This N' That

[Alexi]

Capitolul 13
Alexa P.O.V


- EÅŸti gata scumpo?
Leonardo a fost singurul meu sprijin. El m-a ajutat să nu fac vreo prostie. Mi-a luat valiza şi a urcat-o în portbagajul taxi-ului. Eric l-a lăsat pe nepotul său să aibă grijă de mine.
M-am uitat la casă, apoi m-am urcat în automobil. Roşcatul s-a urcat lângă mine şi m-a bătut uşor pe mână.
- Nu ştiu ce să fac când mă voi întoarce. Vreau să plec din casă. Am discutat cu Sonia şi e de acord să mă primească la ea. Am nevoie de o pauză, pentru că altfel simt că o să explodez.
- Te înţeleg! Decizia îţi aparţine! Orice s-ar întâmpla voi fi aici pentru tine.
- Leo de ce ai atâta grijă de mine? Relaţia mea cu Alex nu mai merge şi nu trebuie să te culci cu mine ca să îl înfurii pe el.
Roşcatul a început să râdă şi m-a privit.
- Ţi-a zis ce de Isabella, nu? Stai calmă frumoaso! Tu nu o să păţeşti niciodată asta.
- Dar ce s-a întâmplat de fapt?
- Când încă locuiam aici mă înţelegeam foarte bine cu Alexander. Şi mi-a spus de nenumărate ori că o iubeşte şi că e lumina ochilor lui şi i-am spus să mi-o prezinte. Drăguţă, dar se vedea de la o poştă că era superficială. Şi nu înţelegeam ce vedea Sasha la ea. După am mai văzut-o de multe ori. Şi de fiecare dată când Alexander lipsea ea se dădea la mine. Şi într-o zi mi-am spus că ar fi bine să văd cât de bună e la pat. Poate verişorul meu nu o satisface. Şi când eram în plină acţiune a venit Sasha, iar ea a făcut pe victima, spunând că am păcălit-o, că am drogat-o.
- Şi Sasha ce a făcut?
- A crezut-o pe ea! Şi a început să mă urască pe mine. Nu după mult timp unchiul Eric m-a trimis în Anglia să conduc surcursala de acolo. Şi m-am întors înapoi pentru că el nu are încredere în fiul său pentru ai înmâna preşedenţia revistei. Vrea ca tu să fii preşedinte. Pardon preşedintă.
Am rămas cu gura căscată. Eu să conduc revista?
- Nu, nu , nu! Leo nu pot! Nu ştiu nimic despre cum se conduce o firmă. În plus Alexander e fiul lui, iar eu sunt o...
- Tu eşti ca o fiică pentru el. Şi nu îţi face griji! Eu o să te învăţ tot ce ai nevoie.
Am zâmbit şi am observat că am ajuns la aeroport. M-am dat jos din automobil. Am tras aer adânc în piept. În timp ce Leo dădea bagajul jos, i-am văzut pe Sonia şi Will care mă aşteptau. Până la urmă cei doi erau împreună! Să sperăm ca Isabella nu o să se pună în calea lor.


*


- Bine aţi venit fetelor. Eu sunt asistenta domnului Armani, iar numele meu este Kelly. Vă voi pune la punct cu toate detaliile. Ve-ţi sta aici două zile: în această seară şi mâine. Mâine trebuie să fiţi la studio la ora 8 dimineaţa. Trebuie să vă pregătim pe toate şi să primiţi instructajul necesar. Dacă aveţi întrebări mi le puteţi adresa. Afară sunt două limuzine care vă vor duce la hotel şi mâine dimineaţă vă vor aduce înapoi. Domnule Leonardo aş vrea să discut cu dumneavoastră. Fetelor sunteţi libere în această seară. Puteţi să vă distraţi.
- Tipa asta cred că e un robot. Bla, bla, bla.
Am chicotit auzind afirmaţia prietenele mele. Am ieşit din aeroport şi ne-am urcat în limuzine. Nu am avut ocazia să fac cunoştinţă cu restul fetelor. Dar erau foarte prietenoase şi se pare că nici una nu o suporta pe Isabella.
- E cea mai rea! A venit în firmă şi i-a luat locul Soniei! Pentru că aşa voia băiatul lui tata! Jur că băiatul ăla e la fel de prost pe cât e de frumos. Scuză-mă Alexa!
- Stai liniştită Dani! Nu cred că va mai fi soţul meu pentru multă vreme.
- Ar fi un păcat! Vă stă foarte bine împreună! Şi nu îi poţi lăsa cale liberă Isabellei!
- E mai bine aşa Angela! Dacă nu o face viaţa ei va fi îngrozitoare. După fiecare partidă de sex să îi strice numele acelei cotoranţe?
- Sonia!
Bruneta se uita la mine. Îmi venea să plâng, dar trebuia să mă abţin. M-a luat de mână şi m-a îmbrăţişat. Maşina s-a oprit, iar şoferul ne-a anunţat că am ajuns la hotel. Am coborât din automobil, însoţită de celelalte fete. Eram prea posomorâtă ca să mă uit la cât de luxos era hotelul. Mi-am luat valiza şi am intrat în clădire. Sonia a venit în urma mea şi ne-am dus la recepţie. Camerele noastre erau una în faţa alteia. După ce am semnat nişte formulare şi ne-am luat cheile, ne-am îndreptat spre lift.
Am ajuns la etajul şase şi ne-am îndreptat spre camerele noastre.
- Ce spui dacă mergem diseară într-un club şi dansăm până târziu?
- Îmi pare rău dar...
- Şi nu accept un ‘nu’ ca răspuns. Eşti tânără şi trebuie să te distrezi. Nu îl lăsă pe căpcăun să îţi amărească viaţa. Plecăm în zece minute.
Am oftat şi am intrat în cameră. Era mare, la fel şi patul. Mi-am lăsat valiza pe podea şi m-am trântit pe pat. Îmi era atât de dor de Alex. De ce m-a sărutat noaptea trecută? Să mă zăpăcească şi mai tare?
Am auzit o bătaie în uşă. Trebuia să fie Sonia! M-am ridicat de pe pat şi m-am dus să deschid uşa. Bruneta a zâmbit şi m-a tras de mâna. A încuiat uşa în locul meu şi ne-am apropiat de lift.
- Sonia! Nu cred că e o idee foarte bună!
- Şi care e ideea ta bună? Să stai în cameră, pe pătuţul confortabil şi să plângi după Alexander? Te rog Alexa! Asta vrea şi el! Nu trebuie să îl laşi să facă ce vrea din tine. Ai mândrie, nu? Foloseşte-o!
Am oftat şi am observat că în faţa recepţiei erau celelalte fete din limuzină. Am ieşit din hotel şi ne-am îndreptat spre oraş. Parisul era un oraş încântător. Mi-ar fi plăcut să fiu aici cu Alexander. Să mă plimb pe străzi ţinându-mă de mână cu el.


*


- Alexa! Fii atentă! Am un plan!
Mai erau zece minute până la începerea prezentării. Eram agitată, iar faptul că Sonia avea un plan îmi înrăutăţea situaţia. M-a apucat de mână şi ne-am apropiat puţin mai tare de Isabella. Bruneta şi-a scos telefonul şi l-a dus la spate. A zâmbit, apoi m-a privit.
- Nu îmi vine să cred că sunt împreună cu Will! Dacă ai ştii cât de bine sărută!
Înainte să apuc să spun ceva, Isabella mi-a luat cuvintele din gură.
- Ce ai spus? Will nu poate fi împreună cu una ca tine!
- Ha! Şi ce voiai? Să fie cu tine? Cea care ai stat cu prietenul lui cel mai bun şi ţi-ai bătut joc de el? Îmi pare rău , dar eu mă bucur de săruturile şi mângâierile lui Will, în timp ce tu baţi pasul singurică.
Roşcata s-a uitat la mine şi a zâmbit.
- Te rog! Se vede după faţa prietenei tale că soţul ei încă se gândeşte la mine. Hai să recunoaştem! Alexander va fi întotdeauna îndrăgostit de mine şi oricât de mult s-ar schimba soţia lui, tot eu îi tulbur gândurile. Tot la mine se gândeşte când face dragoste cu ea. E păcat că e prost. E un bun amant în pat, dar nu ştie cum să iubească. Crede că dacă îi oferă totul iubitei lui e cea mai ferictă şi o să îl iubească pentru totdeauna.
- Esti o târfă!
- Poate! Dar ştiu să obţin ce vreau. M-am folosit de Alexander să ajung model, iar acum sunt aici. Şi te avertizez un lucru Sonia! O să îl am şi pe Will! Aşa că stai departe de el sau o să o păţeşti.
Spunând acestea roşcata a trecut pe lângă noi şi s-a apropiat de Kelly, împreună cu celelalte modele. Sonia a scos telefonul de la spate şi am observat că a înregistrat toată conversaţia.
- Vom vedea cât de fraier va mai fi Alexander după ce va auzi asta. Şi vom vedea cât de bine ştie să meargă pe tocuri domnişoara bordel!
Am ridicat o sprânceană, în timp ce prietena mea zâmbea. M-a luat de mână şi ne-am apropiat de celelalte. Jumătate din fete au început să iasă pe podium, iar Isabella era în fruntea ei. Sonia a început să chicotească. Ajunsă în capătul pasarelei, roşcata a vrut să se întoarcă şi atunci a căzut jos, rupând partea din spate a rochiei.
Sonia a început să râdă zgomotos, iar eu mi-am dus mâna la gură abţinându-mă să nu râd. Kelly şi designerul şi-au pus mâinile în cap, iar Leo dezaproba din cap. Sonia se sprijinea de mine şi continua să râdă. Prietenele roşcatei o ajutau să se ridice de jos. Aceasta s-a smucit nervoasă din braţele lor şi s-a apropiat de locul în care mă aflam.
A fost abordată aproape imediat de cel care creease rochia şi de asistenta sa. Puteam să auzim ţipetele lor. Roşcatul ne-a împins pe mine şi pe Sonia de spate. Era rândul nostru. O Doamne! Aveam atâtea emoţii. Dacă păţeam acelaşi lucru ca Isabella?
- Relaxează-te! Te vei descurca de minune!
Vorbele lui Leo mă încurajau! Am tras aer în piept şi am păşit pe acea pasarelă cu bruneta în spatele meu. Blitzurile aparatelor foto aproape de orbeau. Trebuia să îmi păstrez calmul şi să mă prefac că sunt o profesionistă. Da! Asta trebuia să fac!


*

- Acum spune-mi adevărul! Tu şi Sonia aţi avut de a face cu întâmplătorul accident al Isabellei?
Ne aflam în drum spre casă. Mi-am întors capul, iar Leo era şi serios şi se abţinea să nu râdă.
- Aş spune da, dar aş minţi!
- Isabella a mai avut experienţe cu scenele si pasarelele şi nu a mai căzut niciodată. Din acest motiv Armani a vrut-o printre modele.
- Bine am fost noi. Dar nu ştiu ce i-a făcut Sonia. Te rog nu mă certa! Mă doare capul destul de tare.
Roşcatul a început să râdă şi s-a uitat în faţă.
- Se pare că am ajuns!