Viata de liceu

[Ymequa]

FlyAway - placearea a fost de partea mea. De aceasta data nu ai sa mai vezi nici o cifra, am scris totul cu litere. Cand am corectat asta m-am gandit la tine si la ce ai zis.
Beki - multumesc ca ai trecut pe aici. Sa stii ca ai dreptate, foarte multa lume mi-a atras atentia in ceea ce priveste titlul fic-ului, dar nu prea ma pricep cand vine vorba de lucruri de genul, asa ca o sa astept sa imi vina vreo idee geniala si apoi o sa il schimb. Prietena ei chiar este o parasuta, ai sa vezi daca o sa citesti in continuare. Am mai zis, Raul e facut exact dupa un baiat pe care il cunosc. Nu o sa ma las de scris si multumesc pentru urari.
Kt.Kat - nu este nici o problema, eu una ma bucur sa stiu ca citesti, nu am pretentia de comm de fiecare data. Stiu ca e lung... cel putin asta e ceva mai scurt. Diana l-a lasat pe Raul acolo pentru ca... o sa descoperi mai tarziu. Multumesc pentru felicitari.

Partea a V-a

Cand m-am vazut in camera mea m-am asezat pe pat si am inceput sa plang. Imi era frica sa mai dau ochii cu Raul pentru ca nu vroiam sa stiu ce reactie ar avea; idiotului de Razvan o sa ii mai dau si eu o mama de bataie si o sa am grija sa nu ma uite prea curand… iar George, de el imi parea cel mai rau. Primise un pumn pentru ca… ei bine nici eu nu intelegeam de ce.
Mi-am sters ochii si m-am schimbat in pijamale. Am aruncat o privire asupra ceasului si am observat ca este trecut de ora douazeci. Am pus capul pe perna si am inchis ochii in speranta ca atunci cand ma voi trezi am sa observ ca totul nu fusese decat un cosmar de prost gust.
Cand am deschis ochii am vazut ca draguta mea camera era plina de lumina. Probabil uitasem sa trag draperiile. M-am ridicat in fund si am aruncat o privire prin camera: totul era la fel de dezordonat ca pana acum, puisorul meu se afla pe birou, Alexandra pe scaunul din fata biroului, hartii insirate pe jos… Imediat am realizat ca: Alexandra se afla la mine in camera.
- Credeam ca nu te mai trezesti odata, deja incepusem sa ma plictisesc, spuse aceasta in timp ce scapa un cascat scurt. Stiai ca dormi mult? Imi place fata pe care o ai in somn, pari micuta si nevinovata…
- Tu, ce cauti aici? In casa mea, camera mea, pe scaunul meu si la ora asta?
- Frumoasa din Padure Adormita, uita-te la ceas inainte sa vorbesti.
Saisprezece si douazeci si sapte de minute. Nu imi venea sa cred ca dormisem atat de mult. Cred ca tot ce s-a intamplat in ultima vreme incepea sa se simta, chiar daca incercam eu sa par mare si tare, nu era chiar asa. Am sarit din pat ca arsa. Am incercat sa ajung la baie pentru a ma schimba, insa m-am impiedecat de piciorul de la birou, ajungand pe burta in cateva clipe. M-am ridicat sprijinindu-ma de coltul scaunului. Am pasit incet, incercand sa ma uit pe unde calc pentru a nu ma varsa din nou prin camera. Am ajuns cu bine in baie. Am dat drumul la apa si am facut in dus rece pentru a-mi reveni putin, am luat halatul pe mine si m-am intors la Alexandra.
- Sa o luam de la inceput. Ce cauti aici?
- Am crezut ca ai murit. La telefon nu raspundeai, pe mess nu erai, nimeni nu stia nimic de tine asa ca am hotarat sa iti fac o vizita. Cand am ajuns aici maica-ta mi-a zis ca dormi si daca reusesc sa te trezesc nu am decat sa intru.
- Adica, mama a fost pe aici?
- Da, a incercat sa te trezeasca, nu a reusit asa ca te-a lasat sa dormi. Doamne, cred ca esti un caz pierdut. Imi pare sincer rau pentru tine.
- Bine, bine. Destul cu sentimentalismele. Zimi de ce ai venit si fara: “am crezut ca ai murit”.
- Hm, nu stiu cum sa incep pentru a nu te enerva.
Am oftat din nou si mi-am dat ochii peste cap. Chiar daca am spus ca aveam de gand sa ma las de oftat, realizasem ca deja facea parte din mine si ma linisteam dupa asta.
- Daca promit ca nu ma enervez, imi zici?
- Doar daca promiti.
- Bine, incepe.
- Raul a venit ieri noapte la mine. Am dat sa deschid gura insa Alex a continuat. Nu spune nimic pana nu termin eu. Arata in cel mai rau hal posibil: avea buza de jos sparta si vanata, un ochi umflat si peste tot era plin de vanatai. M-a rugat sa il las sa doarma la mine pentru ca nu vroia sa se duca acasa in halul ala, ii era frica de ce avea sa spuna fratele lui.
- Si totusi ce treaba are asta cu mine?
- Lasa-ma sa continui. Am acceptat sa stea, insa doar in seara aia pentru ca ai mei nu erau acasa. Fata cand s-a dezbracat si am vazut cat era de ranit am vrut sa sun la salvare insa nu m-a lasat. A trebuit sa ii pansez eu ranile. I-am spus ca daca vrea sa doarma la mine trebuie sa imi spuna de ce a ajuns in halul asta. Nu o sa iti vina sa crezi ce a putut sa imi zica: s-a batut cu Razvan si l-a pocnit pe George si apoi…
- De Razvan si George deja stiam. Eram acolo, din cauza mea s-a batut cu Jocker.
- Da, dar mi-a zis ca tu ai plecat cu George si prostul, de nervi s-a dus sa se bata cu niste tipi de la care a mai mancat o mama destul de buna de bataie. Tu vrei sa il omori?
- Tu nu intelegi ca noi doi nu avem nici o treaba?
- Esti oarba sau nu vrei sa accepti ca baiatul asta te place?
- Face ce? Place? Pe mine? Fii serioasa… noi doi suntem mai rau ca soarecele si pisica, acest lucru este imposibil.
- Si daca totusi, ar fi posibil… sa spunem prin absurd?
- Atunci nu ma intereseaza.
Dupa asta am simtit cum palma Alexandrei mi-a atins cu putere obrazul. Primisem o palma de la cea mai buna prietena a mea. Mana ii tremura de nervi, iar mie mi se inrosise zona in care ma lovise.
- Dai cu piciorul la fericire ca o proasta.
- Daca sunt sau nu proasta e treaba mea. Acum te rog sa pleci. Noapte buna.
I-am deschis usa si i-am aratat unde este iesirea. Nu imi venea sa cred ca tocmai primisem o palma de la prietena mea cea mai buna. Trebuia sa recunosc ca ma durea ca naiba, nu mai locul ci si fapta in sine. Indraznise sa dea in mine din cauza unui idiot. Nu mai facuse asa ceva niciodata. A calcat peste principiile noastre. Pana la urma era problema mea daca ma certam cu el, daca il faceam sa se simta ca o carpa si alte rahaturi de astea. Pana la urma de ce nu putea fiecare sa isi vada de cacatul lui? Nu intelegeam asta. M-am trantit din nou in pat injurandu-l pe Raul si rugandu-ma la toti Dumnezeii, Sfintii si Zeii sa ii ramana mancare in gat, in acest moment daca manca, sa isi rupa gatul daca mergea sau sa inceapa sa sughita daca statea.
Am deschis incet ochii parca cu frica sa nu ma mai trezesc cu cineva in camera. Am aruncat o privire scurta in am vazut ca sunt singura. Ma intrebasem de ce nu sunase inca ceasul, insa cand m-am uitat mai bine era de abia ora sase, in mod normal ceasul meu suna la ora sapte fara cinsprezece minute. M-am ridicat din pat parasind cu greu locul acela calduros si m-am indreptat spre baie. Am umplut cada si apoi m-am aruncat in apa, facandu-o sa sara peste tot. Aveam o multime de timp azi. Nu am stat decat in sfert de ora in apa, pana mi s-a facut frig. Mi-am luat halatul si m-am intors in camera. Mi-am luat o perche de blugi de un albastru deschis pe mine, un tricou alb si o camasa albastra, insa ceva mai inchisa ca blugii, era de un albastru aproape spre negru. Mi-am pus la gat lantirosul meu preferat. Parul mi l-am lasat desprins. Am aplicat putin dermatograf negru si un gloss transparent pe buze. M-am indreptat spre bucatarie pentru a lua ceva de mancare si apoi am plecat la scoala.
Nu stiu de ce insa eram chiar in toane foarte bune. Hotarasem ca pe prostul al Razvan am sa il ignor si Raul o sa primeasca acelasi tratament;
asa patesc daca se bat pe mine. Plecasem mai devreme cu zece minute decat de obicei si nu avea rost sa ma grabesc pentru ca sigur Alexandra nu ma mai astepta in fata scolii asa cum o facea in fiecare dimineata dupa faza de aseara.
Ajunsa in fata liceul observasem ca aveam dreptate. Am urcat incet pana la etajul la care se afla clasa mea. Am tras aer puternic in piept si am deschis usa. Eram surprinsa sa vad ca nu se aflau in clasa decat cativa colegi. Le-am spus un “Buna dimineata” si m-am indreptat spre locul meu. Imediat dupa ce m-am asezat usa s-a deschis si a intrat Alexandra. Mi-a aruncat o privire plina de subinteles si s-a indreptat spre locul din partea celalalta a clasei; se asezase in locul lui Raul. Ma asteptam sa reactioneze asa. M-am uitat la ceas si mai erau cinci minute pana cand avea sa se sune. Chiar in momentul cand s-a auzit clopotelul a intrat pe usa Raul. Cand l-am vazut am pus pana la gura: arata groaznic dupa bataia de atunci. Daca acum era in starea asta nu vroiam sa ma gandesc in ce fel arata atunci cand dormise la Alex. Arunca o privire prin clasa si observa ca locul de langa mine e liber. Isi arunca geanta pe banca si apoi se aseza.
- Neata.
- Neata si tie.
Totul parca era impotriva mea. Dupa ce ca nu stiam cum pot sa ma mai uit la el fara sa ma simt vinovata, se mai asezase si langa mine acum. Am oftat din nou si mi-am scos cartile. Aveam matematica. Cel putin nu puteam sa fiu atenta la el prima ora, pentru ca daca ne prinde profa ne manca detentia. Imediat ce intrase babusca in clasa s-a facut liniste. Incepuse sa predea ceva despre radicali, insa sincera sa fiu mi pareau plictisitori, plus ca ii stiam deja. Incepusem sa casc cand deodata am simtit o mana, ce nu era a mea, care se plimba pe piciorul meu. Mi-am coborat repede privirea si am observat ca Raul se juca cu un deget pe piciorul meu. I-am aruncat o privire taioasa insa el a zambit. L-am ciupit de spate si s-a incruntat putin ca apoi sa inceapa sa “deseneze” cerculete pe piciorul meu. I-am tras una pe spate insa parea ca nu are de gand sa se astampere. Ba din contra, acum facea du-te-vin-o pe pulpa mea; nu ma enerva, dar problema era ca ma gadilam usor.
- Vrei sa incetezi odata?
Cand realizasem ce facusem eram deja in picioare tipand la el. El radea cu gura pana la urechi iar profesoara nu parea de loc multumita
- Stanoievici si Predescu, amandoi, la tabla, acum!
- Minunat, acum ai facut-o lata, i-am soptit in timp ce ma indreptam spre tabla.
- Aveti mancarimi in fund?
- Dar, doamna profesoara…
- Nici un “doamna profesoara. Acum, amandoi, afara!
Ne-am cerut scuze si am iesit mai repede din clasa pentru a nu se razgandi si a ne asculta la tabla, sau si mai rau sa ne trimita la detentie.
- Acum esti fericit? Il intreb ironica
- Foarte… mai mult de atat nici nu se putea
- Ce te-a apucat? Urla hormonii in tine chiar asa de tare?
- Nu chiar, vroiam sa raman singur cu tine pentru cateva clipe. Nu spune nimic, te rog, doar urmeaza-ma.
- Am de ales?
- Nu!
M-a apucat de mana pentru a fi sigur ca aveam sa il urmez intocmai cum spusesem; m-a plimbat prin toata scoala pentru a ajunge la vestiarul baietilor, unde m-a tras dupa el inauntru, a luat o cutiuta destul de maricica si apoi am pornit spre acoperis.
- Asta e pentru tine, spuse in timp ce imi inmana cutiuta. Nu spune inca nimic pentru ca nustiu daca o sa mai am curajul sa continui, adauga si apoi isi lasa privirea in jos. Asta e ca un fel de “Imi pare rau”, pentru sambata. Nu trebuia sa ma comport asa cum am facut-o si mai ales nu trebuia sa il pocnesc pe George.
Dupa ce mi-a spus toate astea a plecat repede fara sa se uite in urma. Eu inca incercam sa recapitulez ceea ce tocmai se intamplase. Dupa ce mi-am revenit din starea de soc m-am uitat mai bine la cutiuta pe care o aveam in mana si am observat ca avea gaurele mici. Am deschis incet capacul si imediat cineva, sau ceva si-a scos nasul afara. Era mic, negru si umed. Am dat repede capacul la o parte si am observat ca inauntru se afla un caine negru si mic. Era un Bishon. Mereu imi dorisem un caine, asa, micut si pufos, care sa dea mereu din coada si sa vina la mine de cate ori il chem, sa fie fericit cand ma vede. M-am asezat pe cimentul rece si ma gandeam de unde putea Raul sa stie ce imi place, ce nu si mai ales… faptul ca imi doream de mult o javra asa micuta si draguta. Am decis pe loc sa ii pun numele Tasha. Nici un nume nu avea sa I se potriveasca mai bine de atat. Am luat cainele in brate si m-am jucat cu el, de fapt, era o “ea”, pana cand se sunase. Am pus-o la loc in cutie si m-am indreptat spre clasa. Mi-am luat geanta si am rugat in coleg sa ma invoiasca de la profesori, nu avea decat sa le spuna ca mi se facuse rau si am plecat acasa. M-am mai uitat inca o data prin clasa sa vad daca el inca mai era la scoala insa se parea ca a intins-o de ceva timp. Am oftat si am iesit pe usa putin dezamagita.
Poate pana la urma Raul asta nu era chiar asa de rau pe cat il crezusem.
Nu m-am dus acasa. Am decis sa ma duc direct la un Pet Shop pentru a cumpara o zgarda intai de toate. Nu stiam ce exact ar trebui sa fac acum ca aveam animalul dupa mine. Inainte sa intru in magazin l-am vazut pe Raul deja inauntru uitandu-se deja dupa acelasi lucru ce vroiam sa il cumpar si eu.
- Nu ma asteptam sa te gasesc aici
- Nici eu pe tine. Ai chiulit de la scoala?
- Ai impresia ca as fi putut sta la ore cu chestia asta, spun in timp ce arat spre Tasha?
- Banuiesc ca nu…
- Ai gasit ceva dragut? Nu prea as avea incredere in gusturile tale, spun analizandu-l putin…
- Ei! Nici chiar asa. Am gasit ceva foarte dragut si imi arata o zgrada de piele, rosie. Cred ca ar merge din moment ce ea e neagra si mai e si fata.
- Atunci o cumpar.
Am luat zgarda si am plecat fericita din magazine cu Raul dupa mine. Am hotarat sa duc cainele acasa si cu ocazia asta mai stateam de vorba si cu el, poate aveam sa lamuresc unele lucruri. I-am zis sa ma urmeze. Nu a comentat nimic ci doar m-a urmat asemenea unui caine credincios; ar fi fost numai bun daca ar fi fost o javra mica si draguta. Ajunsi in fata blocului i-am facut semn sa urce si i-am spus ca mama nu e acasa si poate intra linistit. Am descuiat cu greu usa de la apartament din cauza Tashei care se misca incontinuu.
Am intrat in hol, unde am dat cainele jos din cutie si l-am lasat sa “zburde” prin casa, in timp ce eu l-am invitat pe Raul in sufragerie si m-am dus sa fac o cafea. Dupa cinci minute, stateam amandoi, fata in fata, pe canapea, cu cestile de cafea in mana. Eu ma uitam la el, el se uita la mine si dupa care amandoi ne uitam pe pereti. Starea dintre noi in momentul acela era: de cacat.
- Deci, spun incercand sa deschid conversatia…
- Da!
- Ce iti veni sa il pocnesti pe George? Esti gelos cumva si nu stiam eu?
- Nu e vorba de asta. Sa ii spunem doar: orgoliu masculin; daca intelegi ce vreau sa spun de bine, daca nu, nu.
- Si banuiesc ca nu ai de gand sa imi explici, incerc sa spun in timp ce sorbeam o gurita de cafea.
- Exact. I-a spune: esti proasta sau naiva?
- Ce ai zis? Repeta!
- Te-am intrebat daca esti prosta sau naiva, ce e asa de complicat la intrebarea asta. Se uita la mine amuzat si eu nu stiam ce vrea sa zica cu asta. Vii cu cineva in casa, in timp ce maica-ta e plecata si, acel cineva mai e si baiat. Nu iti e frica ca o sa sar pe tine sau chestii de genu? Spuse in timp ce se abtinea sa nu rada.
- Nu!
- Hm, interesant. Deci pe langa faptul ca esti proasta, mai esti si naiva, spuse in timp ce se apropia si mai mult de mine. Ce ai face daca te sarut in acest moment? Uita-te in jurul tau, nu ai cum sa te ridici sau cum sa te impotrivesti si chiar daca au reusi sa fugi, te-as prinde imediat, spuse apucandu-ma usor de mana.
- Incerci sa ma intimidezi doar, insa nu reusesti.
- Nu? Sa vedem daca asta merge spuse in timp ce se apropie usor de gatul meu. Ii simteam respiratia calda cum imi atingea piela. Imi sopti cateva cuvinte la ureche din care nu intelesesem nimic. Papusa, nu mai fii atat de increzatoare, in interiorul unui mar frumos nu stii cati viermi se pot ascunde, asa-i?
Imi apuca usor barbia cu mana celalalta si se uita la mine cu un zambet pervers. Imi apropie fata usor de a mea, in timp ce mana celalalta o tinea strans pe a mea parca impiedicandu-ma sa spun sau sa fac ceva. L-am lasat sa isi continue jocul, eram mult prea curioasa sa vad pana unde poate ajunge. Am simtit cum buzele lui le-au atins usor pe ale mele, insa nu ma sarutase, doar le atinsese putin. Baiatul asta parca vroia sa scoata bestia din mine. Isi lipise buzele de gatul meu si cobora usor cu ele pana la gulerul tricoului in timp ce mana lui se juca acum cu o suvita din parul meu. Am oftat putin si cu mana libera l-am apucat de tricoul tragandu-l mai mult peste mine. Mi-am eliberat si celalata mana si le-am incolacit in jurul gatului lui. Mi-am apropiat fata de a lui si l-am pupat usor pe coltul gurii, ca mai apoi il musc de gat.
Il duruse, se vedea dupa felul in care isi incruntase fruntea. Am zambit multumita si l-am eliberat din stransoarea mea. O mana de a lui se plimba pe abdomenul meu in timp ce celalalta se juca cu parul meu. Credeam ca era timpul sa terminat jocul cand el m-a sarutat. Doamne, de cate ori facea lucrul asta ma transformam intr-o carpa incapabila de a mai face ceva. Simteam ca plutesc si ca nu o sa mai ating niciodata pamantul. I-am raspuns la sarut, prelungindu-l putin. Cand am ramas fara aer a rupt sarutul, isi trecu limba peste buze, umezindu-le si mai tare. S-a apropiat din nou in timp ce mainile lui urcau usor spre sanii mei.
- Spune-mi ca ma iubesti, Raul.
Asta am mai reusit sa spun inainte ca buzele lui sa le acapareze din nou pe ale mele.
- Te iubesc, Maria.



Orice sfat/critica este bine venit(a).