede la prima masina pe care o vazusem, netinanan cont a cui ii si am plecat in viteza spre masina lui John. Odata ajuns acolo am coborat si am alergat in directia lui, incercand sa-l ajut. Trebuia sa-l scot de acolo...Trebuia!
Masina era complet distrusa, aripile erau indoite si puteam simtii mirosul de benzina. Am inceput sa bat in caroserie, incercand sa-l fac sa reactioneze. Avea capul plecat intr-un mod ciudat, ca si cum ar avea gatul rupt, dar nu am vrut sa accept asa ceva. Inca traia! Trebuia sa cred asta.
-John!!. John..trezeste-te...John, ma auzi? Dar nu am primit niciun raspuns.
Imi simteam ochii umezindu-se si amintiri vechi invaluindu-ma. Nu voi mai pierde pe inca cineva in acest mod!
Am spart parbrizul cu piciororul, apoi m-am intins in interior pentru a-i desface centura, dar fix in acel moment am auzit un fasait distinct si un bubuit in partea din spate a masinii. Pana sa-mi dau seama sunetul se intesifica si un suflu fierbinte imi arse mainile si ma arunca in spate cativa metrii, facandu-ma sa ma lovesc de cimentul rece.
Masina explodase...
"Iadul e gol si toti diavolii sunt aici. " (W. Shakespeare)
Blog:
Codul Cuvintelor | L'art de L'amour
Blog:
Codul Cuvintelor | L'art de L'amour