Unlimited Pleasure

[Beatrix LaVey]

Tnkz for commz >:D<
Iata, deci, nextu` :*


Capitolul 3

Am plecat de la cursa usor nervos din cauza celui care pierduse cursa si, pe deasupra mai si distrusese o masina incantatoare si in perfecta stare doar printr-o prostie. Baiatul ala avea sa fie pedespit pentru ceea ce a facut si eu aveam sa ma ocup cu dragoste de acest lucru, insa in momentul asta chiar nu ma interesa cine e si ce face, eram teribil de curios cine fusese niponul ala care spusese cu atata inversunare si chiar fusese adevarat.
Desigur ca eu stiam prea bine ce avea sa se intample daca o da tare, doar fusesem si eu incepator si patisem la fel candva, insa acum stiam cum sa ma descurc cu masinile, le simteam si le iubeam, de aceea eram numarul unu in cursele de masini din incantatorul nostru Orasel al Fagaduintei. Eram cat se poate de multumit de statutul meu si puteam obtine orice imi voia inimioara, si acum voiam sa stiu cine e pustiul ala.
- Hei, John, vino incoace! spun scurt, chemandu-l pe blond langa mine. Fii atent, il vezi pe tipul ala? intreb si i-l arat pe niponul ce se indeparta sigur pe sine. E un nou-venit, insa e al dracului de priceput in ceea ce priveste masinile. John ma privi sceptic, insa eu am continuat zambind: Cand priveam la monitor cursa dintre voi, tipul si-a dat seama ca masina aia care a explodat are un cip de putere si pilotul il va folosi la maxim si va exploda motorul. Si chair asa a fost, cateva minute mai tarziu masina a bubuit. Vreau ca tu sa imi aflii orice se poate despre acel tip si sa mi-l aduci! am continuat cu gravitate in glas.
I-am vazut privirea lui John in acel moment destul de alarmata si incarcata in mare parte de gelozie, fiindca probabil simtise interesul din vocea mea cand vorbisem despre tipul ala. Pusesem ochii pe el nu pentru ca ar fi nu stiu cum sau pe dincolo, ci imi placea, era simpatic, plus ca stia foarte multe si il puteam folosi in atelierul meu. M-am urcat in BMW-ul meu si am pornit fara a-i lasa lui John dreptul la replica. Continuam sa ma gandesc aproape non-stop la cate stia baiatul ala, iar norocul meu a fost sa trec pe langa masina lui. L-am recunoscut privind oglinda retrovizoare, fiindca se aflase in fata mea, iar eu il depasisem si trecusem mai departe. Eram curios cine mai e asa nebun ca mine sa conduca cu aceeasi viteza nebuneasca pe un drum public si am ramas placut surpins sa il vad la volan chiar pe el.
I-am memorat numele, dandu-i gonada masinii, fiindca aveam o mare nevoie de somn, dat fiind faptul ca nu prea dormisem mai deloc cu o noapte in urma, fiindca bausem si cafea la o petrecere, ma duruse si capul si fusesem si ingrijorat cu privire la acel raid al politistilor.
Uram ideile lor stupide de a-mi face mai tot timpul probleme si controale, fiindca oricum nu lasam niciodata nicio amprenta, iar cercul adolescentilor si persoanelor cu care ma bagam erau selectati atent si stiam ca isi vor tine gura, iar ei stiau prea bine ca era vai de viata lor daca ma suparau cu ceva. Imi placea la nebunie cum ma descurcam cu ceilalti si faptul ca manipulam totul, aveam totul la mana mea. Am gonit si mai tare, fiindca drumul era liber in fata mea, plus de asta aveam de gand sa dau un mic spectacol in fata casei mele.
Am tras frana de mana si am rotit brusc de volan, apasand in acelasi timp si cealalta frana, oprind masina in fata casei si parcata la locul ei, la intrarea din garaj. Parcasem ca un adevarat profesionist si eram mandru de mine. Deschid usa si cobor jos din masina, indreptandu-ma cu un ranjet multumit pe chip catre casa.
Dusul mi se parea incantator, asa ca n-am mai stat pe ganduri si am inceput sa ma dezbrac, intrand gol pusca sub jetul de apa fierbinte si binefacatoare. Incep a-mi trece de multe ori palmele peste trup, avand grija sa nu las niciun coltisor al acestuia neatins. In tot acest timp ma gandeam doar la pustiul vitezoman. Ah, cata nevoie aveam de unul ca el acum! Si... Un gand mi se pusese in minte si buzele mi s-au ridicat intr-un zambet pervers, siret chiar. John stia acum de ce sa fie alarmat.
De cum am iesit din dus, mi-am infasurat un prosop in jurul taliei si m-am dus direct la laptopul personal, incepand a-mi termina treburile de la birou pe care nu reusisem sa le duc la bun sfarsit. Am dat drumul la muzica, si anume la Eminem - Sing for the Moment, fiindca raper-ul era favoritul meu, si am inceput sa cand o data cu el, pe cand mainile mi se miscau nebuneste pe tastele laptopului, dezlegand unele probleme ce se ivisera, avand grija de ceea ce se va intampla cu cei ce au gresit.
Telefonul incepuse sa sune alarmat de cateva minute, rasucindu-se in cerc pe birou din cauza vibratiilor.
- Da? am spus numaidecat si buzele mi s-au arcuit intr-un zambet in momentul in care i-am auzit vocea joasa a lui John si usor enervata. Ce faci?
- Ai aflat ce trebuia? intreb nepasator, nedandu-i ocazia sa mai puna si alte intrebari la care oricum nu aveam sa raspund prea rapid. Am auzit un '' Hm '' din cealalta parte a firului, dupa care vocea blondului incepu:
- Se numeste Taki Shibuya, e doar un adolescent zapacit venit din Tokyo cu familia sa incoace. Se pare ca a lucrat la un garaj si cand era acolo, de asta stie atat de multe. Era un maniac al vitezei. '' Lupu-si schimba parul, dar naravul ba! '', mi-a venit atunci in minte si o idee mi-a stralucit, stiind ca am sansa sa-l iau pe acest interesant Taki la garajul meu si sa ma folosesc de toate cunostintele sale. John continua, rupandu-mi sirul gandurilor: E fiul unui respectat om de afaceri japonez, mai spuse si atunci colturile gurii mi s-au ridicat intr-un zambet, iar sclipirea nebuneasca din privire deja isi facuse aparitia.
- E Shibuya... Bun, rostesc multumit si imi trec limba peste buze, fiindca tatal lui imi era un client fidel si orice masina care dorea sa fie bine facuta imi era data mie, orice sabotaj pe care voia sa il faca unui dusman apela la mine fiindca eu eram singurul care stia atatea informatii despre masini din oras, eram singurul care le controleaza in acest fel si nimic nu-mi putea fura cunostintele despre cele mai de pret lucruri ce existau pentru mine pe acest pamant.
- Mai esti? ma intreba John ingrijorat, iar eu am rostit un '' Ihi! '' plictisit, cerandu-i barbatului sa continue: E la liceul St James, adauga si eu zambii. E doar un pusti de liceu, Mike! imi spuse din nou destul de nervos si in vocea lui se putea citi gelozia. Ce ai de gand sa-i faci?
- Sa-l iau la garaj, istetule, ca doar nu-l iau sa il pun in rama! spun cu aceeasi voce aroganta caracteristica mie, in timp ce tocmai cumparam un Chevrolet Impalla negru, incredibil de frumos. Masina avea sa-mi fie adusa in cateva zile la garaj, iar eu eram mai fericit ca niciodata, fiindca acestea erau masinile mele favorite dupa Furry-uri si asa modele si extrem de bine intretinute se gaseau destul de rar datorita faptului ca erau vechi.
- Pot sa vin pe la tine? am auzit cum adauga John cu un sentiment de teama in voce, moment in care eu am adaugat un '' Ihi! '' rapid, facandu-l sa scoata un sunet la telefon care probabil era de bucurie sau asa ceva. Mi-am zambit mie insumi, dupa care m-am ridicat de pe scaun si am plecat la frigider.
Am inchis telefonul fara sa astept ca blondul sa mai zica orice altceva si am coborat incet scarile, fiindca aveam doua etaje, si m-am indreptat catre bucatarie. Nu fusese cea mai plictisitoare zi din viata mea, niciodata nu duceam lipsa de adrenalina in viata, dar de data asta eram chiar obosit, lipsa somnului afectandu-ma vizibil. Stiam ce doreste John de cum ma intrebase la telefon daca poate veni si eram si mai mult ca sigur ca n-o sa primeasca acel lucru, fiindca trupul abia mi se mai tinea drept.
Am luat repede un sandvis de prin frigider si l-am aruncat in microunde, dupa care mi-am facut o cana de lapte cu cacao si m-am sprijinit cu fundul de marginea mesei, asteptandu-mi mancarea. Am zambit din nou, realizand cat de repede se miscase John in a face ceea ce i-am cerut la curse si m-am dus la frigider, scormonind pentru a doua oara prin el ca un urs flamand. Nu mai gasisem nimic ce sa-mi poata servi de mancare si nu pentru ca nu ar fi fost, fiindca era din belsug, ci pentru ca eram un mare mofturos.
M-am simtit prins de la spate intr-o imbratisare calda, iar cand m-am intors John imi acoperi buzele cu buzele sale, dand startul unui sarut pe care l-am rupt repede de cum mi-a vazut laptele dand in foc. M-am grabit si l-am luat de-acolo, turnandu-l in paharul in care putin mai inainte imi pusesem zahar si niste cacao.
- Ce faci? ma intreba John cu o voce joasa si plina de dorinta, insa eu chiar nu aveam chef de jocurile sale.
- Bag in mine! Mi-am scos sandvisul din cuptor si am adaugat luand o muscatura: Daca ti-e foame cauta in frigider. M-am sprijinit de marginea bufetului, mormaind usor cand prosopul aproape imi cazuse din jurul taliei. Blondul statu cateva minute si ma analiza, dupa care ma lua in brate si ma saruta pe gat, in timp ce eu infulecam de zor, gandindu-ma la Taki ala...