03-04-2011, 02:53 PM
Next. Scuzati ca e atat de scurt. Trec printr-o perioada ingrozitoare in care sunt in pana de idei. @-)Nu mi s-a mai intamplat pana acum so, nu prea stiu ce sa fac @-)
Dupa ce se dezmeticisera, Naruto si Sasuke au cazut de comun acord sa mearga inspre est – conform celor spuse de brunet acolo ar trebui sa se afle punctul de intalnire ai echipei Taka in cazul unei dezmembrari temporare. Daca Suigetsu, Karin si Juugo mai sunt in viata, ar trebui sa se reuneasca toti intr-un sat din est si sa astepte un semnal din partea lui Sasuke.
Naruto mergea fara griji, fluierand din cand in cand, savurand momentul, asemanandu-l chiar cu una dintre misiunile de acum cativa ani ale echipei sapte, in timp ce Sasuke ,in apozitia blondului, avea Sharinganul activat, garda in frau, neavand incredere in spusele lui Naruto.
-Nu te deranjeaza sa ai sharinganul atat de mult activat? intrebarea lui Naruto a fost neasteptata, insa blondul era ferm dezamagit de atitudinea lui Sasuke fata de el.
-Hn.
Se auzi oftatul lung a blondului, insa Sasuke nu-i acorda atentie.
-Chiar nu ai incredere in nimeni, huh? Era o intrebare retorica , care socoti Sasuke, a fost gandita cu voce tare.
Din nou, brunetul nu-i oferi multa atentie. Nu avea incredere in Naruto si nu ii putea intelege decizia. El a fost mereu cel care a vrut sa lupte pentru ceilalti, sa faca dreptate, sa devina Hokage si acum vine de nicaieri cu ideea ca vrea sa i se alature lui Sasuke. Naruto zicea ceva de faptul ca s-a saturat si ca a ajuns la limitele lui, insa era mult prea greu de crezut ca unul ca el cunoaste cuvantul “ limitaâ€, motiv ce l-a facut pe Sasuke sa fie precaut.
Naruto si-a intors neglijent capul catre Sasuke, privirea degajata si zambetul razlet l-a facut atent pe brunet. Il privea cu coada ochiului.
-Ne, Sasuke, ma urasti?
Brunetul nu paru surpins de intrebare, insa si-a intors capul instinctiv, ferindu-se de contactul vizual.
-Yeah.
Naruto zambise. Era genul acela de zambet cald, care din pacate, nu parea sa fi ajuns si la Sasuke deoarece venise cu o schimbare brusca de subiect.
-Cand ne-am luptat si ai intrat in interiorul barieri, cum ai stiut ca nu erau flacarile de la Amaterasu?
Blondul clipi des la intrebarea lui Sasuke, nu se astepta la asa ceva.
-Atunci cand m-ai ranit la umar, sabia ta era in interiorul barierii si nu ardea, insa daca tii minte chiar atunci te-a atacat Raikage si ai scapat-o. Abia cand a intrat in contact cu aerul a inceput sa arda.
-Putea sa fie o capcana.
Naruto ii zambise.
-Stii cum se zice. “Nu risti, nu castigi.â€
Sasuke nu mai aduaga nimic.
Naruto P.O.V
Daca nu l-as fi cunoscut pe Sasuke, cred ca mi-ar fi inghetat sangele in vene de fiecare data cand ma privrea in ochi cu Sharinganul. Nu stiu daca era din cauza dojutsu*-lui insa ma treceau toti fiorii cand il vedeam. In ciuda acestui fapt, incercam sa ma comport normal, cred ca era un pas sigur catre increderea lui ( asta in cazul in care mai e in posesia ei).
Am mers asa cred ca pana se inserase. Mi se facuse foame. Nu apucasem sa mananc cine stie ce nici in zilele anterioare, iar o zi de mers continuu ma epuizase complet. Ma rog, se parea ca eram singurul care se gandea la astfel de lucruri, Sasuke apartinea unui univers cu totul diferit de cel al oamenilor care au diferite nevoie, precum mancatul si dormit – asta era concluzia la care ajunsesem dupa o discutie miorlaita cu el.
-Sasuke~. Mie foame.
A oftat.
-Probabil o sa gasesti ceva dimineata daca mergem toata noaptea.
M-am bosumflat.
-Toata noaptea? Cred ca glumesti. Am mers toata ziua, n-am luat nici macar o pauza si de mancat nici nu mai vorbesc. Tie chiar nu ti-e foame, teme*?
S-a intors cu fata spre mine, oprindu-se din mers. Nu stiam cat de bine gandit a fost faptul ca i-am zis “temeâ€, dupa cum obisnuiam in copilarie, insa speram sa nu distruga acea mica legatura dintre noi. Ma tintui cu privirea. Inghitisem in sec.
- Aaa… s-a intamplat ceva?
-Nu, a raspuns, intorcandu-se cu spatele, continuandu-si drumul.
Am rasfulat usurat.
Cred ca am continuat sa mergem inca vreo trei sute de metri fara alta discutie pana sa ma opresc si sa ma arunc pe iarba. Nu mai rezistam.
-Sasuke. Cred ca ar fi bine sa ne oprim.
Eram atat de obosit, insa nu as fi zis-o cu voce tare nici daca m-ar fi doborat.
S-a uitat lung la mine, incercand sa ma convinga din priviri sa am ridic si sa continui.
-Nimic nu ma poate impiedica sa dorm in acest moment. Ar trebui sa te relaxezi, tragi o gura mare de aer si sa faci si tu acelasi lucru. Odihna nu a omorat pe nimeni pana acum, deci nu o sa te afecteze nici pe tine.
Mi-am dus mainile la baza capului, pe post de perna, si am inchis ochii. Am simti trupul lui Sasuke atunci cand s-a asezat langa al meu. A mormait ceva, insa nu am bagat de seama.
-Noapte buna, teme, ii zic, intorcandu-ma cu fata la el, insa fara am deschide ochii.
-Hn.
_____________
dojutsu* - asa se numesc jutsurile care constau in a'ti folosi ochii ^^'. In cazul asta, sharinganul lui sasuke.
teme* - daca stiti voi, in manga [ cred ca si in anime] asta era modul in care Naruto il strga pe Sasuke. Brunetul obisnuia sa-i spuna "dobe".
Training three:
Dupa ce se dezmeticisera, Naruto si Sasuke au cazut de comun acord sa mearga inspre est – conform celor spuse de brunet acolo ar trebui sa se afle punctul de intalnire ai echipei Taka in cazul unei dezmembrari temporare. Daca Suigetsu, Karin si Juugo mai sunt in viata, ar trebui sa se reuneasca toti intr-un sat din est si sa astepte un semnal din partea lui Sasuke.
Naruto mergea fara griji, fluierand din cand in cand, savurand momentul, asemanandu-l chiar cu una dintre misiunile de acum cativa ani ale echipei sapte, in timp ce Sasuke ,in apozitia blondului, avea Sharinganul activat, garda in frau, neavand incredere in spusele lui Naruto.
-Nu te deranjeaza sa ai sharinganul atat de mult activat? intrebarea lui Naruto a fost neasteptata, insa blondul era ferm dezamagit de atitudinea lui Sasuke fata de el.
-Hn.
Se auzi oftatul lung a blondului, insa Sasuke nu-i acorda atentie.
-Chiar nu ai incredere in nimeni, huh? Era o intrebare retorica , care socoti Sasuke, a fost gandita cu voce tare.
Din nou, brunetul nu-i oferi multa atentie. Nu avea incredere in Naruto si nu ii putea intelege decizia. El a fost mereu cel care a vrut sa lupte pentru ceilalti, sa faca dreptate, sa devina Hokage si acum vine de nicaieri cu ideea ca vrea sa i se alature lui Sasuke. Naruto zicea ceva de faptul ca s-a saturat si ca a ajuns la limitele lui, insa era mult prea greu de crezut ca unul ca el cunoaste cuvantul “ limitaâ€, motiv ce l-a facut pe Sasuke sa fie precaut.
Naruto si-a intors neglijent capul catre Sasuke, privirea degajata si zambetul razlet l-a facut atent pe brunet. Il privea cu coada ochiului.
-Ne, Sasuke, ma urasti?
Brunetul nu paru surpins de intrebare, insa si-a intors capul instinctiv, ferindu-se de contactul vizual.
-Yeah.
Naruto zambise. Era genul acela de zambet cald, care din pacate, nu parea sa fi ajuns si la Sasuke deoarece venise cu o schimbare brusca de subiect.
-Cand ne-am luptat si ai intrat in interiorul barieri, cum ai stiut ca nu erau flacarile de la Amaterasu?
Blondul clipi des la intrebarea lui Sasuke, nu se astepta la asa ceva.
-Atunci cand m-ai ranit la umar, sabia ta era in interiorul barierii si nu ardea, insa daca tii minte chiar atunci te-a atacat Raikage si ai scapat-o. Abia cand a intrat in contact cu aerul a inceput sa arda.
-Putea sa fie o capcana.
Naruto ii zambise.
-Stii cum se zice. “Nu risti, nu castigi.â€
Sasuke nu mai aduaga nimic.
Naruto P.O.V
Daca nu l-as fi cunoscut pe Sasuke, cred ca mi-ar fi inghetat sangele in vene de fiecare data cand ma privrea in ochi cu Sharinganul. Nu stiu daca era din cauza dojutsu*-lui insa ma treceau toti fiorii cand il vedeam. In ciuda acestui fapt, incercam sa ma comport normal, cred ca era un pas sigur catre increderea lui ( asta in cazul in care mai e in posesia ei).
Am mers asa cred ca pana se inserase. Mi se facuse foame. Nu apucasem sa mananc cine stie ce nici in zilele anterioare, iar o zi de mers continuu ma epuizase complet. Ma rog, se parea ca eram singurul care se gandea la astfel de lucruri, Sasuke apartinea unui univers cu totul diferit de cel al oamenilor care au diferite nevoie, precum mancatul si dormit – asta era concluzia la care ajunsesem dupa o discutie miorlaita cu el.
-Sasuke~. Mie foame.
A oftat.
-Probabil o sa gasesti ceva dimineata daca mergem toata noaptea.
M-am bosumflat.
-Toata noaptea? Cred ca glumesti. Am mers toata ziua, n-am luat nici macar o pauza si de mancat nici nu mai vorbesc. Tie chiar nu ti-e foame, teme*?
S-a intors cu fata spre mine, oprindu-se din mers. Nu stiam cat de bine gandit a fost faptul ca i-am zis “temeâ€, dupa cum obisnuiam in copilarie, insa speram sa nu distruga acea mica legatura dintre noi. Ma tintui cu privirea. Inghitisem in sec.
- Aaa… s-a intamplat ceva?
-Nu, a raspuns, intorcandu-se cu spatele, continuandu-si drumul.
Am rasfulat usurat.
Cred ca am continuat sa mergem inca vreo trei sute de metri fara alta discutie pana sa ma opresc si sa ma arunc pe iarba. Nu mai rezistam.
-Sasuke. Cred ca ar fi bine sa ne oprim.
Eram atat de obosit, insa nu as fi zis-o cu voce tare nici daca m-ar fi doborat.
S-a uitat lung la mine, incercand sa ma convinga din priviri sa am ridic si sa continui.
-Nimic nu ma poate impiedica sa dorm in acest moment. Ar trebui sa te relaxezi, tragi o gura mare de aer si sa faci si tu acelasi lucru. Odihna nu a omorat pe nimeni pana acum, deci nu o sa te afecteze nici pe tine.
Mi-am dus mainile la baza capului, pe post de perna, si am inchis ochii. Am simti trupul lui Sasuke atunci cand s-a asezat langa al meu. A mormait ceva, insa nu am bagat de seama.
-Noapte buna, teme, ii zic, intorcandu-ma cu fata la el, insa fara am deschide ochii.
-Hn.
_____________
dojutsu* - asa se numesc jutsurile care constau in a'ti folosi ochii ^^'. In cazul asta, sharinganul lui sasuke.
teme* - daca stiti voi, in manga [ cred ca si in anime] asta era modul in care Naruto il strga pe Sasuke. Brunetul obisnuia sa-i spuna "dobe".
![[Imagine: asdsadfu.jpg]](http://img855.imageshack.us/i/asdsadfu.jpg/)
Sank you, Valkyrja *hug*