11-04-2011, 10:38 AM
~ Meow ! :3
Ah ce ma bucur ca s-a terminat excursia si am reusit sa termin continuarea la capitolul II.
Acum o sa scriu din perspectiva lui Hinata si imi cer scuze de pe acum ca nu prea am detaliat sentimentele acesteia si poate nu arata asa de frumos ca primul capitol... --"
Pana si eu sunt dezamagita de mine, dar nu ma dau batuta.. si sa va pregatiti bine ca am sa vin cu capitole pline de actiune, de toate felurile.:)) Yey !
Acum sa raspund la cateva comuri, ar fi nepoliticos daca nu a-si face acest lucru, fiindca unii din voi ati pus si intrebari, well sa incepem.
Lynn: Ma bucur nespus de mult ca ti-a placut inceputul la primul capitol, pana si eu am ramas masca cand am vazut ca the first Cp. a iesit mai bine ca alte capitole de la alte ficuri de ale mele.. XD
Si mercii de la laude, legat de greseli, pai da eu m-am corectat, dar se mai intampla sa mai am greseli.. toti avem, nimeni nu e perfect, dar ce ma bucura este faptul ca nu am greseli grave si sunt minore.. mercii. :*
_________________________
Venus-Roseta: Tu my love, esti ca deobicei o scumpa si iti multumesc pentru critica>:D<
Tot asa ca si sus, am greseli dar am sa-mi dau silinta s nu mai am.
Si promit ca am sa vin cu idei buna. ^^
___________________________________
Sho-Yo: Aww, ce dragut din partea ta ca ai trecut pe la ficul meu. >:D<
Pai ma bucur ca iti place titlul si sper ca si continutul. La prolog, pai acolo nu am intrat in actiune fiindca acolo e un fel de plan, pe care se desfasoara tot ficul, sa spun asa.. ^^;
Primul capitol, vad ca ti s-a parut scurt.. nu e bai, sigur nu am intr-o dus eu foarte multa actiune si legat tot de greseli, am sa incerc sa le delimitez sa le micsorez pana cand nu o sa mai am.. dar cum ziceam si mai sus, numeni nu-i perfect.
Sper sa-ti placa si in continuare ficul. Si sper sa ca nu te vei plictisii de el.:-)
Ma simt goala, imi simt inima batand.
Dar, pentru ce ? Pentru nimic... sunt doar o finta aruncata pe acest pamant, inconjurata de necunoscut, mister, cat si trairi anormale si ciudate, ce te inconjoara de fiecare data.
Ganduri fara nici un sens, vorba fara logica, aruncate la nimereala doar ca sa poti impresiona pe cineva.
Banii vorbesc, aspectul mai mereu conteaza, daca nu esti “cool†nu ai ce cauta cu cei de “rang mareâ€.
Cine sunt ei ?
Oameni fara pic de logica in gandire, ce arunca cu banii oriunde merg si ii cheltuie pe prostii, ce nu isi au rostul in viata... Ce logica or avea si ei ? Niciuna dar, se bat ca taurii in coride, nu pentru viata ci pentru aplauzele spectatorilor. Ravnesc la societatea dar, din pacate fara bani nu ai un prieten... asta e zicala in zilele noastre.
Nu mai are rost sa te strofoci pentru a castiga inima cuiva, nu mai are rost sa spui din cand in cand o vorba dulce cuiva, nu mai poti face nimic.
Toate aceste lucruri sunt spulberate, si luate de vand odata cu sentimentele de iubire si bucurie sufleteasca, ce se prefac in nisip, imprastiindu-se peste tot in lume.
Dar au ajuns, au ajuns la mine...
Ma bucur nespus de mult ca am reusit sa ma strofoc, sa ma zbat in viata aceasta pentru cineva, ca am avut ocazia sa imi pot face un prieten bun, mai multi.
Toti sunt langa mine.. dar acum nu.
Ceva s-a schimbat, se simte in aer, iar cand ma privesc in oglinda parca vad gol.
Ceva lipseste totusi, insa nu-mi dau seama ce ? am tot ce-mi doresc, dar tot mai am nevoie de ceva anume, pentru a-mi complete puzzelul vietii...
Aud pasi venind de afara, de pe terasa, eu fiind plasata pe canapea si privind tavanul crem.
Cineva se apropia, dar pasii imi erau neclari, fiind coduri de ne deslusit.
Au inceput a se auzii chicote, asta fiind un semnal, usor dandu-mi seama cine este.
Sora mea.
“E cumva singura ?†Imi pun eu intreabrea si ma ridic de pe suprafata calduta si pufoasa in capul oaselor, iar privirea mea violacee mi-o indrept spre usa clisanta de la terasa ce facea legatura cu partea din spate a casei.
Nu era singura, pentru ca se mai auzeau vocii tot de fete, dar un pic mai mature.
Clipesc odata si cand o vad pe sora mea mai mica decat mine cu cativa ani, cum se stramba la geamul usii, apuc perna si cand ea incerca sa intre arunc cu ea.
Nu o nimeresc, insa reusesc sa o nimeresc pe Ino, o prietena buna de a mea.
Imi duc palma la gura, acoperindumi-o.. ma bufneste rasul, dar ma opresc foarte repede, fiindca aceasta arunca cu perna in mine si ma doboara.
Cad tot pe canapea si ea neastamparata cum era, nervoasa se repede la mine si ma imbratisasa, apoi urmand o paritda de gadilat.
Rad si rad in contiinu, nu ma mai opream, mainile ei fine si delicate parcurgeau aproape toate partile corpului meu, facandu-ma sa-mi accelerez respiratia cat si rasul.
Mai aveam putin si explodam de la atata adrenalina acumulata, cat si de la atata gadilat...
- Cineva.. sa .. o ..o.. opreasca..a, odata ! Va rog...! Ha ,ha, ha...hah..ha ha. Si o tin asa pana cand aceasta mormaie o injuratura pe gura la adresa mea si ma lasa, dar intr-un final ajunge si ea sa bufneasca in ras, doar la faptul ca parul meu brunet-albastrui era ciufulit si intors in toate partile.
Cand si celelalte fete din grupul meu se fac vazute in camera, incep sa rada cu pofta de mine, de sora mea nu prea mai am ce sa spun, deja era pe jos.
Saraca a trebuit sa asiste la un asemenea dezmat, ce mai sora sunt si eu, o invat la prostii...
Ma ridic frumos in picioare, le rog pe fete sa se aseze pe terasa la masa, deoarece fiind oaspetii mei trebuia sa depun un mic effort ca sa le servesc, dar o servitoare intervine si ma roaga sa ma asez langa prietenele mele.
Revuz cu varf si indesat, spunandu-i femeii in varsta de patruzeci de ani ca ma descurc, si ca nu este nevoie de ajutor, eram experimentata in astfel de lucruri, doar lucram la o cafenea.
O imping de la spate pe aceasta, indemnand-o sa paraseasca rutina acestei zile si sa plece acasa, sau sa-si ia liber si sa mearga sa se plimbe cu familia ei.
Nu suportam cand acestea imi intindeau mana ca sa ma ajute, doar pentru ca bunicul peste noapte s-a imbogatit, nu inseamna ca eu trebuie sa fiu o fata razgaiata si pofticioasa, cu nasul pe sus si sa fiu servita mai mereu cand tip, sau plang.
Nu sunt genul acela de om, eu sunt mai simpla, prefer sa muncesc, decat sa vad pe altii cum muncesc pentru mine...
Si daca prietenele mele au venit in vizita, au avut grije de sora mea la mall, trebuia sa fie tratate regeste de mine, adica eu nefiind in stare sa o duc pe sora mea la mall ca sa faca cumparaturi, alegand sa stau si sa privesc peretii ca nebuna, ele se sacrifica, insa din placere ca sa o duca pe Hanabi.
La naiba, pe mine ea, ma dispera sa o duc, in ultima vreme a cam pierit acea relatie de sora mai mare si sora mai mica.
Isi petrece timpul la scoala si foarte mult la plimbare cu colegele cat si cu prietenele mele.
Eu, insa muncesc la cafenea, inca sunt la facultate si mai mereu sunt prizoniera in propria-mi casa si camera, chiar imi este frica sa mai ies afara, nu stiu cum de rezista Hanabi, stie foarte bine ca se expune pericolului...
Gandurile mi sunt loate atunci cand o aud pe Sakura cum ma striga de afara de pe terasa.
- Hinata, lasa sucul de portocale si mere, spunea ea in timp ce face cu mana la mine, mergi sus, schimbate in ceva mai dragut fiindca mergem la o “partyâ€.
Gata, deja merg la distractie ? dar inca nu mi-am terminat discursul... of, il las in pace si merg sus ca sa ma schimb in altceva.
Cand pasesc pe covor, mai stau cateva secunde ca sa pot sa cuget logic.
Mai intai de toate, trebuie sa-mi fac un dus rapid si apoi sa ma schimb in ceva mai elegant si adegvat unei petreceri.
Ce nu stiam eu, era faptul ca bunicul astepta pe cineva, adica stiam, cu siguranta nu avea legatura cu mine, sigur era de la firma ca sa discute cu dansul ceva important.
Cat timp eu imi faceam baie, isi fac aparitia la noi in casa cativa tineri ce il salute politicos pe bunicul meu si sunt poftit in birou pentru a discuta ceva anume:
- Ma bucur ca mi-ati acceptat oferta, spune bunicul usurat si rasufland tot aerul acumulat in plamani.
- Nu chiar domnule, spune blondul care statea asezat in mijloc, langa echipa lui si incepand sa incinga lucrurile.
Bunicul tresare, umpic dezamagit dar si ingrijorat, apoi intervine un alt tanar brunet, ce ii confirma ca intelegerea este in regula si ca accepta misiunea, explicandu-i mai amanuntit cum sta treaba cu echipa si cu seful lor de grup, adica blondul.
- Inteleg, sunt impresionat de munca dumneavoastra..domnule..
- Naruto, Uzumachi Naruto, se prezinta acesta bunicului, facandu-i pe ceilalti sa bufneasca in ras.
- Parca ai fii James Bond, dar nu esti... oricum domnule Hyuga, nu va temeti totul are sa fie in regula, dar intrebarea mea este urmatoarea: avem sa... brunetul nu termina totul fiindca bunicul intervine, dandu-si seama de ce trebuie sa raspunda.
- Doresc ca domnul Naruto sa o protejeze pe fica mea Hinata, care este cea mai mare din familia noastra, iar voi restul, doresc sa le protejati pe prietenele ei cat si pe surioara nepoatei mele.
- Minunat, am sa am grije de o pustoaica care sigur este mai mare cu patru sau cinci ani decat sora ei...
- Cum asa ? intreaba Shikamaru un pic nedumerit de afirmatia lui Naruto.
- Simplu aceasta “Hinata†are doar cinsprezece ani, iar sora ei are cam zece sau unsprezece ani, nu conteaza dar, sunt sigur ca nu sunt mari si sexy... ce-l putin domnisoara Hyuga, afirma acesta zambind in coltul gurii aproape dezamagit.
- Ma bucur ca pot colabora cu dumneavoastra, sa-i transpimiteti liderului oraganizatiei salutari din partea noastra, iar in acelasi timp domnilor va poftesc la un mic tur al casei.
Acestia sunt prezentati la fiecare persoana in parte a casei, ajung si pe veranda unde privirile li sunt atrase de prietenele mele.
Eu, in momentul acesta ies din dus, imi infasor prosopul in jurul taliei mele subtirii, dar incerc sa pun cumva prosopul deoarece nu putea sta din cauza sanilor mei prea mari, la naiba...
Asa ca ma reped in baie sa caut alt prosop, nu gases casa ca raman cu asta, e destul de bun, asa ca renunt in a mai cauta altul.
Ma apropii de oglinda mea si i-au de langa birou, ce statea langa un elastic de par cu bilute, imi prind parul lung intr-o coada si parasesc camera cu papucii de plastic si cu prosopul de mine.
Nu prea imi pasa oricum, aveam obicei de a iesi asa prin casa, nimeni nu se supara, doar ca atrageam privirile angajatilor, mai ales a partii masculine.
Eu plecand de capul meu inconstienta ca aveam alti musafiri.
M duc in bucatarie ca sa-mi pun un pahar cu suc si ma pomenesc cu cineva ca imi arunca cu cateva geamantane in cap si rucsacuri, doborandu-ma la pamant.
Incep a se auzii rasete. sigur erau fetele si fiind prea bete de ras nu au observat cine era de fapt ranit si acoperit de geamantane. Se aude o voce masculine, o ascult cu atentie...
- Servitoare, dute si du bagajele in camerele noastre...
Reusesc sa scap de ele de pe mine si imi indrept privirea spre usiile din geam glisante de la terasa, observ un tip blond, ce avea ochii albastrii, profunzii, inalt imbracat intr-o camase alba, desfacuta la primii trei nasturi, scotand in evidenta trupul bine lucrat cat si pielea lui alba... nu foarte multe detalii, pe langa asta mai avea si o pereche de blugi grii deschis un pic taiati pe la genunchi si in picioare niste sandale.
Cam greu sa-mi dau seama daca este vreun cunoscut sau nu...
Ma ridic nervoasa la el, imi ridic prosopul, caci se desfacuse la not, dar am avut noroc ca nu a cazut si ma rastesc la el, dar nu inainte de ai trade o palma zdravana peste ochii.
Ramane socat la gestul meu, se parea ca este genul de persoana la care toate fetele cadeau la picioare, pana si amicii lui ce stateau cu prietenele mele la taclale s-au mirat ingrozitor.
- La naiba sa fi...
- Sst, sa nu aud nimic venind din gura ta blondule, spun eu in timp ce tin degetul aratator spre el. Cum iti permiti sa ma faci servitoare, nici nu sunt una, nu iti permiti orice aici sa stii... si plec, lasandu-l sa isi revina, ma privea cu atentie, pana cand m-am facut pierduta in cealalalta camera.
Fetele au alergat dupa mine, ca sa nu ramana in urma.
Dupa aproximativ o ora de disperare si de nervii, am coborat si eu jos linistita,calmata, dar nu complet mergand spre bunicul ce ma astepta in hol.
Mi-am aranjat rochita mulata si nu foarte lunga pe trup si am coborat scarile.
Intr-un final am reusit si eu sa ma aranjez si sa ma imbrac cum trebuie, caci dupa ce aveam sa port o discutie cu bunicul trebuia sa ma grabesc la o petrecere pe plaja.
Si fetele ma asteptau la masina, afara, normal ca au luat-o si pe Hanabi..la naiba.
Imi fac aparitia elegant pe hol, aruncandu-ma in bratele bunicului si sarutandu-i obrazul, apoi continuuand sa-l imbratisez.
Cat de mult il adoram eu, m-a crescut de gand eram mica, fiindca ai mei mai mereu erau plecati si bunici mei au fost alaturi de mine si la bine si la rau. Meritau tot sprijinul meu.
- Hinata ce mare te-ai facut, cat de repede trece timpul... unde e sora ta ? intreaba el cu un zambet pe buze.
- Afara la masina, vine cu mine la petrecere, o sa am grije eu personal de ea buni, nu te teme. Spunandu-i toate acestea a zambit din nou, multumindu-mi si laudandu-ma din tot sufletul pentru efortul depus.
- Draga mea, imi este teama si stii foarte bine de ce... de aceea am angajat pe cei mai buni ca sa te protejeze si pe tine si pe sora ta cat si pe prietenele tale, toate sunteti in pericol...
- Aww, bunicule, e foarte nobil din partea ta, dar....
Si in momentul acela bunicul ma opreste din a mai spune altceva si pe usa isi face aparitia blondul acela enervant de adineauri, ce m-a confundat cu o menajera... raman perplex. Si el la fel, ne privim pret de cateva secunde unul la altul.
Pe chip ii apare un ranjet pervers, iar ochii lui albastrii senini, ma analizeaza din cap pana in picioare,ma cutremur pentru putin, dar imi revin imediat, iesind injurand din casa si ma reped la masina.
Observand in acelasi timp ca si restul echipei lui, adica restul perversilor din echipa lui se aflau cu fetele in decapotabila familiei.
- Nu... ! tip eu, cat sa ma auda tot gloubul pamantesc.
Ah ce ma bucur ca s-a terminat excursia si am reusit sa termin continuarea la capitolul II.
Acum o sa scriu din perspectiva lui Hinata si imi cer scuze de pe acum ca nu prea am detaliat sentimentele acesteia si poate nu arata asa de frumos ca primul capitol... --"
Pana si eu sunt dezamagita de mine, dar nu ma dau batuta.. si sa va pregatiti bine ca am sa vin cu capitole pline de actiune, de toate felurile.:)) Yey !
Acum sa raspund la cateva comuri, ar fi nepoliticos daca nu a-si face acest lucru, fiindca unii din voi ati pus si intrebari, well sa incepem.
Lynn: Ma bucur nespus de mult ca ti-a placut inceputul la primul capitol, pana si eu am ramas masca cand am vazut ca the first Cp. a iesit mai bine ca alte capitole de la alte ficuri de ale mele.. XD
Si mercii de la laude, legat de greseli, pai da eu m-am corectat, dar se mai intampla sa mai am greseli.. toti avem, nimeni nu e perfect, dar ce ma bucura este faptul ca nu am greseli grave si sunt minore.. mercii. :*
_________________________
Venus-Roseta: Tu my love, esti ca deobicei o scumpa si iti multumesc pentru critica>:D<
Tot asa ca si sus, am greseli dar am sa-mi dau silinta s nu mai am.
Si promit ca am sa vin cu idei buna. ^^
___________________________________
Sho-Yo: Aww, ce dragut din partea ta ca ai trecut pe la ficul meu. >:D<
Pai ma bucur ca iti place titlul si sper ca si continutul. La prolog, pai acolo nu am intrat in actiune fiindca acolo e un fel de plan, pe care se desfasoara tot ficul, sa spun asa.. ^^;
Primul capitol, vad ca ti s-a parut scurt.. nu e bai, sigur nu am intr-o dus eu foarte multa actiune si legat tot de greseli, am sa incerc sa le delimitez sa le micsorez pana cand nu o sa mai am.. dar cum ziceam si mai sus, numeni nu-i perfect.
Sper sa-ti placa si in continuare ficul. Si sper sa ca nu te vei plictisii de el.:-)
Capitolul II
~ Hinata ~
~ Hinata ~
Ma simt goala, imi simt inima batand.
Dar, pentru ce ? Pentru nimic... sunt doar o finta aruncata pe acest pamant, inconjurata de necunoscut, mister, cat si trairi anormale si ciudate, ce te inconjoara de fiecare data.
Ganduri fara nici un sens, vorba fara logica, aruncate la nimereala doar ca sa poti impresiona pe cineva.
Banii vorbesc, aspectul mai mereu conteaza, daca nu esti “cool†nu ai ce cauta cu cei de “rang mareâ€.
Cine sunt ei ?
Oameni fara pic de logica in gandire, ce arunca cu banii oriunde merg si ii cheltuie pe prostii, ce nu isi au rostul in viata... Ce logica or avea si ei ? Niciuna dar, se bat ca taurii in coride, nu pentru viata ci pentru aplauzele spectatorilor. Ravnesc la societatea dar, din pacate fara bani nu ai un prieten... asta e zicala in zilele noastre.
Nu mai are rost sa te strofoci pentru a castiga inima cuiva, nu mai are rost sa spui din cand in cand o vorba dulce cuiva, nu mai poti face nimic.
Toate aceste lucruri sunt spulberate, si luate de vand odata cu sentimentele de iubire si bucurie sufleteasca, ce se prefac in nisip, imprastiindu-se peste tot in lume.
Dar au ajuns, au ajuns la mine...
Ma bucur nespus de mult ca am reusit sa ma strofoc, sa ma zbat in viata aceasta pentru cineva, ca am avut ocazia sa imi pot face un prieten bun, mai multi.
Toti sunt langa mine.. dar acum nu.
Ceva s-a schimbat, se simte in aer, iar cand ma privesc in oglinda parca vad gol.
Ceva lipseste totusi, insa nu-mi dau seama ce ? am tot ce-mi doresc, dar tot mai am nevoie de ceva anume, pentru a-mi complete puzzelul vietii...
Aud pasi venind de afara, de pe terasa, eu fiind plasata pe canapea si privind tavanul crem.
Cineva se apropia, dar pasii imi erau neclari, fiind coduri de ne deslusit.
Au inceput a se auzii chicote, asta fiind un semnal, usor dandu-mi seama cine este.
Sora mea.
“E cumva singura ?†Imi pun eu intreabrea si ma ridic de pe suprafata calduta si pufoasa in capul oaselor, iar privirea mea violacee mi-o indrept spre usa clisanta de la terasa ce facea legatura cu partea din spate a casei.
Nu era singura, pentru ca se mai auzeau vocii tot de fete, dar un pic mai mature.
Clipesc odata si cand o vad pe sora mea mai mica decat mine cu cativa ani, cum se stramba la geamul usii, apuc perna si cand ea incerca sa intre arunc cu ea.
Nu o nimeresc, insa reusesc sa o nimeresc pe Ino, o prietena buna de a mea.
Imi duc palma la gura, acoperindumi-o.. ma bufneste rasul, dar ma opresc foarte repede, fiindca aceasta arunca cu perna in mine si ma doboara.
Cad tot pe canapea si ea neastamparata cum era, nervoasa se repede la mine si ma imbratisasa, apoi urmand o paritda de gadilat.
Rad si rad in contiinu, nu ma mai opream, mainile ei fine si delicate parcurgeau aproape toate partile corpului meu, facandu-ma sa-mi accelerez respiratia cat si rasul.
Mai aveam putin si explodam de la atata adrenalina acumulata, cat si de la atata gadilat...
- Cineva.. sa .. o ..o.. opreasca..a, odata ! Va rog...! Ha ,ha, ha...hah..ha ha. Si o tin asa pana cand aceasta mormaie o injuratura pe gura la adresa mea si ma lasa, dar intr-un final ajunge si ea sa bufneasca in ras, doar la faptul ca parul meu brunet-albastrui era ciufulit si intors in toate partile.
Cand si celelalte fete din grupul meu se fac vazute in camera, incep sa rada cu pofta de mine, de sora mea nu prea mai am ce sa spun, deja era pe jos.
Saraca a trebuit sa asiste la un asemenea dezmat, ce mai sora sunt si eu, o invat la prostii...
Ma ridic frumos in picioare, le rog pe fete sa se aseze pe terasa la masa, deoarece fiind oaspetii mei trebuia sa depun un mic effort ca sa le servesc, dar o servitoare intervine si ma roaga sa ma asez langa prietenele mele.
Revuz cu varf si indesat, spunandu-i femeii in varsta de patruzeci de ani ca ma descurc, si ca nu este nevoie de ajutor, eram experimentata in astfel de lucruri, doar lucram la o cafenea.
O imping de la spate pe aceasta, indemnand-o sa paraseasca rutina acestei zile si sa plece acasa, sau sa-si ia liber si sa mearga sa se plimbe cu familia ei.
Nu suportam cand acestea imi intindeau mana ca sa ma ajute, doar pentru ca bunicul peste noapte s-a imbogatit, nu inseamna ca eu trebuie sa fiu o fata razgaiata si pofticioasa, cu nasul pe sus si sa fiu servita mai mereu cand tip, sau plang.
Nu sunt genul acela de om, eu sunt mai simpla, prefer sa muncesc, decat sa vad pe altii cum muncesc pentru mine...
Si daca prietenele mele au venit in vizita, au avut grije de sora mea la mall, trebuia sa fie tratate regeste de mine, adica eu nefiind in stare sa o duc pe sora mea la mall ca sa faca cumparaturi, alegand sa stau si sa privesc peretii ca nebuna, ele se sacrifica, insa din placere ca sa o duca pe Hanabi.
La naiba, pe mine ea, ma dispera sa o duc, in ultima vreme a cam pierit acea relatie de sora mai mare si sora mai mica.
Isi petrece timpul la scoala si foarte mult la plimbare cu colegele cat si cu prietenele mele.
Eu, insa muncesc la cafenea, inca sunt la facultate si mai mereu sunt prizoniera in propria-mi casa si camera, chiar imi este frica sa mai ies afara, nu stiu cum de rezista Hanabi, stie foarte bine ca se expune pericolului...
Gandurile mi sunt loate atunci cand o aud pe Sakura cum ma striga de afara de pe terasa.
- Hinata, lasa sucul de portocale si mere, spunea ea in timp ce face cu mana la mine, mergi sus, schimbate in ceva mai dragut fiindca mergem la o “partyâ€.
Gata, deja merg la distractie ? dar inca nu mi-am terminat discursul... of, il las in pace si merg sus ca sa ma schimb in altceva.
Cand pasesc pe covor, mai stau cateva secunde ca sa pot sa cuget logic.
Mai intai de toate, trebuie sa-mi fac un dus rapid si apoi sa ma schimb in ceva mai elegant si adegvat unei petreceri.
Ce nu stiam eu, era faptul ca bunicul astepta pe cineva, adica stiam, cu siguranta nu avea legatura cu mine, sigur era de la firma ca sa discute cu dansul ceva important.
Cat timp eu imi faceam baie, isi fac aparitia la noi in casa cativa tineri ce il salute politicos pe bunicul meu si sunt poftit in birou pentru a discuta ceva anume:
- Ma bucur ca mi-ati acceptat oferta, spune bunicul usurat si rasufland tot aerul acumulat in plamani.
- Nu chiar domnule, spune blondul care statea asezat in mijloc, langa echipa lui si incepand sa incinga lucrurile.
Bunicul tresare, umpic dezamagit dar si ingrijorat, apoi intervine un alt tanar brunet, ce ii confirma ca intelegerea este in regula si ca accepta misiunea, explicandu-i mai amanuntit cum sta treaba cu echipa si cu seful lor de grup, adica blondul.
- Inteleg, sunt impresionat de munca dumneavoastra..domnule..
- Naruto, Uzumachi Naruto, se prezinta acesta bunicului, facandu-i pe ceilalti sa bufneasca in ras.
- Parca ai fii James Bond, dar nu esti... oricum domnule Hyuga, nu va temeti totul are sa fie in regula, dar intrebarea mea este urmatoarea: avem sa... brunetul nu termina totul fiindca bunicul intervine, dandu-si seama de ce trebuie sa raspunda.
- Doresc ca domnul Naruto sa o protejeze pe fica mea Hinata, care este cea mai mare din familia noastra, iar voi restul, doresc sa le protejati pe prietenele ei cat si pe surioara nepoatei mele.
- Minunat, am sa am grije de o pustoaica care sigur este mai mare cu patru sau cinci ani decat sora ei...
- Cum asa ? intreaba Shikamaru un pic nedumerit de afirmatia lui Naruto.
- Simplu aceasta “Hinata†are doar cinsprezece ani, iar sora ei are cam zece sau unsprezece ani, nu conteaza dar, sunt sigur ca nu sunt mari si sexy... ce-l putin domnisoara Hyuga, afirma acesta zambind in coltul gurii aproape dezamagit.
- Ma bucur ca pot colabora cu dumneavoastra, sa-i transpimiteti liderului oraganizatiei salutari din partea noastra, iar in acelasi timp domnilor va poftesc la un mic tur al casei.
Acestia sunt prezentati la fiecare persoana in parte a casei, ajung si pe veranda unde privirile li sunt atrase de prietenele mele.
Eu, in momentul acesta ies din dus, imi infasor prosopul in jurul taliei mele subtirii, dar incerc sa pun cumva prosopul deoarece nu putea sta din cauza sanilor mei prea mari, la naiba...
Asa ca ma reped in baie sa caut alt prosop, nu gases casa ca raman cu asta, e destul de bun, asa ca renunt in a mai cauta altul.
Ma apropii de oglinda mea si i-au de langa birou, ce statea langa un elastic de par cu bilute, imi prind parul lung intr-o coada si parasesc camera cu papucii de plastic si cu prosopul de mine.
Nu prea imi pasa oricum, aveam obicei de a iesi asa prin casa, nimeni nu se supara, doar ca atrageam privirile angajatilor, mai ales a partii masculine.
Eu plecand de capul meu inconstienta ca aveam alti musafiri.
M duc in bucatarie ca sa-mi pun un pahar cu suc si ma pomenesc cu cineva ca imi arunca cu cateva geamantane in cap si rucsacuri, doborandu-ma la pamant.
Incep a se auzii rasete. sigur erau fetele si fiind prea bete de ras nu au observat cine era de fapt ranit si acoperit de geamantane. Se aude o voce masculine, o ascult cu atentie...
- Servitoare, dute si du bagajele in camerele noastre...
Reusesc sa scap de ele de pe mine si imi indrept privirea spre usiile din geam glisante de la terasa, observ un tip blond, ce avea ochii albastrii, profunzii, inalt imbracat intr-o camase alba, desfacuta la primii trei nasturi, scotand in evidenta trupul bine lucrat cat si pielea lui alba... nu foarte multe detalii, pe langa asta mai avea si o pereche de blugi grii deschis un pic taiati pe la genunchi si in picioare niste sandale.
Cam greu sa-mi dau seama daca este vreun cunoscut sau nu...
Ma ridic nervoasa la el, imi ridic prosopul, caci se desfacuse la not, dar am avut noroc ca nu a cazut si ma rastesc la el, dar nu inainte de ai trade o palma zdravana peste ochii.
Ramane socat la gestul meu, se parea ca este genul de persoana la care toate fetele cadeau la picioare, pana si amicii lui ce stateau cu prietenele mele la taclale s-au mirat ingrozitor.
- La naiba sa fi...
- Sst, sa nu aud nimic venind din gura ta blondule, spun eu in timp ce tin degetul aratator spre el. Cum iti permiti sa ma faci servitoare, nici nu sunt una, nu iti permiti orice aici sa stii... si plec, lasandu-l sa isi revina, ma privea cu atentie, pana cand m-am facut pierduta in cealalalta camera.
Fetele au alergat dupa mine, ca sa nu ramana in urma.
Dupa aproximativ o ora de disperare si de nervii, am coborat si eu jos linistita,calmata, dar nu complet mergand spre bunicul ce ma astepta in hol.
Mi-am aranjat rochita mulata si nu foarte lunga pe trup si am coborat scarile.
Intr-un final am reusit si eu sa ma aranjez si sa ma imbrac cum trebuie, caci dupa ce aveam sa port o discutie cu bunicul trebuia sa ma grabesc la o petrecere pe plaja.
Si fetele ma asteptau la masina, afara, normal ca au luat-o si pe Hanabi..la naiba.
Imi fac aparitia elegant pe hol, aruncandu-ma in bratele bunicului si sarutandu-i obrazul, apoi continuuand sa-l imbratisez.
Cat de mult il adoram eu, m-a crescut de gand eram mica, fiindca ai mei mai mereu erau plecati si bunici mei au fost alaturi de mine si la bine si la rau. Meritau tot sprijinul meu.
- Hinata ce mare te-ai facut, cat de repede trece timpul... unde e sora ta ? intreaba el cu un zambet pe buze.
- Afara la masina, vine cu mine la petrecere, o sa am grije eu personal de ea buni, nu te teme. Spunandu-i toate acestea a zambit din nou, multumindu-mi si laudandu-ma din tot sufletul pentru efortul depus.
- Draga mea, imi este teama si stii foarte bine de ce... de aceea am angajat pe cei mai buni ca sa te protejeze si pe tine si pe sora ta cat si pe prietenele tale, toate sunteti in pericol...
- Aww, bunicule, e foarte nobil din partea ta, dar....
Si in momentul acela bunicul ma opreste din a mai spune altceva si pe usa isi face aparitia blondul acela enervant de adineauri, ce m-a confundat cu o menajera... raman perplex. Si el la fel, ne privim pret de cateva secunde unul la altul.
Pe chip ii apare un ranjet pervers, iar ochii lui albastrii senini, ma analizeaza din cap pana in picioare,ma cutremur pentru putin, dar imi revin imediat, iesind injurand din casa si ma reped la masina.
Observand in acelasi timp ca si restul echipei lui, adica restul perversilor din echipa lui se aflau cu fetele in decapotabila familiei.
- Nu... ! tip eu, cat sa ma auda tot gloubul pamantesc.