Unlimited Pleasure

[MiraA]

Multumim fetelor de comm-uri. Ne bucuram ca va place si ca v-am captat atentia...:*
Si acum...next:

Capitolul 2

Asta era un din acele zile...cand nu vrei decat sa-ti tragi plapuma in cap si sa ignori tot ce te inconjoara, sperand ca intreaga lume va disparea si te va lasa dracului in pace.
-Taki, trezeste-te sau vei intarzia la scoala, am auzit glasul mamei mele strigandu-ma de la parter. Ce naiba facusem de meritam asa ceva? Bine, de facut am facut multe, dar nimic atat de grav incat sa merit ce am primit. Am oftat resemnat si m-am ridicat din pat, injurand in gand totul, de la ora matinala a diminetii pana la idee stralucita a tatalui meu de a ne muta in New York. Orasul tuturor posibilitatilor...Mda, vezi sa nu. Ce naiba cautam eu aici? Eram mai mult ca sigur ca nu ma voi acomoda niciodata acestui stil de viata, ce sa mai zic de oameni. Niciodata nu interactionasem bine cu oamenii, nici macar cu cei pe care ii cunosteam de o viata, de straini nu mai zic nimic, ca ar fi fara rost. Mormaind enervat am intrat la dus, sperand cu apa calduta va reusi sa ma trezeasca de tot. Dupa ce am terminat m-am imbracat cu uniforma liceului St James si mi-am privit sceptic imaginea in oglinda. Culorile inchise ale taiorului si pantalonilor imi punea in evidenta pielea alba, aproape sidefie si ochii verzi ce inca pareau somnorosi.M-am intors pe toate partile ca sa ma asigur ca nu aveam nicio cuta pe haine, caci oamenii din acea scoala erau al naibii de stricti cu elevii. M-au pusa sa-mi dau jos pana si pierce-urile pe care le aveam de 3 ani si sa-mi spal vopseaua verde din parul ce acum avea din nou culoarea mierii. Ce zisese directorul?..."Aici aparentele sunt totul"...parca ceva de genul. Cat de dor imi era de casa, de Tokyo, de prietenii mei si de garajul unde lucram. Acolo puteam sa fiu pur si simplu eu: "Taki", un maniac al motoarelor si al vitezei, nu Taki Shibuya, baiatul unui respectat om de afaceri japonez...
Taki, vei intarzia!, am auzit din nou vocea mamei mele. Am oftat zgomotos, mi-am infascat geanta si am iesit pe usa camerei, coborand rapid la parter. Ea ma astepta in capul scarilor si imi zambii cand ma vazu ca vin val- vartej.
-'Neata, i-am zis, zambindu-i.
-Era si timpul sa te trezesti somnorosule. Stii cum e traficul aici. Vei intarzia daca nu te grabesti.
-Stai linistita, mama. Voi ajunge la timp. Am luat cheile masinii mele de pe masuta, un Alfa Romeo 8C Spider si am iesit in fuga pe usa.
-Ai grija cum conduci, urla femeia in urma mea. Sa nu incalci prea multe reguli de circulatie, draga.
M-a bufnit rasul cand am auzit-o. Mama era singura din familie care imi cunostea pasiune si, cred ca era singura care ma intelegea pe deplin. Caci, pana la urma pasiunea pentru masini de la ea am mostenit-o.
Am intrat in masina si i-am facut cu mana in timp ce am pornit motorul si am bagat-o in viteza. Am demarat in forta, imprastind praful cu rotile din spate si am iesit pe usa de fier forjat, facandu-mi loc prin traficul ce si la ora aia matinala era un adevarat infern. In scurt timp am ajuns la scoala.
Cu greu am reusit sa-mi gasesc un loc in parcarea aglomerata ce arata ca un salon auto. Masini scumpe si copii infumurati...combinatie perfecta. Am pufnit dispretuitor si am iesit din masina indreptandu-ma spre intrarea cladirii impunatoare unde se tineau cursurile. Putea sa pun pariu ca daca ii intrebam nici macar nu stiau cat prind la ora masinutele lor. Ce sa mai zic de ce aveau sub capota. Intr-un final am reusit sa-mi gasesc si sala de clasa. Mi-am trantit lucrurile pe primul scaun disponibil si mi-am indreptat privirea spre geam, dorind sa fiu oriunde altundeva numai acolo nu.
-Si tu ai auzit de cursele de masini. Cica sunt ilegale si mizele sunt mari, am auzit vocea pitigaiata a unui coleg ce vorbea cu fata.
-Mda, am auzit. Se presupune ca se tin in fiecare seara, dar locatile sunt secrete. Participantii primesc un mesaj pe telefon inainte cu cateva ore de inceperea cursei ca sa stie unde sa mearga, zise fata, parand incantata de subiect.
Au reusit sa-mi capteze atentia asa ca am ascultat in continuare.
-Am un prieten care participa de obicei la asa ceva. Zice ca e bestial si banuieste ca in seara asta se vor tine in Queens.
Queens? discutia devenea din ce in ce mai interesanta. Totusi prietenul colegului meu era un idiot de prima clasa. Niciodata nu se zicea cuiva din afara grupului unde se tineau cursele, deoarece cresteau sansele ca politia sa afle. Totusi, am tinut minte informatia. Poate voi face o vizita in Queens mai pe seara. Ce altceva mai interesant aveam de facut?

Orele trecura mai repede decat de obicei. Poate din cauza ca abia asteptam sa vina seara. Cand am ajuns intr-un final acasa era deja ora 8 seara. Mi-am lasat uniforma pe umeras, impreuna cu buna crestere si am tras pe mine o pereche de blugi inchisi la culoare, un maieu negru simplu. Mi-am aranjat un pic parul, apoi am imbracat geaca de piele si am plecat. Mama ma privii ciudat, probabil ghicind cam cu ce aveam de gand sa-mi ocup timpul, dar nu a zis nimic.
Am pornit masina, lasand suntetul motorului sa-mi incante auzul, apoi m-am indreptat spre destinatie, tot drumul gandindu-ma doar la ce as putea sa vad odata ajuns acolo.
In toata scoala vuisera diferite zvonuri despre cursele de masini asa ca stiam in mare unde in Queens sa ma duc: zona depozitelor. Loc ingust, apropae de docuri, curba multe. Ce putea fi mai frumos? sau mai greu?
De la departare am auzit muzica si am vazut luminile diferitelor masini ce stateau aliniate. Erau mai bine de 50 de oameni, de toate varstele care discutau si fumau. Nu mai vorbesc de fete, care dansau aproape goale si bete pe capotile masinilor. In momentul in care am ajuns toate privirile se intoarsera spre mine sau, mai bine zis, spre masina mea. Am parcat un pic mai departe de restul si am iesit relaxat, uitandu-ma in jurul meu curios. Asa cum ma asteptam, nimeni de la mine din liceu. Numai vorba de ei.
-Frumoasa bijuterie, pustiule, am auzit o voce groasa langa mine. M-am uitat la barbatul ce parea a fi intre doua varste si i-am zambit. Merci, nici a ta nu e rea, i-am zis, aratand spre Mustangul sau modificat. Cand incepe cursa?
-Imediat. Mike si baietii lui sunt favoritii in seara asta. A fost provocat de niste tipi din Broklyn asa ca au venit sa-si apere titlul.
-Mike? am intrebat, devenind din ce in ce mai curios.
-Esti nou pe aici, nu? Trebuie sa fii daca nu ai auzit de Mike. E cel mai bun, imi zise aratand cu mana spre un barbat brunet, destul de inalt si bine facut ce parea a verifica una dintre masini, un BMW Z4 sDive35is.Langa el se invartea un tip blond, mai slabut ce parea a fi soferul. Nu stiu ce ii zisese, dar cel numit Mike se incrunta si dadu negativ din cap, dupa care lasa capota jos, indepartandu-se. Se pare ca el nu va participa.
Cineva daduse un semnal asa ca toate masinile se aliniara pregatite pentru a incepe. Simteam adrenalina din sange care imi facea inima sa o ia la goana,de parca eu as concura. Huruitul motoarelor umplea aerul. O fata flutura un steag si toti pornira lasand urme de cauciu pe asfalt.
Banuiam ca aveau instalte camere in parametrii cursei, caci puteam sa vedem cu se descurca pe niste ecrane portabile destul de mari. Tipul blond se descurca destul de bine, reusind sa tina fruntea, fiind urmat indeaproape de un BMV M6, un Carbon si un Audi TT. Dar, spre sfarsit fusese intrecut de Audi. M-am incruntat la monitor cand am auzit sunetul pe care il scoate masina sa cand accelereaza. Ceva nu era bine. Ochii mi s-au marit de neincredere cand mi-am dat seama ce avea de gand sa faca. Sigur modificase masina, panandu-i un cip de putere.
-Idiotule, am strigat la monitor, uitand cu sunt in New York si nu in Tokyo si captand atentia tuturor. Nu folosi puterea suplimentara a cipului ca va creste presiunea din cilindrii si-ti vei prajii motorul. Mike ma privi cu neincredere pentru o clipa, dar apoi sunetul unei bubuituri il facu sa-si intoarca privirea spre monitor. Asa cum prezisesem masina se opri cu 200 de metrii in fata finish-ului...
Din fericire tot unul din oamenii lui Mike castigase...dar banuiam ca soferul acela si le va auzii. Fusese o gresela de incepator.
Ti-am zis, am mormait pentru mine si m-am indepartat...