E ca şi cum ai întreba: ce preferi, să mănânci o îngheţată pe bune sau doar să visezi că ai mâncat-o? Eu una, prefer o îngheţată reală...
În orice caz, "lumea anime" deja mi se pare un termen... exagerat. Nu poţi trăi, propriu zis, în lumea anime. Şi eu sunt fană, a big one lol, şi îmi plac cosplayiştii, chiar aş ajunge în stadiul în care să fac şi eu, îmi place lumea aceasta, why not, o găsesc fascinantă, dar nu mă pot pierde complet în ea. Îmi place să văd animeuri, dar îmi place şi să trăiesc, pe de altă parte. Acum, eu nu ştiu la ce naiba te-ai referit tu: te-ai referit la "lumea anime" ca şi cum am trăi într-un anime pe care îl vedem, ceea ce ar însemna - BIG LOL - că trăim într-o lume mai ireală decât un vis, care până la urmă... face parte din tine? adică, nu doar că e imposibil, e o problemă psihică, să fii atât de obsedat de o lume încât să "trăieşti" în ea, adică... nici nu concep, cum să trăieşti într-o lume anime?
Lumea anime nu doar că este ireală ci şi superlativă. Ar trebui, la un moment dat, ca fiecare să se trezească la realitate. Să se uite în jur şi să spună: frate, asta e lumea în care trăiesc EU. ŞI până la urmă, ce e aşa rău în realitate? îţi creezi "lumea ta" ( care, da, e reală ) şi te izolezi de lucrurile care nu îţi plac, ignorându-le... simple as that. wtf, bine şi rău.. cum naiba ar exista binele fără rău şi ce frumuseţe ar fi dacă ar câştiga "binele" întotdeauna... adică, până la urmă, toţi suntem şi buni şi răi. Şi lumea anime nu este decât o lume superlativă, frumoasă, bună de privit, ceva în care să te refugiezi sau relaxezi sau whatever, dar odată ce ai lăsat la o parte viaţa reală pentru aşa ceva, I think there is a serious problem...
ce e mai frumos decât să ieşi afară, LA AER... să te întâlneşti cu prietenii tău, cu prietenul / prietena ta... cu oamenii la care ţii, sau nu... dar să socializezi, pur şi simplu, să te plimbi, să mergi la Diverta să te holbezi o juma' de oră la cărţi... şi chestii obişnuite. Nu cred că satisfacţia asta este oferită şi de o lume... virtuală, anime, cum aţi vrea să o numiţi.
So, yeah, mi se pare o chestiune exagerată.
În orice caz, "lumea anime" deja mi se pare un termen... exagerat. Nu poţi trăi, propriu zis, în lumea anime. Şi eu sunt fană, a big one lol, şi îmi plac cosplayiştii, chiar aş ajunge în stadiul în care să fac şi eu, îmi place lumea aceasta, why not, o găsesc fascinantă, dar nu mă pot pierde complet în ea. Îmi place să văd animeuri, dar îmi place şi să trăiesc, pe de altă parte. Acum, eu nu ştiu la ce naiba te-ai referit tu: te-ai referit la "lumea anime" ca şi cum am trăi într-un anime pe care îl vedem, ceea ce ar însemna - BIG LOL - că trăim într-o lume mai ireală decât un vis, care până la urmă... face parte din tine? adică, nu doar că e imposibil, e o problemă psihică, să fii atât de obsedat de o lume încât să "trăieşti" în ea, adică... nici nu concep, cum să trăieşti într-o lume anime?
Well, cât despre mine, I totally prefer going out, îmi place lumea în care trăiesc în ... realitate, ca să zic
aşa, nu aş vrea să mă pierd într-o lume ce, clar, nu există. Îmi place să merg, să zâmbesc, să privesc lucruri de afară, SĂ SOCIALIZEZ cu oameni REALI, să ... well, să fac ce face orice adolescent obişnuit, pe lângă nevoile obişnuite ale omului, îmi place să ţopăi, să urlu, să iubesc, să... whatever it is. Şi cum îţi oferă aşa ceva o lume anime?Lumea anime nu doar că este ireală ci şi superlativă. Ar trebui, la un moment dat, ca fiecare să se trezească la realitate. Să se uite în jur şi să spună: frate, asta e lumea în care trăiesc EU. ŞI până la urmă, ce e aşa rău în realitate? îţi creezi "lumea ta" ( care, da, e reală ) şi te izolezi de lucrurile care nu îţi plac, ignorându-le... simple as that. wtf, bine şi rău.. cum naiba ar exista binele fără rău şi ce frumuseţe ar fi dacă ar câştiga "binele" întotdeauna... adică, până la urmă, toţi suntem şi buni şi răi. Şi lumea anime nu este decât o lume superlativă, frumoasă, bună de privit, ceva în care să te refugiezi sau relaxezi sau whatever, dar odată ce ai lăsat la o parte viaţa reală pentru aşa ceva, I think there is a serious problem...
ce e mai frumos decât să ieşi afară, LA AER... să te întâlneşti cu prietenii tău, cu prietenul / prietena ta... cu oamenii la care ţii, sau nu... dar să socializezi, pur şi simplu, să te plimbi, să mergi la Diverta să te holbezi o juma' de oră la cărţi... şi chestii obişnuite. Nu cred că satisfacţia asta este oferită şi de o lume... virtuală, anime, cum aţi vrea să o numiţi.
So, yeah, mi se pare o chestiune exagerată.