11-03-2011, 01:11 AM
revin cu un nou oneshot. Shounen-ai de data asta ;;)
Personajele nu imi apartin, inafara de cele inventate de mine, si nu fac bani pe seama acestora
Lupta impotriva lui Orochimaru dura de prea mult timp. Eu impreuna cu cativa shinobi, dar si Naruto,Sakura si Kakashi luptam din greu impotriva lui. Eram foarte ingrijorat, dar mai ales pentru camarazii mei. Mi-am intors privirea pentru a vedea daca sunt raniti. Din fericire, toti aveau doar rani usoare. Strigatul lui Naruto ma facu sa tresar, iar acesta se arunca disperat peste mine. La cateva clipe, un kunai aruncat cu multa forta l-a lovit pe Naruto. Acesta a scos un tipat de durere, in timp ce sangele abundent ii patase hainele. A fost nimerit in picior, dar forta cu care a fost aruncat i-a produs o rana adanca. I-am scos kunaiul din picior si am incercat sa il ridic, dar nu mai putea sta in picioare. Nu mai avea multa chakra, asa ca impreuna cu Kakashi am hotarat sa il ducem la spital. M-am indreptat inapoi spre el vrand sa il ridic.
-Sasuke, ai grija!sakura si kakashi strigau cat ii tineau puterile.
Mi-am dat parul negru din ochi, si m-am intors. Nu am apucat sa imi fixez imaginea clara in minte pentru ca am simtit cum o mana puternica ma ridica, facand un salt urias. Eram un pic ametit, inca nu imi dadusem seama ce se intampla. Kakashi impreuna cu doi shinobi au venit spre mine, in timp ce Sakura impreuna cu cativa soldati din clanul ANBU l-au luat pe Naruto si au disparut.
Mi-am intors privirea catre cel care ma rapise. Era Orochimaru. Am aterizat pe o ramura groasa a unui copac. M-am zbatut incercand sa scap, dar tot ce faceam era sa il amuz tot mai tare pe Orochimaru. Ajunsese sa rada in hohote, asa cum facea intotdeauna.
Dintii perfect albi si lunguieti ii ieseau la iveala, iar buzele i se arcuiau perfect. Pe fata i-a aparut o expresie specifica lui. Rasul ii era unic. Cateva suvite scurte si brunete din breton ii cadeau peste ochi, iar restul parului era asezat dezordonat pe spate. Privirea ii era insetata de razbunare, dar amuzata ca de obicei. Culoarea ochilor era una inconfundabila, un verde galbui, care iti dadea impresia ca ochiul este brazdat de niste linii mici. Ochiul avea o forma alungita, iar sclerotica ii era de un alb perfect, la fel ca si dintii. Pe cap purta banta care avea pe ea simbolul satului sunetului.
Atunci cand Kakashi s-a apropiat tot mai mult de noi, Orochimaru a luat-o la fuga, purtandu-ma in brate. Din nou m-am zbatut, dar eram tinut strans. Am incercat sa imi intind mana spre buzunar, dar nu mai aveam la mine nici un cutit. Din nou un marait amuzat a iesit de pe buzele lui Orochimaru. Din cauza vitezei, Kakashi ne-a pierdut urma, spre disperarea mea. Am ajuns in satul sunetului, un loc necunoscut de catre mine, si am fost purtat pana intr-o casa.
-Stai aici. Sa nu cumva sa incerci sa scapi, mi-a spus, acum serios, Orochimaru.
-Dar, de ce?
Barbatul nu mi-a mai dat nici un raspuns, si a plecat in alta camera. Eram speriat, nu stiam unde eram, si cu siguranta le va fi mai greu sa ma gaseasca. Niciodata nu am mai avut acest sentiment de mata speriata, asa cum il porecleam adesea pe Naruto. Eram considerat baiatul cool care nu se da batut la nimic. De data asta eram prins, trebuia sa recunosc. Am inceput sa ma gandesc daca am vreo cale de scapare. Desi nu stiam ce planuieste, sau daca planuieste ceva, nu am avut curajul sa gandesc prea mult.
Mi-am spus sa ascult ce mi-a zis, si am asteptat privind camera. Cred ca era casa lui Orochimaru. Nu era chiar asa cum imi inchipuiam. La intrare era o usa de o nuanta cafenie cu cateva patrate, pictata in stil japonez. Eram intr-o camera mare, asa zisul living. Podeaua avea aceeasi nuanta de maro, iar in partea dreapta era un geam mare, acoperit cu jaluzele crem.In fata geamului se intindea un coltar. In mijlocul camerei era o masa mare, cu cinci scaune. Era din lemn si avea o culoare putin mai inchisa decat parchetul.In fata mesei erau niste dulapuri aranjate cu bun gust, si bine incadrate. Deasupra era o biblioteca cu foarte multe carti. Un pic mai incolo am vazut cateva foi si niste culori. Nu imi puteam imagina ca Orochimaru era un asa bun designer, dar pe deasupra si colora.
Personajele nu imi apartin, inafara de cele inventate de mine, si nu fac bani pe seama acestora
Capitolul I
Lupta impotriva lui Orochimaru dura de prea mult timp. Eu impreuna cu cativa shinobi, dar si Naruto,Sakura si Kakashi luptam din greu impotriva lui. Eram foarte ingrijorat, dar mai ales pentru camarazii mei. Mi-am intors privirea pentru a vedea daca sunt raniti. Din fericire, toti aveau doar rani usoare. Strigatul lui Naruto ma facu sa tresar, iar acesta se arunca disperat peste mine. La cateva clipe, un kunai aruncat cu multa forta l-a lovit pe Naruto. Acesta a scos un tipat de durere, in timp ce sangele abundent ii patase hainele. A fost nimerit in picior, dar forta cu care a fost aruncat i-a produs o rana adanca. I-am scos kunaiul din picior si am incercat sa il ridic, dar nu mai putea sta in picioare. Nu mai avea multa chakra, asa ca impreuna cu Kakashi am hotarat sa il ducem la spital. M-am indreptat inapoi spre el vrand sa il ridic.
-Sasuke, ai grija!sakura si kakashi strigau cat ii tineau puterile.
Mi-am dat parul negru din ochi, si m-am intors. Nu am apucat sa imi fixez imaginea clara in minte pentru ca am simtit cum o mana puternica ma ridica, facand un salt urias. Eram un pic ametit, inca nu imi dadusem seama ce se intampla. Kakashi impreuna cu doi shinobi au venit spre mine, in timp ce Sakura impreuna cu cativa soldati din clanul ANBU l-au luat pe Naruto si au disparut.
Mi-am intors privirea catre cel care ma rapise. Era Orochimaru. Am aterizat pe o ramura groasa a unui copac. M-am zbatut incercand sa scap, dar tot ce faceam era sa il amuz tot mai tare pe Orochimaru. Ajunsese sa rada in hohote, asa cum facea intotdeauna.
Dintii perfect albi si lunguieti ii ieseau la iveala, iar buzele i se arcuiau perfect. Pe fata i-a aparut o expresie specifica lui. Rasul ii era unic. Cateva suvite scurte si brunete din breton ii cadeau peste ochi, iar restul parului era asezat dezordonat pe spate. Privirea ii era insetata de razbunare, dar amuzata ca de obicei. Culoarea ochilor era una inconfundabila, un verde galbui, care iti dadea impresia ca ochiul este brazdat de niste linii mici. Ochiul avea o forma alungita, iar sclerotica ii era de un alb perfect, la fel ca si dintii. Pe cap purta banta care avea pe ea simbolul satului sunetului.
Atunci cand Kakashi s-a apropiat tot mai mult de noi, Orochimaru a luat-o la fuga, purtandu-ma in brate. Din nou m-am zbatut, dar eram tinut strans. Am incercat sa imi intind mana spre buzunar, dar nu mai aveam la mine nici un cutit. Din nou un marait amuzat a iesit de pe buzele lui Orochimaru. Din cauza vitezei, Kakashi ne-a pierdut urma, spre disperarea mea. Am ajuns in satul sunetului, un loc necunoscut de catre mine, si am fost purtat pana intr-o casa.
-Stai aici. Sa nu cumva sa incerci sa scapi, mi-a spus, acum serios, Orochimaru.
-Dar, de ce?
Barbatul nu mi-a mai dat nici un raspuns, si a plecat in alta camera. Eram speriat, nu stiam unde eram, si cu siguranta le va fi mai greu sa ma gaseasca. Niciodata nu am mai avut acest sentiment de mata speriata, asa cum il porecleam adesea pe Naruto. Eram considerat baiatul cool care nu se da batut la nimic. De data asta eram prins, trebuia sa recunosc. Am inceput sa ma gandesc daca am vreo cale de scapare. Desi nu stiam ce planuieste, sau daca planuieste ceva, nu am avut curajul sa gandesc prea mult.
Mi-am spus sa ascult ce mi-a zis, si am asteptat privind camera. Cred ca era casa lui Orochimaru. Nu era chiar asa cum imi inchipuiam. La intrare era o usa de o nuanta cafenie cu cateva patrate, pictata in stil japonez. Eram intr-o camera mare, asa zisul living. Podeaua avea aceeasi nuanta de maro, iar in partea dreapta era un geam mare, acoperit cu jaluzele crem.In fata geamului se intindea un coltar. In mijlocul camerei era o masa mare, cu cinci scaune. Era din lemn si avea o culoare putin mai inchisa decat parchetul.In fata mesei erau niste dulapuri aranjate cu bun gust, si bine incadrate. Deasupra era o biblioteca cu foarte multe carti. Un pic mai incolo am vazut cateva foi si niste culori. Nu imi puteam imagina ca Orochimaru era un asa bun designer, dar pe deasupra si colora.
Cea mai reuşită semnătură.