25-03-2011, 07:05 PM
Buna tuturor ! Hei uite ca am ravenit cu inca un capitol.Va rag sa imi scuzati intarzierea dar am avut cateva probleme personale .Dar acum sunt aici cun un nou capitol care sper sa va placa.Enjoy!
PS. Astept multe critici.
Capitolul VIII
Priveam nepasatoare gradina inecata in racoarea si tristetea unei dimineti de noiambrie.Ochii imi erau tristi si distanti iar chipul presarat cu lacrimi.Imi parea ca traiesc un vis urat.Ma simteam singura parasita si pustiita.Deja suspinele si lacrimile nu-si mai aveau rostul.Singurul lucru ce ma alina era amintirea clipelor fericite.Nu ma gandeam la el,chiar daca datorita lui am trait cele mai frumoase clipe si sentimente.Ma gandeam doar la bucurie,bucuriea care acum imi lipsea.
-De ce sunt atat de nefericita ?! De ce ma pedepsesti asa Doamne ? De ce?am rostit privind cerul plumburiu.
O picatura de ploaie mi-a atins atunci obrazul.In scurt timp multe alte mii au urmat-o.Mi-am mai aruncat inca odata privirea spre gradina,dupa care am parasit terasa camerei mele,indreptandu-ma spre patul moale ce trona in mijlocul camerei.M-am asezat indiferenta privind in gol.Era atat de ciudat.In mai putin de doua zile viata mi s-a schimbat complet.In urma cu cateva ore aveam totul :o viata fericita,caldura si siguranta unui viitor primitator,si cel mai important ,aveam dragostea omului pe care il iubeam,sau cel putin asa credeam.
-De ce trebuie sa platesc eu pentru greselile altora? Ce pacat am savarsit Doamne ca sa merit durerea asta care imi macina sufletul,am stigat ignorand faptul ca cineva ma putea auzi.
In scurt timp insa ,un ciocanit sfios s-a auzit usor la usa camerei mele,iar in secunda urmatoare Erika isi facu aparitia,purtand cu ea o tava micuta pe care se regasea micul meu dejun.
-Domnisoara va simtiti bine ? intreba acesta ingrijorata asezand atenta tava pe o masuta aflata langa usa.
Erica locuia cu noi de mai bine de cinci ani.Era o fata nu foarte inalta,slabuta,cu ochii ca doua smaralde.Era imbracata ca de obicei in uniforma ei sobra de culoarea pamantului.Am privit-o pret de cateva secunde,dupa care am rostit zambind fortat:
-Da Erika,nu-ti face griji. Sunt bine,am doar nevoie de timp pentru a ma obisnui cu cateva schimbari.
-Va referiti probabil la faptul ca v-ati mutat din nou aici,spuse acesta privindu-ma bland prin lentilele ochelarilor mari ce-i stateau asezati cu grija pe nas.Se intorse pentru o clipa dand semne ca vrea sa plece.Se intorse insa cateva secunde mai tarziu soptindu-mi zambind:
-Ascultati domnisoara ! Nu stiu care e motivul pentru care v-ati intors dar va asigur ca toti in special parintii dumneavostra se bucura nespus ca ati facut-o.Poate dumnesvoastra nu stiti cate lacrimi a varsat doamna Samantha pentru dumneavostra.Eu am fost martora suferintei pe care o indura,iar acum ca v-ati intors e in culmea fericirii.Stiti cat de mult va iubesc pe amandoua si tocmai de aceea vreau sa va vad impreuna, la fel ca altadata.
Am privit-o uimita.Nu ma asteptam sa aud astfel de vorbe,dar recunosc ca au avut un efect neasteptat.Brusc m-am simtit mult mai bine ca si cum toata amaracuinea si nostalgia din sufletul meu disparusera.I-am multumit politicos Erikai ,imbratisand-o usor.Ea a fost cu mine dintotdeauna.Dupa ce mama ei a murit,intr-un accident nefericit de masina,Erika a fost mereu cu noi.Nu pot spune ca eram prietene,deoarece acesta mereu a avut grija sa pastreze o anumita distanta fata de familie si implicit si de mine,insa da,ne-a fost mereu alturi in momentele cele mai dificile.Am privit-o zambind cum parasea usor camera luand cu ea toata tristetea care pusese stapanire pe mine.
Am suras dupa aceea in treacat,trecandu-mi mana prin parul ca smoala.Am mai aruncat o priveliste rapida peste gradina adormita dupa care m-am hotarat sa ma pregatesc de prima mea zi petrecuta cu parintii.Am privit plictisita usile dressing-ului meu deschizandu-le lenesa privind fara interes hainele ce salajluiau pe rafturi sau in umerase .Mi-am ales intr-un final o bluzita draguta,putin mai larga de un mov pal,o pereche de blugi albi si niste cizme fara toc negre ce se asortau perfect cu curelusa neagra pe care o adaugasem tinutei.M-am privit pret de cateva minute in oglinda ,aranjandu-mi in treacat parul intunecat si lung.Nu puneam foarte mult accent pe felul cum aratam, insa da,eram totusi preocupata si de acest aspect.
Am iesit in cele din urma din camera,indreptandu-ma spre sufragerie,acolo unde mama si tata obisnuiau sa ia micul dejun.Am coborat usor scarile pasind incet.Odata ajunsa in in fata usii am tras puternic aer in piept.Eram constienta de faptul ca va trebui sa dau o explicatie pentru sosirea mea subita.Nu avusesem timp sa ma gandesc la asta pana acum si de aceea eram atat de nelinistita.Am deschis intr-un final usa soptind cu un zambet fals pe fata:
-Buna dimineata !
-Buna draga mea,spuse mama vesela privindu-ma prin ochii sai de un verde inchis.
I-am aruncat o privire si tatei care imi zambea calduros.Abia atunci am observat uimita ca alaturi de ei se mai afla o persoana.O femeie frumoasa,trecuta de prima tinerete ce-i drept.Parul scurt,saten ii era aranjat cu gust iar trasaturile ii erau fine.Nu i-am putut distinge insa culoarea ochilor.Imi zambea calduros in timp ce ma analiza din cap pana-n picioare.
-Aveai dreptate Samantha ! Ai o fiica absolut superba,preciza acesta in timp ce o privea cu subinteles pe mama.
Ma uitam nedumerita neintelegand nimic.Cine era acesta femeie?O priveam confuza fara a schita nimic.Acesta observa in scurt timp acest lucru si avu grija sa ma lumineze
-Oh ,cat de nepoliticoasa sunt,am uitat sa ma prezint. Eu sunt Elizabeth Damon.Locuiesc alaturi.Eu si familia mea ne-am mutat acum ceva timp si de atunci eu si mama ta am devenit foarte bune prietene,ma lamuri acesta continuand sa zambeasca.
-Incantata sa va cunoasc doamna Damon ! Eu sunt Allison Greys!
-Oh stiu prea bine cine esti.Mama ta mi-a vorbit atat de mult despre tine incat am ajuns sa te cunosc fara nici macar sa te intalnesc.
Am zambit fara a parea prea convinsa.O priveam in acelasi timp pe ea dar si pe mama.De ce oare ii povestise atat de multe despre mine?In cele din urma tata fu cel care sparse tacerea apasatoare ce invadase camera.
-Ei bine eu trebuie sa plec.Azi trebuie sa asist la o sedinta foto.Se pare ca a existat o mica problema cu doua manechine,iar sedinta programata pentru ieri s-a mutat azi.Se ridica cu miscari lente ,sarutand-o scurt pe mama ,apropiindu-se mai apoi de mine.
-Sa ai o zi buna,i-am spus in timp ce l-am sarutat scurt pe obraz.
-Multumesc draga mea,si tu la fel.Apropo ,acum cincisprezece minute a sosit si masina ta,ma anunta acesta in timp ce se indrepta spre iesire.O sa sun putin mai tarziu sa vad cum merg pregatirile pentru petrecere.
-Ce petrecere? am intrebat surprinsa privindu-l insistent.
-Ah scuza-ma draga mea.Am uitat sa iti spun.Maine este aniversarea casatoriei noastre si ne-am gandit sa organizam o petrecere.Defapt din acest motiv se afla aici Elizabeth.A promis ca ma va ajuta cu pregatirile.
Nu aveam dispozitia necesara dar la insistentele mamei am acceptat intr-un final sa particip si eu la pregatiri.Pe tot parcursul zilei nu am facut altceva decat sa imi dau cu parerea despre cum ar putea arata decorul ,cum vor fi asezate mesele sau ce muzica ar fi potrivita.Stiam ca petrecerea va avea loc aici in vila,vor fi in jur de cincizeci de invitati,oamenii importanti,sau prieteni de familie iar atmosfera trebuie sa fie cat mai potrivita pentru o astfel de petrecere.Nu m-am implicat insa prea mult in asta deoarece mama si doamna Damon gaseau mereu cea mai potrivita varianta.Era incredibil cat de bine comunicau una cu alta.Parca ma vedeam pe mine impreuna cu Sonii peste vreo cincispezece ani.
Cu toate acestea a fost o zi frumoasa.Petrecand mai mult timp in compania doamnei Damon am ajuns sa realizez ca este o femeie foarte draguta si amabila.Nici nu ma puteam astepta la altceva din partea unei prietene de-a mamei.Se purtase foarte dragut cu mine povestindu-mi din cand in cand de familia sa.Am aflat cu acesta ocazie ca are un fiu cu vreo patru ani mai mare ca mine.Se mutasera aici acum vreo opt luni,insa eu nu am avut niciodata prilejul sa ii cunosc din motive evidente.Am mai aflat si ca tata impreuna cu domnul Damon aveau sa devina asociatii acesta detinand si el o agentie de modele.Urma deci sa fim destul de legati de ei si pe plan profesional.Una pesta alta ziua s-a incheiat chiar foarte bine.Fara sa imi dau seama,dispozitia mi se schimbase semnificativ,gandurile mele fiind acum doar la petrecerea ce urma sa aiba loc.
PS. Astept multe critici.
Capitolul VIII
Priveam nepasatoare gradina inecata in racoarea si tristetea unei dimineti de noiambrie.Ochii imi erau tristi si distanti iar chipul presarat cu lacrimi.Imi parea ca traiesc un vis urat.Ma simteam singura parasita si pustiita.Deja suspinele si lacrimile nu-si mai aveau rostul.Singurul lucru ce ma alina era amintirea clipelor fericite.Nu ma gandeam la el,chiar daca datorita lui am trait cele mai frumoase clipe si sentimente.Ma gandeam doar la bucurie,bucuriea care acum imi lipsea.
-De ce sunt atat de nefericita ?! De ce ma pedepsesti asa Doamne ? De ce?am rostit privind cerul plumburiu.
O picatura de ploaie mi-a atins atunci obrazul.In scurt timp multe alte mii au urmat-o.Mi-am mai aruncat inca odata privirea spre gradina,dupa care am parasit terasa camerei mele,indreptandu-ma spre patul moale ce trona in mijlocul camerei.M-am asezat indiferenta privind in gol.Era atat de ciudat.In mai putin de doua zile viata mi s-a schimbat complet.In urma cu cateva ore aveam totul :o viata fericita,caldura si siguranta unui viitor primitator,si cel mai important ,aveam dragostea omului pe care il iubeam,sau cel putin asa credeam.
-De ce trebuie sa platesc eu pentru greselile altora? Ce pacat am savarsit Doamne ca sa merit durerea asta care imi macina sufletul,am stigat ignorand faptul ca cineva ma putea auzi.
In scurt timp insa ,un ciocanit sfios s-a auzit usor la usa camerei mele,iar in secunda urmatoare Erika isi facu aparitia,purtand cu ea o tava micuta pe care se regasea micul meu dejun.
-Domnisoara va simtiti bine ? intreba acesta ingrijorata asezand atenta tava pe o masuta aflata langa usa.
Erica locuia cu noi de mai bine de cinci ani.Era o fata nu foarte inalta,slabuta,cu ochii ca doua smaralde.Era imbracata ca de obicei in uniforma ei sobra de culoarea pamantului.Am privit-o pret de cateva secunde,dupa care am rostit zambind fortat:
-Da Erika,nu-ti face griji. Sunt bine,am doar nevoie de timp pentru a ma obisnui cu cateva schimbari.
-Va referiti probabil la faptul ca v-ati mutat din nou aici,spuse acesta privindu-ma bland prin lentilele ochelarilor mari ce-i stateau asezati cu grija pe nas.Se intorse pentru o clipa dand semne ca vrea sa plece.Se intorse insa cateva secunde mai tarziu soptindu-mi zambind:
-Ascultati domnisoara ! Nu stiu care e motivul pentru care v-ati intors dar va asigur ca toti in special parintii dumneavostra se bucura nespus ca ati facut-o.Poate dumnesvoastra nu stiti cate lacrimi a varsat doamna Samantha pentru dumneavostra.Eu am fost martora suferintei pe care o indura,iar acum ca v-ati intors e in culmea fericirii.Stiti cat de mult va iubesc pe amandoua si tocmai de aceea vreau sa va vad impreuna, la fel ca altadata.
Am privit-o uimita.Nu ma asteptam sa aud astfel de vorbe,dar recunosc ca au avut un efect neasteptat.Brusc m-am simtit mult mai bine ca si cum toata amaracuinea si nostalgia din sufletul meu disparusera.I-am multumit politicos Erikai ,imbratisand-o usor.Ea a fost cu mine dintotdeauna.Dupa ce mama ei a murit,intr-un accident nefericit de masina,Erika a fost mereu cu noi.Nu pot spune ca eram prietene,deoarece acesta mereu a avut grija sa pastreze o anumita distanta fata de familie si implicit si de mine,insa da,ne-a fost mereu alturi in momentele cele mai dificile.Am privit-o zambind cum parasea usor camera luand cu ea toata tristetea care pusese stapanire pe mine.
Am suras dupa aceea in treacat,trecandu-mi mana prin parul ca smoala.Am mai aruncat o priveliste rapida peste gradina adormita dupa care m-am hotarat sa ma pregatesc de prima mea zi petrecuta cu parintii.Am privit plictisita usile dressing-ului meu deschizandu-le lenesa privind fara interes hainele ce salajluiau pe rafturi sau in umerase .Mi-am ales intr-un final o bluzita draguta,putin mai larga de un mov pal,o pereche de blugi albi si niste cizme fara toc negre ce se asortau perfect cu curelusa neagra pe care o adaugasem tinutei.M-am privit pret de cateva minute in oglinda ,aranjandu-mi in treacat parul intunecat si lung.Nu puneam foarte mult accent pe felul cum aratam, insa da,eram totusi preocupata si de acest aspect.
Am iesit in cele din urma din camera,indreptandu-ma spre sufragerie,acolo unde mama si tata obisnuiau sa ia micul dejun.Am coborat usor scarile pasind incet.Odata ajunsa in in fata usii am tras puternic aer in piept.Eram constienta de faptul ca va trebui sa dau o explicatie pentru sosirea mea subita.Nu avusesem timp sa ma gandesc la asta pana acum si de aceea eram atat de nelinistita.Am deschis intr-un final usa soptind cu un zambet fals pe fata:
-Buna dimineata !
-Buna draga mea,spuse mama vesela privindu-ma prin ochii sai de un verde inchis.
I-am aruncat o privire si tatei care imi zambea calduros.Abia atunci am observat uimita ca alaturi de ei se mai afla o persoana.O femeie frumoasa,trecuta de prima tinerete ce-i drept.Parul scurt,saten ii era aranjat cu gust iar trasaturile ii erau fine.Nu i-am putut distinge insa culoarea ochilor.Imi zambea calduros in timp ce ma analiza din cap pana-n picioare.
-Aveai dreptate Samantha ! Ai o fiica absolut superba,preciza acesta in timp ce o privea cu subinteles pe mama.
Ma uitam nedumerita neintelegand nimic.Cine era acesta femeie?O priveam confuza fara a schita nimic.Acesta observa in scurt timp acest lucru si avu grija sa ma lumineze
-Oh ,cat de nepoliticoasa sunt,am uitat sa ma prezint. Eu sunt Elizabeth Damon.Locuiesc alaturi.Eu si familia mea ne-am mutat acum ceva timp si de atunci eu si mama ta am devenit foarte bune prietene,ma lamuri acesta continuand sa zambeasca.
-Incantata sa va cunoasc doamna Damon ! Eu sunt Allison Greys!
-Oh stiu prea bine cine esti.Mama ta mi-a vorbit atat de mult despre tine incat am ajuns sa te cunosc fara nici macar sa te intalnesc.
Am zambit fara a parea prea convinsa.O priveam in acelasi timp pe ea dar si pe mama.De ce oare ii povestise atat de multe despre mine?In cele din urma tata fu cel care sparse tacerea apasatoare ce invadase camera.
-Ei bine eu trebuie sa plec.Azi trebuie sa asist la o sedinta foto.Se pare ca a existat o mica problema cu doua manechine,iar sedinta programata pentru ieri s-a mutat azi.Se ridica cu miscari lente ,sarutand-o scurt pe mama ,apropiindu-se mai apoi de mine.
-Sa ai o zi buna,i-am spus in timp ce l-am sarutat scurt pe obraz.
-Multumesc draga mea,si tu la fel.Apropo ,acum cincisprezece minute a sosit si masina ta,ma anunta acesta in timp ce se indrepta spre iesire.O sa sun putin mai tarziu sa vad cum merg pregatirile pentru petrecere.
-Ce petrecere? am intrebat surprinsa privindu-l insistent.
-Ah scuza-ma draga mea.Am uitat sa iti spun.Maine este aniversarea casatoriei noastre si ne-am gandit sa organizam o petrecere.Defapt din acest motiv se afla aici Elizabeth.A promis ca ma va ajuta cu pregatirile.
Nu aveam dispozitia necesara dar la insistentele mamei am acceptat intr-un final sa particip si eu la pregatiri.Pe tot parcursul zilei nu am facut altceva decat sa imi dau cu parerea despre cum ar putea arata decorul ,cum vor fi asezate mesele sau ce muzica ar fi potrivita.Stiam ca petrecerea va avea loc aici in vila,vor fi in jur de cincizeci de invitati,oamenii importanti,sau prieteni de familie iar atmosfera trebuie sa fie cat mai potrivita pentru o astfel de petrecere.Nu m-am implicat insa prea mult in asta deoarece mama si doamna Damon gaseau mereu cea mai potrivita varianta.Era incredibil cat de bine comunicau una cu alta.Parca ma vedeam pe mine impreuna cu Sonii peste vreo cincispezece ani.
Cu toate acestea a fost o zi frumoasa.Petrecand mai mult timp in compania doamnei Damon am ajuns sa realizez ca este o femeie foarte draguta si amabila.Nici nu ma puteam astepta la altceva din partea unei prietene de-a mamei.Se purtase foarte dragut cu mine povestindu-mi din cand in cand de familia sa.Am aflat cu acesta ocazie ca are un fiu cu vreo patru ani mai mare ca mine.Se mutasera aici acum vreo opt luni,insa eu nu am avut niciodata prilejul sa ii cunosc din motive evidente.Am mai aflat si ca tata impreuna cu domnul Damon aveau sa devina asociatii acesta detinand si el o agentie de modele.Urma deci sa fim destul de legati de ei si pe plan profesional.Una pesta alta ziua s-a incheiat chiar foarte bine.Fara sa imi dau seama,dispozitia mi se schimbase semnificativ,gandurile mele fiind acum doar la petrecerea ce urma sa aiba loc.
![[Imagine: geishao.jpg]](http://imageshack.us/photo/my-images/835/geishao.jpg/)
O.o'Destinul lucreaza prin amanunte'o.O