04-03-2011, 05:59 PM
Sakura:
Reusisem sa o recuperam cu greu pe Melissa, odata ce o dadusem pe mana medicilor. Acum eram in masina, cu Sasuke la volan iar eu pe scaunul din dreapta sa. Melissa statea pe bancheta din spate, inconstienta, invelita cu geaca brunetului.
Ma simteam din ce in ce mai rau. Simteam cum capul imi bubuie. Nu stiam ce se intampla cu mine... Am inceput sa am scurte revelatii despre numele copilei... despre ce facuse. Nimic altceva, dar inca ma durea... desi acele imagini nu isi mai aveau locul in capul meu. Stiam ca Melissa rupse foile lipsa din caiet. Foile fara coperta devin blestemate. Iar Melissa le-a atins... a desenat... a fost blestemata. Trebuia sa le ardem cu prima ocazie. Nu era ceva ce am previzualizat sa fac, ci doar un instinct... Poate ca asa blestemul asupra surorii lui Sasuke se va ridica... insa nici eu nu eram prea sigura.
-Deci vrei sa imi spui si mie ce s-a intamplat cu Melissa? intreaba Sasuke, cu o tonalitate usor aspra.
Era nervos. Si avea toate motivele. Se simtea, din glasul sau, cat de mult isi iubea surioara. Cat de mult tinea la copila asta. Am inceput sa-i spun ce vazusem. I-am explicat ce aveam de facut. M-a aprobat din priviri, doar, fiind prea concentrat la drum. Sau poate nu la drum se concentra... Era ingrijorat. Puteam citi asta in ochii lui, pe fata lui, pe reactiile lui. Nu puteam sa fac nimic ca sa-l ajut, inafara sa ii spun ceea ce vazusem si ce aveam de facut, desi... Nici eu nu eram prea sigura daca va merge sau nu. Nici el nu era.
Ajunsi in fata vilei sale, a parcat masina, apoi am iesit din ea. Vila? Baiatu' asta e unul din tipii aia bogati, nu-i asa? Abea abea m-am abtinut sa scot un sunet dispretuitor. De ce ii pasa asa de mult de fetita? Ave tot ce isi dorea. Si cu toate astea, nu toti bogatii sunt si rai, nu-i asa? Nu?!
Am oftat prelung, si am inaintat spre casa in timp ce il lasasem pe brunet in urma. Picioarele mi-o luau inainte, in timp ce, intr-un final, durerea de cap incepea sa se slabeasca. M-am oprit pentru cateva clipe si mi-am masat tamplele, cu ochii strans inchisi. Durerea a inceput sa scada de doua ori mai mult.
Aveam caietul in poseta. Il aveam si atunci cand fugisem dupa Sasuke. Il aveam si cand am iesit din masina. Dar numai acum au inceput sa ma lase durerile. Cu toate ca distanta dintre mine si el era chiar mai mica decat data trecuta.
Durerea a inceput din nou sa ma macine. Si mai rau. Am scancit scurt, mai mult in soapta. Mi-am intors privirea. Sasuke o tinea pe Melissa in brate, privindu-ma confuz. Tamplele pur si simplu imi vuvuiau. M-am dat trei pasi inapoi. Durerea a incetat, insa doar putin. Am putut vedea cum Melissa isi deschide ochisorii ei mici. -Fratioare...?
Sasuke isi redirectiona privirea spre micuta lui surioara. O mangaie usor si o saruta pe frunte, calmand-o si adormindo. Brunetul a vrut sa se apropie de mine, sa imi spuna ceva, insa durerea era extrem de mare. M-am dat inapoi cam 11-12 pasi. Ma privea cu aceasi privirea confuza. Durerea imi mai lasase capul in pace. Am incercat, pe cat posibil, sa fac o legatura. Nu Sasuke ma facea sa ma simt asa, ci Melissa. Cand se apropia de mine, singur, nu simteam nimic diferit. Cand era si Melissa, durerile de cap imi explodau si ultima clipa de liniste ramasa. Mi-am masat din nou tamplele, si am dat voie mintii sa gandeasca lucid.
Nu gaseam nimic. Nici o asemanare. Mi-am lasat mainile in jos. Geanta mea cea rosie se desprinse de pe umarul meu, picand jos. Trebuie sa imi iau o geanta mai rezistenta. Daca asta va pica mereu, as putea risca sa pierd caie... CAIETUL! Asta era! Foile blestemate. Caietul. Odata, acele foi au facut parte din caiet. Acum s-au desprins. Blestemul lor a revenit. Intr-un fel sau altul, foile se razbuna pe Melissa, iar odata ce m-am intalnit cu cea care le-a rupt, caietul se razbuna pe mine. Si iata legatura.
-Stiu la ce te gandesti, copilito, spune Zanra, care incepu sa se materializeze in fata mea. Si tu chiar crezi ca daca dai foc la niste amarate de foi blestemate se rezolva ceva? Aici e vorba de putere. Puterea desenelor existente. Eu si Hannu. Dar noi suntem doar niste holograme pentru lumea umana.
-Holograme nevazute, continua Hannu, care incepu si ea sa se materializeze. Asa ca puterea noastra sta in fostul nostru creator, copilandrul, si in tine, cea carea regasit caietul.
Datorita formelor mari ale dragonilor, nu l-am mai putut distinge pe Sasuke, insa eram sigura ca a plecat. A vazut ca Zanra m-a "luat la rost" pentru ceva anume. Nu putea sa astepte pana termina dragonul negru de vorbit cu mine. Era ingrijorat si prea presat de timp.
-Si cum ar trebui sa o salvam pe Melissa? Si mai exact, care puteri?
-"Care puteri?", Sakura? Tu de ce crezi ca te vaneaza King. Chiar crezi ca lui ii pasa de un biet caiet magic? Nu. Puterile voastre sunt cele care fac legea. Puterile pe care le-ati obtinut de la caiet. Daca nu stiai, caietul poate avea maxim doi stapani. Imparte o aura, o putere, in doua, si o imparte la cei doi stapani. Dar ce e mai important, este ca, pentru a salva pe cineva de la blestemul foilor alora, trebuie folosite ambele puteri, in acelasi corp.
-Si ce ar trebui sa facem? Aurele sunt impartite.
-Chiar si un petic din cealalta putere ar fi indeajuns. Dar asta tine de legaturile de sange.
Am incremenit. Buzele mele mi s-au crispat. iar parul de pe ceafa mi s-a ridicat. Primul lucru care mi-a venit in minte a fost "O, Doamne, vor sa spuna ca suntem frati?", dar apoi mi-am inchipuit ca vorbea despre fratia dintre Sasuke si Melissa. Dar nu era asa. Mi-au explicat dragonii, cu chiu cu vai, care era smecheria. Dar era cu mult mai groaznic decat sa fiu eu si brunetul frati. Era de mii de ori mai groaznic. Dar trebuia, trebuia sa o fac. Pentru Melissa, pentru ingrerasul acela scump care nu are nicio vina. Pentru el merita sa ma risc... Macar pentru fetita aceea mica. Macar pentru Melissa...
Am intrat in casa. Privirea? In pamant. Picioarele mi se miscau cu greu in fata. Simteam ca nu mai am mult pana ma intorc si o iau la goana afara din casa. Cum as fi putut sa ii spun? Am mers pe indelete. Am urcat scarile. Daca intelesesem eu bine, camera sa si a Melissei era la al doilea etaj. Ajunsa in fata usii, picioarele mi s-au inmuiat. In adevaratul sens al cuvantului. Puteam auzi cum flacarile se razvrateau intre ele. Puteam auzi pocniturile, de indata ce ceva le atingea. Foile. Arsese foile. Am pus mana pe clanta. Mi s-a inclestat acolo. Abea dupa cateva secunde, am reusit sa apas pe ea si sa intru. Dar si asta, numai pana in prgul usii. Nu mi-am ridicat privirea din pamant, cu niciun chip. Nu i-am putut distinge reactiile, am putut decat sa ii aud cuvintele, usor ingrijorate.
-Ce ai patit? Esti bine?
Puteam auzi pasii sai. Venind spre mine, desigur. Mi-a prins barbia in degetele sale, facandu-ma sa-i privesc ochii. Ochii aceia mari, negrii, abisali. Acei ochi sinceri, margelati, de care nu puteai ascunde nimic. I-am zis, cu vocea tremuranda, ce trebuia sa facem... si de ce. Motivele erau cele care mi le spusesera dragonii. Faptele? Trebuia sa facem dragoste. Cutremurator. Nici macar el nu a miscat timp de cateva minute. M-a intrebat de cel putin cinci ori daca glumesc. Nu. Eu nu glumeam. Si i-am zis-o.
Devenise rosu la fata. Nervos. Ingrijorat. Mi-a dat o bluza de trening si o pereche de pantaloni sa ma schimb de hainele ude de transpiratie. Nu era singurul emotionat. Emotionat in sensul rau. Abea m-a vazut la fata si acum?... Era prea mult. Pentru amandoi. Dragonii ne ereau mult prea mult. Dar daca ar fi fost o alta cale, mai mult ca sigur ca ar fi mentionat-o prima data. Insa nu era. In zadar ne-am fi chinuit sa gasim altceva. Pur si simplu nu exista altceva.
S-a apropiat de mine. Mi-am pastrat calmul. Ce motiv avea sa-i arat ca si pe mine ma speria putin ideea? El tinea la sora sa mai mica. Poate ca intr-atat de mult incat m-ar fi obligat sa o fac. Dar macar stabilisem un lucru: Repede si fara resentimente.
Sasuke:
-Esti... esti gata?
-Sigur... Poti sa incepi...
Mi-am pus mainile pe soldurile ei, apoi am privit-o adanc in ochi. Sub pupilele verzui erau ascunse mici ciupituri de frica. Nu era cuprinsa de frica, asa cum ar fi unele fete. A fost invatata, de cand cu caietele, sa nu ii fie frica de nimic si de nimeni. Dar orice fata se teme pentru virginitatea ei...
Mi-am zdrobit puternic buzele de ale fetei, in timp ce mainile mele se plimbau pe corpul sau dezvoltat. Am inceput sa ii sarut nebuneste buzele bombonii, gustand din plin fiecare clipa. Imi miscam incetisor degetele pe trupul ei, in timp ce imi framantam buzele de ale fetei. Sakura a inceput sa ma traga spre ea, din ce in ce mai mult, desi eram lipit de trupul ei. Am adancit sarutul, presandu-ma si mai tare, apoi mi-am strecurat, treptat, limba in gura ei.
Ma simteam... nu stiu... altfel. Nu vinovat, cum m-as fi asteptat sa ma simt. Cu totul diferit. Ma simteam chiar bine sarutand-o si si mai bine cand ea ma tragea spre ea. Cand ma dorea. Era cu totul diferit. Si nu numai pentru ca urma sa avem impreuna aventura vietii noastre. As fi putut „comanda†oricand o jucarie umana cu care sa mi-o trag, insa niciodata nu ar fi fost la fel... cum e acum cu Sakura.
Am tras-o spre mine, indepartandu-ma de perete, si am trantit-o in pat. M-am aplecat asupra ei si am inceput sa cobor sarutul, pe gat, muscando incetisor din cand in cand. O doream cu orice pret. Acesta era singurul lucru diferit pe care il simteam acum.
Rozalia gemea incetisor de fiecare data cand ii apucam pielea cu dintii. Intr-un fel sau altul, iubeam gemetele ei scurte, mai mult soptite. Am mers mai jos, pana am dat cu buzele de fermoasrul de la bluza ei de trening. Am apucat fermoarul cu dintii, tragandu-l in jos...
Nu o faceam din obligatie... sau cel putin asa cred. Simteam, cu fiecare miscare, cum inima imi bubuie in piept. Simteam ceva cu totul neobisnuit, dar cum am mai zis... nu vinovatie... Altceva...
I-am dat bluza de trening jos, si am inceput sa o sarut pe gat, din nou, lingand cu limba, din cand in cand, pielea catifelata. In acest timp, a mangaiam cu degetele mele fine pe trupul gingas. Acum... ce era cu mine? Trebuia sa o termin repede, pentru ca Sakura sa nu se simta stanjenita... Dar eu ce aveam de gand? Sa o continui ca si cand as faceo din... Dragoste? Ce naiba... eu nu... Sau poate...?
Rozalia imi dadu jos tricoul negru si se ridica in sezut, lipita de pieptul meu. Si-a unit buzele cu ale mele, intr-un sarut tandru si apasat. Si-a pus mainile pe obrajii mei, apasandu-ma pe acestia. Am lasat-o usor pe spate. Ma presam peste ea, in timp ce ii deschideam incheietoarea de la blugi. I-am inlaturat cu usurinta de pe ea, fara a ma opri din sarut. Am inceput din nou sa o mangai, in timp ce ea imi presa obrajii si ma tragea mai aproape.
Ma jucam cu ardoare cu limba ei, parca nevrand de niciun chip sa ii parasesc buzele. Normal, ar fi trebuit doar sa ii dau hainele jos si sa ma pun pe treaba. Melissa nu ar fi intrat. Nu se putea tine pe picioare si nu avea cum sa ne vada asa. Atunci de ce trageam de timp? Imi placea prea mult sa ma joc cu trupusorul ei firav.
Stiam ce mi se intampla... Imi dadusem seama in sfarsit. Nu trageam de timp. O iubeam. Stiam in deajuns de multe cat sa-mi dau seama ca o iubesc. Ce fata ar fi acceptat sa se vanda unui baiat pe care abea il cunoaste, doar ca sa salveze un inger de copil. Niciuna. Dar ea... Dar ea da...
Mi-am desprins usor buzele de ale ei si mi le-am indreptat pe gat. Mi le-am presat usor, si am inceput sa ii sarut pielea delicata. Una din mainile sale mi-a parasit obrazul, agatandu-se in parul meu. Nu ma durea. Imi placea. Imi placea sa ii aud gemetele usor soptite si mainile ei tragandu-ma de par ce ma faceau sa ma simt imblanzit de ea.
O mangaiam in continuare, in timp ce ea slabea cureaua pantalonilor mei. M-am desprins de ea si mi-am intalaturat pantalonii de blugi. Ii puteam citi zambetul ce intruchipa ceva de gen "Ce sexy esti". Si pentru ca aratam asa "sexy" nu inteleg ea de ce nu ar arata? I-am zambit pervers, apoi am apucato de pantaloni. Acel "Nu!" tipat de fata cu atata gluma si ras in glas m-a excitat si m-a facut sa ma arunc din nou peste ea, sarutamdu-i buzele moi. Nu mi se opune. Ba mai mult, ma apropia de ea pana la extrem. Dar nu ma deranja. Mai mult chiar, iubeam cand facea asta.
Am pus sanatos mana pe sutienul sau si am tras de el pana l-am rupt de pe ea. L-am aruncat cat colo fara sa ma desprind din sarut. Acum eram ambii in boxeri. Ea avea boxerii roz, atragatori, iar eu negri, ca cel mai intunecat abis. Pur si simplu nu mi-am putut dezlipi buzele de ale ei. Nu puteam. Nu vroiam.
Ma tot tragea de elasticul boxerilor, si imi raspundea, in acelasi timp, la sarut, cu o pasiune inimaginabila. Era chiar mai frumos decat imi imaginasem la inceput. Era minunat! Si nici macar nu trecusem la actiune. Dar trebuia. Chiar acum!
Am pus mainile peste ale ei, pe boxerii mei, si am ajutat-o sa mi dea jos, incetisor. Dupa ce am terminat cu ai mei, am trecut la ai ei. In acelasi fel. Incetisor. Puteam observa urme usoare de roseata pe obrajii ei. Sigur era prima oara cand o facea. Nici eu nu puteam spune ca eram experimentat. Eram si eu, la fel ca ea, tipul cel nou in toata treaba asta.
Mi-am unit gura cu unul din sanii ei si am inceput sa il ling, in timp ce ea gemea, ceva mai tare acum. Ma infructam de formele ei mari, ca si cum ar fi fost ultimele carora as fi putut sa le fac asa ceva. Si chiar asta imi doream. Sa fie primele si ultimele.
Am patrunso cat se poate de incet. Cand a vrut sa scanceasca, sa scanceasca serios, cat sa ne auda toti vecinii, i-am inchis buzele cu un sarut tandru, dar in acelasi timp pasional. Voiam sa o fac sa se simta bine. Nu vroiam sa o las in durerile pe care tocmai eu i le provocam. Incercam sa creez o diversiune. Una prin care ea sa tina cont doar de sarut, nu si de ceea ce incercam eu sa-i fac... mai jos...
Am continuat cu miscarile mele de dute-vino, pana cand am simtit ceva... ceva ce nu mai simtisem. M-am eliberat in ea. Abea atunci simtisem cu adevarat acel "sentiment". I-am dat drumul buzelor sale, lasand-o sa geama. Se zabatea sub sarutul meu, si nu s-ar fi lasat pana nu i-as fi eliberat buzele. M-am dat jos de pe ea. Am tras patura peste noi, asigurandu-ma ca Sakura e perfect acoperita. Am incalizt-o luand-o in bratele mele, la pieptul meu. Ii puteam observa colturile gurii intoarse. Ii placuse. Statea la pieptul meu fara nicio jena. Se lasa in voia mea, zambindu-mi la fel de dulce, ca si cum ar spune "Fa orice cu mine. Stiu ca nu o sa-mi faci rau". Se simtea protejata, si stiam asta dupa zambetul de pe chipul ei.
Si sincer, ce n-as da sa fiu eu alesul inimi ei. Sa o protejez cu pretul vietii. Sa ii soptesc ca o iubesc in fiecare minut... In fiecare secunda...
Am sarutat-o silentios pe buze, imediat ce am fost destul de sigur ca a dormit. Nici eu nu mai puteam sta treaz, asa ca mi-am inchis ochii si m-am cufundat in lumea viselor.
____________________________________________
Capitolu' asta nu-l mai anuntz :zuppy08:
Reusisem sa o recuperam cu greu pe Melissa, odata ce o dadusem pe mana medicilor. Acum eram in masina, cu Sasuke la volan iar eu pe scaunul din dreapta sa. Melissa statea pe bancheta din spate, inconstienta, invelita cu geaca brunetului.
Ma simteam din ce in ce mai rau. Simteam cum capul imi bubuie. Nu stiam ce se intampla cu mine... Am inceput sa am scurte revelatii despre numele copilei... despre ce facuse. Nimic altceva, dar inca ma durea... desi acele imagini nu isi mai aveau locul in capul meu. Stiam ca Melissa rupse foile lipsa din caiet. Foile fara coperta devin blestemate. Iar Melissa le-a atins... a desenat... a fost blestemata. Trebuia sa le ardem cu prima ocazie. Nu era ceva ce am previzualizat sa fac, ci doar un instinct... Poate ca asa blestemul asupra surorii lui Sasuke se va ridica... insa nici eu nu eram prea sigura.
-Deci vrei sa imi spui si mie ce s-a intamplat cu Melissa? intreaba Sasuke, cu o tonalitate usor aspra.
Era nervos. Si avea toate motivele. Se simtea, din glasul sau, cat de mult isi iubea surioara. Cat de mult tinea la copila asta. Am inceput sa-i spun ce vazusem. I-am explicat ce aveam de facut. M-a aprobat din priviri, doar, fiind prea concentrat la drum. Sau poate nu la drum se concentra... Era ingrijorat. Puteam citi asta in ochii lui, pe fata lui, pe reactiile lui. Nu puteam sa fac nimic ca sa-l ajut, inafara sa ii spun ceea ce vazusem si ce aveam de facut, desi... Nici eu nu eram prea sigura daca va merge sau nu. Nici el nu era.
Ajunsi in fata vilei sale, a parcat masina, apoi am iesit din ea. Vila? Baiatu' asta e unul din tipii aia bogati, nu-i asa? Abea abea m-am abtinut sa scot un sunet dispretuitor. De ce ii pasa asa de mult de fetita? Ave tot ce isi dorea. Si cu toate astea, nu toti bogatii sunt si rai, nu-i asa? Nu?!
Am oftat prelung, si am inaintat spre casa in timp ce il lasasem pe brunet in urma. Picioarele mi-o luau inainte, in timp ce, intr-un final, durerea de cap incepea sa se slabeasca. M-am oprit pentru cateva clipe si mi-am masat tamplele, cu ochii strans inchisi. Durerea a inceput sa scada de doua ori mai mult.
Aveam caietul in poseta. Il aveam si atunci cand fugisem dupa Sasuke. Il aveam si cand am iesit din masina. Dar numai acum au inceput sa ma lase durerile. Cu toate ca distanta dintre mine si el era chiar mai mica decat data trecuta.
Durerea a inceput din nou sa ma macine. Si mai rau. Am scancit scurt, mai mult in soapta. Mi-am intors privirea. Sasuke o tinea pe Melissa in brate, privindu-ma confuz. Tamplele pur si simplu imi vuvuiau. M-am dat trei pasi inapoi. Durerea a incetat, insa doar putin. Am putut vedea cum Melissa isi deschide ochisorii ei mici. -Fratioare...?
Sasuke isi redirectiona privirea spre micuta lui surioara. O mangaie usor si o saruta pe frunte, calmand-o si adormindo. Brunetul a vrut sa se apropie de mine, sa imi spuna ceva, insa durerea era extrem de mare. M-am dat inapoi cam 11-12 pasi. Ma privea cu aceasi privirea confuza. Durerea imi mai lasase capul in pace. Am incercat, pe cat posibil, sa fac o legatura. Nu Sasuke ma facea sa ma simt asa, ci Melissa. Cand se apropia de mine, singur, nu simteam nimic diferit. Cand era si Melissa, durerile de cap imi explodau si ultima clipa de liniste ramasa. Mi-am masat din nou tamplele, si am dat voie mintii sa gandeasca lucid.
Nu gaseam nimic. Nici o asemanare. Mi-am lasat mainile in jos. Geanta mea cea rosie se desprinse de pe umarul meu, picand jos. Trebuie sa imi iau o geanta mai rezistenta. Daca asta va pica mereu, as putea risca sa pierd caie... CAIETUL! Asta era! Foile blestemate. Caietul. Odata, acele foi au facut parte din caiet. Acum s-au desprins. Blestemul lor a revenit. Intr-un fel sau altul, foile se razbuna pe Melissa, iar odata ce m-am intalnit cu cea care le-a rupt, caietul se razbuna pe mine. Si iata legatura.
-Stiu la ce te gandesti, copilito, spune Zanra, care incepu sa se materializeze in fata mea. Si tu chiar crezi ca daca dai foc la niste amarate de foi blestemate se rezolva ceva? Aici e vorba de putere. Puterea desenelor existente. Eu si Hannu. Dar noi suntem doar niste holograme pentru lumea umana.
-Holograme nevazute, continua Hannu, care incepu si ea sa se materializeze. Asa ca puterea noastra sta in fostul nostru creator, copilandrul, si in tine, cea carea regasit caietul.
Datorita formelor mari ale dragonilor, nu l-am mai putut distinge pe Sasuke, insa eram sigura ca a plecat. A vazut ca Zanra m-a "luat la rost" pentru ceva anume. Nu putea sa astepte pana termina dragonul negru de vorbit cu mine. Era ingrijorat si prea presat de timp.
-Si cum ar trebui sa o salvam pe Melissa? Si mai exact, care puteri?
-"Care puteri?", Sakura? Tu de ce crezi ca te vaneaza King. Chiar crezi ca lui ii pasa de un biet caiet magic? Nu. Puterile voastre sunt cele care fac legea. Puterile pe care le-ati obtinut de la caiet. Daca nu stiai, caietul poate avea maxim doi stapani. Imparte o aura, o putere, in doua, si o imparte la cei doi stapani. Dar ce e mai important, este ca, pentru a salva pe cineva de la blestemul foilor alora, trebuie folosite ambele puteri, in acelasi corp.
-Si ce ar trebui sa facem? Aurele sunt impartite.
-Chiar si un petic din cealalta putere ar fi indeajuns. Dar asta tine de legaturile de sange.
Am incremenit. Buzele mele mi s-au crispat. iar parul de pe ceafa mi s-a ridicat. Primul lucru care mi-a venit in minte a fost "O, Doamne, vor sa spuna ca suntem frati?", dar apoi mi-am inchipuit ca vorbea despre fratia dintre Sasuke si Melissa. Dar nu era asa. Mi-au explicat dragonii, cu chiu cu vai, care era smecheria. Dar era cu mult mai groaznic decat sa fiu eu si brunetul frati. Era de mii de ori mai groaznic. Dar trebuia, trebuia sa o fac. Pentru Melissa, pentru ingrerasul acela scump care nu are nicio vina. Pentru el merita sa ma risc... Macar pentru fetita aceea mica. Macar pentru Melissa...
Am intrat in casa. Privirea? In pamant. Picioarele mi se miscau cu greu in fata. Simteam ca nu mai am mult pana ma intorc si o iau la goana afara din casa. Cum as fi putut sa ii spun? Am mers pe indelete. Am urcat scarile. Daca intelesesem eu bine, camera sa si a Melissei era la al doilea etaj. Ajunsa in fata usii, picioarele mi s-au inmuiat. In adevaratul sens al cuvantului. Puteam auzi cum flacarile se razvrateau intre ele. Puteam auzi pocniturile, de indata ce ceva le atingea. Foile. Arsese foile. Am pus mana pe clanta. Mi s-a inclestat acolo. Abea dupa cateva secunde, am reusit sa apas pe ea si sa intru. Dar si asta, numai pana in prgul usii. Nu mi-am ridicat privirea din pamant, cu niciun chip. Nu i-am putut distinge reactiile, am putut decat sa ii aud cuvintele, usor ingrijorate.
-Ce ai patit? Esti bine?
Puteam auzi pasii sai. Venind spre mine, desigur. Mi-a prins barbia in degetele sale, facandu-ma sa-i privesc ochii. Ochii aceia mari, negrii, abisali. Acei ochi sinceri, margelati, de care nu puteai ascunde nimic. I-am zis, cu vocea tremuranda, ce trebuia sa facem... si de ce. Motivele erau cele care mi le spusesera dragonii. Faptele? Trebuia sa facem dragoste. Cutremurator. Nici macar el nu a miscat timp de cateva minute. M-a intrebat de cel putin cinci ori daca glumesc. Nu. Eu nu glumeam. Si i-am zis-o.
Devenise rosu la fata. Nervos. Ingrijorat. Mi-a dat o bluza de trening si o pereche de pantaloni sa ma schimb de hainele ude de transpiratie. Nu era singurul emotionat. Emotionat in sensul rau. Abea m-a vazut la fata si acum?... Era prea mult. Pentru amandoi. Dragonii ne ereau mult prea mult. Dar daca ar fi fost o alta cale, mai mult ca sigur ca ar fi mentionat-o prima data. Insa nu era. In zadar ne-am fi chinuit sa gasim altceva. Pur si simplu nu exista altceva.
S-a apropiat de mine. Mi-am pastrat calmul. Ce motiv avea sa-i arat ca si pe mine ma speria putin ideea? El tinea la sora sa mai mica. Poate ca intr-atat de mult incat m-ar fi obligat sa o fac. Dar macar stabilisem un lucru: Repede si fara resentimente.
Sasuke:
-Esti... esti gata?
-Sigur... Poti sa incepi...
Mi-am pus mainile pe soldurile ei, apoi am privit-o adanc in ochi. Sub pupilele verzui erau ascunse mici ciupituri de frica. Nu era cuprinsa de frica, asa cum ar fi unele fete. A fost invatata, de cand cu caietele, sa nu ii fie frica de nimic si de nimeni. Dar orice fata se teme pentru virginitatea ei...
Mi-am zdrobit puternic buzele de ale fetei, in timp ce mainile mele se plimbau pe corpul sau dezvoltat. Am inceput sa ii sarut nebuneste buzele bombonii, gustand din plin fiecare clipa. Imi miscam incetisor degetele pe trupul ei, in timp ce imi framantam buzele de ale fetei. Sakura a inceput sa ma traga spre ea, din ce in ce mai mult, desi eram lipit de trupul ei. Am adancit sarutul, presandu-ma si mai tare, apoi mi-am strecurat, treptat, limba in gura ei.
Ma simteam... nu stiu... altfel. Nu vinovat, cum m-as fi asteptat sa ma simt. Cu totul diferit. Ma simteam chiar bine sarutand-o si si mai bine cand ea ma tragea spre ea. Cand ma dorea. Era cu totul diferit. Si nu numai pentru ca urma sa avem impreuna aventura vietii noastre. As fi putut „comanda†oricand o jucarie umana cu care sa mi-o trag, insa niciodata nu ar fi fost la fel... cum e acum cu Sakura.
Am tras-o spre mine, indepartandu-ma de perete, si am trantit-o in pat. M-am aplecat asupra ei si am inceput sa cobor sarutul, pe gat, muscando incetisor din cand in cand. O doream cu orice pret. Acesta era singurul lucru diferit pe care il simteam acum.
Rozalia gemea incetisor de fiecare data cand ii apucam pielea cu dintii. Intr-un fel sau altul, iubeam gemetele ei scurte, mai mult soptite. Am mers mai jos, pana am dat cu buzele de fermoasrul de la bluza ei de trening. Am apucat fermoarul cu dintii, tragandu-l in jos...
Nu o faceam din obligatie... sau cel putin asa cred. Simteam, cu fiecare miscare, cum inima imi bubuie in piept. Simteam ceva cu totul neobisnuit, dar cum am mai zis... nu vinovatie... Altceva...
I-am dat bluza de trening jos, si am inceput sa o sarut pe gat, din nou, lingand cu limba, din cand in cand, pielea catifelata. In acest timp, a mangaiam cu degetele mele fine pe trupul gingas. Acum... ce era cu mine? Trebuia sa o termin repede, pentru ca Sakura sa nu se simta stanjenita... Dar eu ce aveam de gand? Sa o continui ca si cand as faceo din... Dragoste? Ce naiba... eu nu... Sau poate...?
Rozalia imi dadu jos tricoul negru si se ridica in sezut, lipita de pieptul meu. Si-a unit buzele cu ale mele, intr-un sarut tandru si apasat. Si-a pus mainile pe obrajii mei, apasandu-ma pe acestia. Am lasat-o usor pe spate. Ma presam peste ea, in timp ce ii deschideam incheietoarea de la blugi. I-am inlaturat cu usurinta de pe ea, fara a ma opri din sarut. Am inceput din nou sa o mangai, in timp ce ea imi presa obrajii si ma tragea mai aproape.
Ma jucam cu ardoare cu limba ei, parca nevrand de niciun chip sa ii parasesc buzele. Normal, ar fi trebuit doar sa ii dau hainele jos si sa ma pun pe treaba. Melissa nu ar fi intrat. Nu se putea tine pe picioare si nu avea cum sa ne vada asa. Atunci de ce trageam de timp? Imi placea prea mult sa ma joc cu trupusorul ei firav.
Stiam ce mi se intampla... Imi dadusem seama in sfarsit. Nu trageam de timp. O iubeam. Stiam in deajuns de multe cat sa-mi dau seama ca o iubesc. Ce fata ar fi acceptat sa se vanda unui baiat pe care abea il cunoaste, doar ca sa salveze un inger de copil. Niciuna. Dar ea... Dar ea da...
Mi-am desprins usor buzele de ale ei si mi le-am indreptat pe gat. Mi le-am presat usor, si am inceput sa ii sarut pielea delicata. Una din mainile sale mi-a parasit obrazul, agatandu-se in parul meu. Nu ma durea. Imi placea. Imi placea sa ii aud gemetele usor soptite si mainile ei tragandu-ma de par ce ma faceau sa ma simt imblanzit de ea.
O mangaiam in continuare, in timp ce ea slabea cureaua pantalonilor mei. M-am desprins de ea si mi-am intalaturat pantalonii de blugi. Ii puteam citi zambetul ce intruchipa ceva de gen "Ce sexy esti". Si pentru ca aratam asa "sexy" nu inteleg ea de ce nu ar arata? I-am zambit pervers, apoi am apucato de pantaloni. Acel "Nu!" tipat de fata cu atata gluma si ras in glas m-a excitat si m-a facut sa ma arunc din nou peste ea, sarutamdu-i buzele moi. Nu mi se opune. Ba mai mult, ma apropia de ea pana la extrem. Dar nu ma deranja. Mai mult chiar, iubeam cand facea asta.
Am pus sanatos mana pe sutienul sau si am tras de el pana l-am rupt de pe ea. L-am aruncat cat colo fara sa ma desprind din sarut. Acum eram ambii in boxeri. Ea avea boxerii roz, atragatori, iar eu negri, ca cel mai intunecat abis. Pur si simplu nu mi-am putut dezlipi buzele de ale ei. Nu puteam. Nu vroiam.
Ma tot tragea de elasticul boxerilor, si imi raspundea, in acelasi timp, la sarut, cu o pasiune inimaginabila. Era chiar mai frumos decat imi imaginasem la inceput. Era minunat! Si nici macar nu trecusem la actiune. Dar trebuia. Chiar acum!
Am pus mainile peste ale ei, pe boxerii mei, si am ajutat-o sa mi dea jos, incetisor. Dupa ce am terminat cu ai mei, am trecut la ai ei. In acelasi fel. Incetisor. Puteam observa urme usoare de roseata pe obrajii ei. Sigur era prima oara cand o facea. Nici eu nu puteam spune ca eram experimentat. Eram si eu, la fel ca ea, tipul cel nou in toata treaba asta.
Mi-am unit gura cu unul din sanii ei si am inceput sa il ling, in timp ce ea gemea, ceva mai tare acum. Ma infructam de formele ei mari, ca si cum ar fi fost ultimele carora as fi putut sa le fac asa ceva. Si chiar asta imi doream. Sa fie primele si ultimele.
Am patrunso cat se poate de incet. Cand a vrut sa scanceasca, sa scanceasca serios, cat sa ne auda toti vecinii, i-am inchis buzele cu un sarut tandru, dar in acelasi timp pasional. Voiam sa o fac sa se simta bine. Nu vroiam sa o las in durerile pe care tocmai eu i le provocam. Incercam sa creez o diversiune. Una prin care ea sa tina cont doar de sarut, nu si de ceea ce incercam eu sa-i fac... mai jos...
Am continuat cu miscarile mele de dute-vino, pana cand am simtit ceva... ceva ce nu mai simtisem. M-am eliberat in ea. Abea atunci simtisem cu adevarat acel "sentiment". I-am dat drumul buzelor sale, lasand-o sa geama. Se zabatea sub sarutul meu, si nu s-ar fi lasat pana nu i-as fi eliberat buzele. M-am dat jos de pe ea. Am tras patura peste noi, asigurandu-ma ca Sakura e perfect acoperita. Am incalizt-o luand-o in bratele mele, la pieptul meu. Ii puteam observa colturile gurii intoarse. Ii placuse. Statea la pieptul meu fara nicio jena. Se lasa in voia mea, zambindu-mi la fel de dulce, ca si cum ar spune "Fa orice cu mine. Stiu ca nu o sa-mi faci rau". Se simtea protejata, si stiam asta dupa zambetul de pe chipul ei.
Si sincer, ce n-as da sa fiu eu alesul inimi ei. Sa o protejez cu pretul vietii. Sa ii soptesc ca o iubesc in fiecare minut... In fiecare secunda...
Am sarutat-o silentios pe buze, imediat ce am fost destul de sigur ca a dormit. Nici eu nu mai puteam sta treaz, asa ca mi-am inchis ochii si m-am cufundat in lumea viselor.
____________________________________________
Capitolu' asta nu-l mai anuntz :zuppy08: