[Terminat] Am I your obsession?

[Rain]

Neext ^^ Multumim ca ne cititi Inca ceva, am observat ca unii vorbesc la singular, hey guys, suntem doua care lucreaza la ficul asta Anyway, multumim pentru comentarii ^^

Characters:
Julio Pryce

-Capitolul 2-

In linistea sumbra ecoul unor pasi ma nelinistea, toti eliberand culoarul. La cativa metri in fata mea un trup inalt si bine sculptat aparu ca lava unui vulcan care de abia erupsese. Purta un sacou visiniu impreuna cu o pereche de manusi negre lucioase, iar la pantaloni avea doua curele cu tinte ce ii dadeau un aer dur, dar incercam sa nu par impresionat.
Nu puteam sa nu ii observ medalionul de la gat in forma unui cap de tigru ce isi astepta cu nerabdare prada, continuandu-se cu o cruce ascutita la capat.
Inainta in timp ce suvitele satene ravasite ii acopereau fruntea, lasand la vedere ochii sai de un albastru sters. Buzele sale subtiri se arcuira intr-un ranjet malefic, lasandu-si caninii la vedere ca un adevarat vampir din clasa regala, dar expresia faciala nu ma infricosa catusi de putin.
Ajuns in fata mea, toti ne priveau de parca eram actorii principali dintr-un film, auzindu-se sosote peste sosote din spatele meu : “Julio o sa-i vina de hac! “, “Nu cred ca Vampirul va da in el…” si multe alte chestii pe care nu am mai vrut sa le aud. Priveam nepasator si arogant fara a ma impresiona cu nimic situatia; am vrut sa ma intorc si sa plec de acolo dar, greutatea unei maini ce imi apasa umarul ma obliga sa-l urmez pe cel ce ma trasese intr-o incapere prost luminata, care mai tarziu am realizat eu ca era baia.
-Vulpito, rosti barbatul care din sosotele celorlalti aflasem ca il chema Julio, asezandu-si mana grea in parul meu roscat. Treaba nu merge asa pe aici, continua el pe acelasi ton autoritar. Trupul lui se lipi de al meu, obligandu-ma sa fac cativa pasi in spate, pana ce am dat de zid. La impactul cu faianta rece, mii de fiori mi-au impanzit trupul, iar privirea lui insistenta ma cutremura. Cu toate ca frica imi strabatea corpul, nu am vrut sa arat asta. Mi-am asezat mainile pe abdomenul lui, incercand sa-l indepartez, in timp ce am adoptat o privire aroganta.
-Da-te dracu la o parte, m-am revoltat eu, dandu-i cu cotu-n burta. Spre uimirea mea, corpul lui ramase neclintit.
-Vulpito, se rasti el, in timp ce imi prinse barbia intre doua degete fortandu-ma sa-l privesc in ochi. Nu ma obliga sa te-nchid in cusca. Ar fi pacat sa nu-ti mai vad “blana” asta valoroasa, imi zise el cu subinteles tragandu-ma de cateva suvite roscate.
Priveam insistent spre usa, gandindu-ma ca aceea era singura mea scapare. Am profitat de un moment de neatentie din partea lui, vrand sa ma strecor pe langa el neobservat si sa ies dracului de aici. Incercarea mea de “a evada” a esuat in momentul in care i-am simtit mana pe cureaua mea , desfacand-o intr-o clipa. Si-a bagat mana prin materialul blugilor mei, atingandu-mi organul prin boxeri.
Tot sangele mi se urcase in obraji, simtind cum chipul mi se inrosise neconditionat. Pe dracu, ce avea de gand sa imi faca tipul asta? Mi-am lasat privirea in jos, spre mana lui ascunsa in pantalonii mei. Am inghitit in sec, strangand usor din pumn. Trebuia sa ripostez, nu sa stau ca o statuie si sa incep apoi sa fac ca un taur in calduri. I-am prins bratul incercand sa ma eliberez de stransoarea lui ce imi tinea organul, apasand din ce in ce mai tare in varful lui. La naiba! Trupul mi se incalzise din cauza privirii insistente a satenului.
-Te excita, nu? ma intreba acesta, afisand in coltul gurii un zambet pervers, facandu-mi trupul sa tremure usor.
Chiar avea dreptate si parea ca stie ce face mai ales dupa privirea sa convingatoare. In orice caz, ma excita al dracu de mult, dar nu voiam sa par o mata speriata in fata lui, sau mai nou, o vulpita. Ii trag mana hotarat din pantalonii mei pentru a pune punct tuturor lucrurilor de pana acum, dar bratul lui nici ca se misca.
-Lasa-ma dracu sa plec ! m-am rastit la el, privindu-l dezgustat.
Am profitat de momentul cand mi-a dat drumul si facand doar doi pasi am ajuns langa usa. Am apasat cu putere pe clanta si am reusit sa ma strecor afara, dar nu inainte de asta i-am auzit vocea groasa : “ Ne mai intalnim noi, vulpito! “
Am iesit pe coridor nervos, luandu-mi bagajele ce au ramas tot acolo. Toate privirile erau atintite spre mine, mai bine zis in partea de jos a abdomenului de parca toti tipii aia stiau ce s-a petrecut in baie. Mi-am dus mana spre pantaloni, oprindu-ma in loc cand am simtit ca slitul era desfacut, iar culoarea neagra a boxerilor mei iesea la iveala. Tot sangele mi s-a urcat in obraji, simtindu-ma si mai penibil in fata alora. Mi-am tras fermuarul la loc, injurand printre dinti. Am continuat drumul, nefiind sigur pe mine incotro ma indrept. Cu toate ca incercam sa evit vocile, mereu imi rasunau in cap acele cuvinte : “ Ce bun e ala roscatu` ! “
Nici doi pasi nu am apucat sa fac si in fata mea a aparut o silueta inalta si bine facuta, imbracata intr-un costum de un verde inchis. Pe partea dreapta a sacoului avea infipte multe insigne de parca ar fi aici de o viata. “ Cine dracu o fi si asta ?” mi-am zis in gand, ridicand o spranceana. Acesta isi duse mana dreapta la nivelul fruntii, cred ca in semn de salut, dupa cum vazusem eu prin filme. Imi spuse sa il urmez si imediat m-am comformat. Mergand in spatele lui, am observat ca holul era pustiu. Exact cum am crezut ! Toti se antrenau din greu afara, supunandu-se acelui tip din baie, Julio. “ Sper ca nu o sa ajung si eu pionul lui!”.
Barbatul pe care il urmasem imi indica cu degetul aratator o usa, apoi imi spuse sa intru, el ramanand afara. Odata ce am trecut de pragul usii, l-am vazut pe taica-meo ce statea la birou, imbracat intr-un costum negru, o camasa alba cu o cravata in carouri, bine legata la gat. Atunci cand m-a vazut, s-a ridicat in picioare, sprijinindu-si greutatea corpului in palmele ce le tinea pe suprafata de lemn a biroului. I-am ignorat toate predicile iar apoi, cand discuta a devenit mai interesanta, mi-am indreptat toata atentia spre el.
-Te rog sa fii atent la ce-ti voi spune, pentru ca nu o sa mai repet si a doua oara. Dupa cum observi, elevii sunt impartiti in doua grupuri, de aceea avem si uniforme diferite. Fiecare echipa este condusa de un lider, care are un ajutor, iar ceilalti trebuie sa le respecte hotararile. Tu, fiind nou pe aici nu te pot pune seful lor, insa te fac subaltern… Pentru ca totusi esti fiul meu. Ca sa-ti demonstrezi acest grad vei primi un medalion cu o cruce de argint pe care trebuie sa o porti in permanenta ca toti ceilalti sa te deosebeasca si sa te respecte.
In acel moment scoase dintr-un sertar o cutiuta unde se afla medalionul pe care mi-l inmana imediat.
-Bineinteles ca, daca ai venit aici exista si reguli. Doar asta nu este o scoala obisnuita. Tin sa te anunt ca nu ai voie nici tu, nici ceilalti sa plecati acasa nici macar la sfarsitul saptamanii. Va puteti vizita famillile doar atunci cand veti castiga competitia dintre cele doua tabere. Ah, imi pare rau Eric, am omis sa-ti spun asta. Aici sunt doua tabere rivale, tine minte, sunteti rivali si doar una singura poate castiga acea excursie drept premiu. Te cunosc bine si stiu ca nu-ti place sa pierzi. Rivalitatea consta in concurenta, nu in bataie. Puteti fi foarte buni prieteni inafara orelor de antrenament. Fiindca te stiu, cu siguranta te vei intelege bine cu seful celor cu uniforma visinie. Daca nu ma insel, aveti multe in comun, de aceea l-am chemat sa faceti cunostinta. Ar trebui sa apara imediat!
Privirea imi fu atintita spre usa atunci cand am auzit cateva batai. Imediat dupa asta, suprafata din lemn se deschise. Mi-am intors trupul dintr-o singura miscare spre cele doua persoane ce si-au facut aparitia in biroul tatalui meu.
Unul dintre ei, acela care trecu primul pragul, imi era foarte cunoscut, iar pe celalalt nici nu-l mai vazusem. Ambii aveau la gat acelasi medalion ca al meu, insa structura era altfel. Primul, adica cel saten, avea la gat un medalion ce simboliza un cap de tigru cu gura deschisa, continuat cu o cruce ascutita si stralucitoare, iar cel brunet purta doua cruci mai subtiri, insa iti sareau imediat in ochi.
Mi-am ridicat privirea spre satenul ce imi saluta tatal. M-am incruntat atunci cand i-am vazut chipul impreuna cu trasaturile corpului ce-mi pareau foarte cunoscute. Satenul nu era nimeni altul decat Julio. Taica-meo a crezut ca ma cunoaste atunci cand a zis ca ma voi intelege cu asta?
Credeam ca stie cate ceva despre mine, dar mi-a dovedit ca habar nu are nimic.