Viata unei preotese

[Icsdeee.]

Hey hon^^. Pentru că n-am ce face, şi pentru că n-am mai trecut de mult p'acilişa, o sa-ţi corectez tot capitolul, văd că nimeni n-a făcut-o. Sper să nu te supere, vreau să-ţi vezi greşelile^^.

Era o zi noua, dar acelasi drum plictisitor.
Din cate am inteles de la Mikado, trebuia sa ajungem in satul in care au locuit parintii ei. Trebuia sa ajungem c-amcam pe Pe? Poate "cam la amiază", "pe la amiază", "în după-amiaza aceasta", oricum, altfel. Suna aiurea asa. dupa-amiaza, asa ca nu mai era mult de mers.
Ne-am oprit putin, deoarece oasele batrane ale cui? trebuiau sa se odihneasca. Deoarece ai mai pus un "deoarece" şi in propoziţia anterioară, şi nu sună bine. ma plictiseam ingrozitor de tare, m-am asezat la poalele unui copac si mangai ori pui ăsta la trecut, " am început să mângâi" ,ori primul verb la prezent," mă aşez", că ori vorbeşti la trecut, ori la prezent. iarba de catifea. Era asa de liniste, mult prea liniste,punct şi literă mare. asteptam sa se intample ceva, orice. Am inceput sa numar secundele care nu se mai terminau, incepeam sa ma simt ciudat. Aveam senzatia ca o luam razna , si o durere de cap incepuse sa ma chinuie. Am inchis ochii sperand sa dispara durerea ca aceasta să dispară, că ai mai repetat "durerea". Simteam cum ma prabusesc intr-o prapastie, aveam senzatia ca ma inghite un abis nesfarsit de intuneric, imi simteam corpul cuprins de o durere cumplita, imi exploda capul, altă propoziţie.vroiam sa inceteze, vroiam sa dispara. Plamanii nu mai doreau sa primeasca niciun gram de aer. Simteam nevoia sa tip, trebuia sa tip, dar nu puteam. Aveam un nod enorm in gat ce nu pernitea "m" nu "n"cuvintelor sa avanseze să avanseze? A avansa înseamnă a merge înainte. Poate "sa îmi iasă din gură, să fie pronunţate, rostite" Durerea se intensifica cu fiecare secunda, simteam cum ma pierd, cedam cu fiecare clipa ce trecea, eram gata sa ma prabusesc in infinit.
- Yuuki!... fara punctele de suspensie. Yuuki esti bine? vocea blanda a lui Mikado ma aduce la realitate, iar mana ei calda asezata pe obrazul meu rece ma trezeste parca dintr-un cosmar.
Plamanii mei se luptau sa primeasca aer, iar inima nu se putea opri din ritmul haotic care parea ca o luase razna. ritmul haotic o luase razna? o.o puteai să laşi doar ritmul haotic. xD
Doream sa ii dau un raspuns lui Mikado, care nu se putea opri din strigat si din a-mi zgudui trupul, si asa inghitit de durere, dar nu puteam sa-mi deschid gura, nu putea sa-mi misc nici un centrimetru din propriul corp. Strangeam cu putere firul realitati si incercam din rasputeri sa raman lucida, dar de ce o faceam, semnul intrebării şi altă propoziţie . nu vroiam sa o fac. Imi dau drumul in marea de intuneric si puteam simti deja cum trupul mi se relaxa, ma detasam incetul cu incetul de orice simt al realitati. M-am lasat cuprinsa de acel sentiment si m-am pierdut.
- Trebuie sa fie ceva aici, orice... vocea lui Mikado rasuna langa mine. Trebuia sa ma trezesc, dar eu nu voiam, iar dupa o lupta contradictorie eu am fost cea care am pierdut. Am deschis usor ochii si o priveam nepasatoare pe Mika , care mai avea putin si plangea. Am simtit din nou cum nu mai pot respira, dar de aceasta data de vina era imbratisarea sufocanta a dadacei mele.
Dupa ce realizeaza ca mai avea putin si ma omora involuntar,se deslipeste cu greu de mine si imi intinde o cana cu ceai de plante.
- Mikado s-a intamplat, ii spun femei care a explodat, la figurat.
- Desi nu voiam sa se petreaca atat de repede, trebuia sa se intample odata si odata, mi se adreseaza fiind gata sa planga din nou, cum te simti? continua printre suspine.
- Ma simt ca un gol imens, aflat intr-un desert de lacrimi, ii raspund in timp ce ochii mi se umezesc rapid si obrajii mi se inunda. Nu plangeam, ma descarcam, dar totusi nu plangeam.
- Stai linistita nu va dura mult si o sa te obijnuiesti obiÅŸnuiesti cu timpul, o sa vezi ca...
- Unde suntem?o intrerup cu brutalitate pe femeie. Aceasta se resemneaza si imi spune ca ne aflam in casa in care au locuit parintii ei. Ma intind la loc, pana acum fiind in sezut si inchid ochi. Vroiam sa ma detasez din nou de realitate xD, era asa bine.

Ma trezesc plutind pe un nor, deasupra fiind alte sute de norii doar un i, iar dedesupt se aflau mii de oamenii doar un i inconstienti de ceea ce putea fi langa ei. Era ciudat, nu mai avusesem un vis de cand o pierdusem pe mama, desi o simteam aproape. Imi rotesc privirea prin jur si o vad pe ea, mai frumoasa decat as putea eu spera ca voi fi vreodata.
Parul alb ii cadea pe umeri ca o cascada limpede, ochii verzi raspandeau caldura, iar pielea alba stralucea ca un diamant. Cat pot ura cu î din i, dear obiectul ala, din cauza lui am pierdut-o. Ii ating usor parul, apoi abraji cu o. Imi zambeste cu dragoste, un zambet pe care o mama poate sa il ofere doar copilului ei. O imbratisez strans nevrand sa o pierd din nou. Am deschis gura vrand vrand, nevrand, prea multe. dorind, mergea mai bine sa-i spun cat de dor imi e de ea, cat o iubesc si cata nevoie am de ea. Ma pregateam sa rostesc cele mai dureroase cuvinte de pana acum, dar...
- Ajutor, va rog am nevoie de ajutor... tresar sa ma trezesc speriata.
Imi indrept privirea spre sursa acelor cuvinte si o vad pe Mikado incercand sa o linisteasca pe o femeie de aproximativ treizeci de ani, bruneta cu ochi albastri migdalati.
- Va rog fetita mea e bolnava si nu stiu ce sa mai fac, spune femeia inecandu-se in lacrimi, am auzit ca aici e o fata care o poate salva, continua luptandu-se cu aceleasi lacrimi.
Ma ridic si ma indrept pre cele doua femei. Imi asez mana pe umarul lui Mikado care incerca sa o convinga ca nu era nimeni aici care sa o poata ajuta. Ii spun doicii mele ca este in regula si ma indrept spre femeie.
- Deci este adevarat ce se spune, chiar a venit o preoteasa la noi in sat, spune femeia cu speranta in glas.
O iau de mana incurajator si ii fac semn sa imi arate calea. Mergeam incet pe o straduta c-am cam, fără cratimă ingusta acompaniata de privirile curioase ale satenilor, cat uram lucrul asta.

KuraiAici, nu se înţelege ce ai vrut tu să scrii, adica Kurai's Point of View: Dormea asa frumos, pot spune ca e draguta cand nu face aluzii rautacioase, pacat ca trebuie sa o distrug. Totusi ceva nu e in regula, de ce a lesinat in padure, semnul întrebării, că e întrebare xD nu e ceva normal.
Ce tot vorbesc, nimic la ea fără cât, poate " nimic la ea, dar nici la mine nu e normal." cat si la mine nu e normal. O privesc ceva timp, pana ce este trezita de conversatia celor doua femei. In prima faza imi venea sa le omor, dar ma calmez rapid. Nu le puteam auzi si nici nu-mi pasa sa aflu subiectul discutiei dintre ele, eu vroiam sa o privesc in continuare, dar se pare ca mi-am ratat sansa. Inchid ochi pentru o clipa si respir adanc, apoi o vad pe papusica din gheata cum pleaca cu femeia care mai devreme era in fata usii. Imediat in fata mea apare Mikado ,care ma roaga sa ma duc dupa ea. In nici un caz, am fata de dadaca sau asa ceva? Nici gand, nu ma duc nicaieri, se poate descurca si singura.
- Te rog Kurai, fa asta pentru Yuuki!, imi spune femeia cat putea de convingator.
- O sa supravietuiasca si fara mine, ii zic nepasator.
- Nu poti sa intelegi, puterile lui Yuuki au slabit, trebuie sa avem grija sa nu se intample cevasemnul exclamării, din nou, pentru că este un îndemn, mi se adreseaza rugatoare.
Acum mi-a starnit curiozitatea,punct si alta propoziţie ii arunc o privire intrebatoare si dornica de detalii, facand-o pe femeie sa continue.
- Ufffffff wo, wo ,wo, vreo doi de "f" ar fi de ajuns o.o, si semnul exclamării, apropo :3.... in fiecare luna fetele si femeile au o perioada de slabiciune, nici preotesele nu sunt scutite,punct, altă propoziţie 8-| timp de patru cinci zile le slabesc puterile, iar orice lucru facut gresit le poate costa mult, termina de spus putin dezamagita ca a trebuit sa divulge un asemenea secret, foarte periculos pentru orice preoteasa.
Ma ridic si pornesc pe urmele celor doua. Deci mica preoteasa nu mai e la fel de puternica. Nici nu isi poate da seama cat o va costa informatia asta.
Le ajung din urma pe cele doua care se pare ca au fost oprite de ceva sau cineva. In fata lor era o gasca de baieti care erau pusi pe cearta, mai bine nici ca se putea, nu am mai avut parte de actiune de mult timp. Seful natarailor se apropie de papusica mea.
- Ce noroc am, am dat peste preoteasa tanara si frumoasa pe care o cautam, te voi lua si pe tine si pe diamantul pe care il ai, spune maimutoiul in timp ce o atinge pe obraz si abdomen.
Cred ca o sa-i rup mainile idiotului.

So cute, am terminat, insfarsit! Si cred ca nu am scapat nimic. Daca am gresit ceva, corectati-ma, va rog, ca sunt destul de aeriana *laughs*. Uhm, acum, despre descriere. Descrii destul de bine sentimentele, desi ar mai trebui, pentru ca totusi narezi la persoana intai xD. In schimb, descrii mult prea putin spatiul, tinutele personajelor, obiectele. De exemplu, eu habar n-am cum arata diamantul ala. Fic-ul tau este foarte original, si abia pe la capitolul trei mi-am dat seama ca este SF. N-am mai citit de mult un SF atat de.. Sf *laughs*. Pe la capitolul trei ai inceput sa bagi personaje cu galeata, de am citit o fraza de vreo cinci ori sa-mi dau seama care, cum,ce si cine xD. Actiunea decurge normal, ma bucur ca nu este, decat pe alocuri, grabita. Ai redus mult din dialog, acum nu mai este in excess, dar chiar si acesta este sec, pe-acolo, pe undeva xD. Totusi, fic-ul este chiar bun pentru primul tau fic, si ai progresat mult. Imi place mult personalitatea lui Yuuki ( parca asa o chema pe preoteasa ><"), pentru ca, ai spune ca trebuie sa fie tipicul, o fata cuminte si supusa, pe cand ea este chiar, cum ai spus si tu, -nepoliticoasa-. Sa vedem ce se intampla cu diamantul ala, sper sa se sparga si Yuuki sa scape de nenorocitii aia ><".

Abia astept next-ul si nu uita sa ma anunti. Gambate. Ja ne my hon! >:D<.