Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Duel!

#5
Viata cu bune si cu rele



Pot spune ca am trait intr-un Rai, pacat ca Raiul in care am trait era doar un decor care ascundea Iadul de afara. Cand am parasit acest decor m-am trezit intr-o alta luma, o lume plina de durere si violenta, o lume din care speranta lipseste cu desavarsire, acum sunt condamnata sa traiesc in aceasta lume. Oftez si privesc in jur, totul pare lipsit de culoare, zambetele lipseau cu desavarsire de pe chipurile intunecate, se putea citi disperarea si tensiunea din jur. Oare cum voi supravietui? Ce pot face? Trebuie sa fac ceva, ea conteaza pe mine, sora mea nu trebuie sa sufere la fel ca mine, nu trebuie sa simta lipsa parintilor nostri. Incep sa fug, cum am putut uita ca trebuie sa o iau de la aeroport, trebuie sa-i spun ca am ramas fara loc de munca, sigur va fi dezamagita de mine. O vad asteptand laga intrare, imi zambeste si imi sare in brate, era aceiasi fata, ochii albastri ca cerul de vara, chipul rozaliu ca trandafiri, parul negru ca pana corbului. Purta o pereche de blugi negri si o bluzita rosie. O strang tare in brate pana ce imi spune ca nu mai are aer, ii mai zabesc o data si urcam in Taxi. In drum imi poveste ce a facut in Tokyo, imi spunea cat de mult ii placea acolo, cum lumea zambea si toti se comportau frumos unii cu alti. Ajungem acasa si ii spun ca trebuie sa merg la lucru, ias din camere ei si intru in a mea. Pereti mei erau verzi, in mijlocul camerei era un pat mare de doua persoane, pe perete desupra capului erau asezate mai multe rame in care erau poze cu noi doua, pe perete erau doua dulapuri mari si pe peretele opus era o fereastra mare, de o parte si de alta a patului se alfau cate o noptiera tot verde. Ies din camera si merg pe strazi. Ce voi face acum? Din neatentie lovesc o persoana, imi cer scuze, dar pentru el nu era destul, ma prinde de incheietura si ma trage dupa el. Incerc sa-mi smucesc mana , dar stramsoarea era prea puternica. Vreau sa tip, dar mana lui ajunge repede peste gura mea. Incerc ma ma eliberez, dar imi este imposibil, acesta persoana este mult mai puternica decat mine, din ochii mei negri incep sa se scurga rauri de lacrimi. Intram intr-un birou rece si mic, ma imbinge intr-un scaun si el se aseaza pe un fotoliu.
-Kim Sashaki? Parul lung brunet, ochii negri ca noaptea, forme bine devinite, sani mari, picioare zvelte si fundul usor bombat. Gand termine de citit imi arunca in fata o poza cu mine, era poza pe care a fost facuta la un spectacol, atunci eram model, acum sunt somer.
-Ce vrei? Imi tremura vocea, ochii immi erau plini de ura, nu doream sa flu raspunsul, stiam ca orice va spune nu avea cum sa fie de bine.
-Eu nimic, seful meu vrea sa te angajeze, stim ca ai nevoie de un loc de munca. Imi inmaneaza un pachet si paraseste incaperea lasand usa deschisa. Nu mai stau pe ganduri, iau pachetul mic si maroniu si plec, speram sa vad cum arata, lumina din camera era slaba asa ca nu am putut vedea cine era. Fug pe coridor si iese din cladire, fug repede acasa si ma inchid in camera, deschi pachetul si din el cad cateva plicuri de praf alb. Langa ele erau doua plicuri, in unul era o suna frumoasa de banii, iar in celalalt era o scrisoare .
"Trebuie sa vinzi drogurile si sa imi adunci banii la birou, daca nu faci asta vei regreta si tu si sora ta."
Ingit sec si realizez ca nu am de ales, trebuia sa fac asta, nu era chiar asa de greu, era o lista cu persoane carora trebuia sa le duc marfa. Ascund bune plicurile si ma bag in pat, nu am avut timp nici sa ma dezbrac, eram asa de speriata.
Cand adorm simt ca trebuie sa ma trezesc, deschid usor ochii si vad un barbat care sta in fata mea, sar din pat, dar el ma trage in bratele lui puternice. Ma simteam in siguranta in bratele lui, caldura pe care o simteam era insuportabila, ridic privirea si vad doi ochii verzi peste care cade neglijent bretonul saten si ciufulit.
-Nu faci ce trebuie. Am facut ce vrei sa faci si tu si uite unde am ajuns. In clipa urmatoare a disparul , eu am ramas singura, era intuneric, nu puteam privi in jur. Tip cat pot de tare, dar cuvintele nu vor sa iasa. Ma trezesc in camera mea, soarele inca nu-si facu aparitia pe bolta cereasca. A fost doar un vis, nu l-am visat de cand a murit decat o singura data. Intru in baie si ies dupa zece minute. Vad ca sora mea inca doarme, iau pliculetele si ies din casa, merg sa duc marfa , dar cineva se apropie de mine.
-Asta-i zona mea. Simt cum pielea imi e strapunsa de metelul rece, sangele imi iese pe gura si durerea este de nesuportat.
-Imi pare rau Maya,surioara mea. Inchid ochii si intru in lumea viselor, eram sigura ca sunt moarta , dar se pare ca nu am murit inca.
Deschid ochii si constat ca ma aflu intr-o camera alba, jaluzelele erau trase, in partea dreapta era un dulap mare alb si fata in fata cu patul era o usa. Se pare ca sunt intr-un salon in spital, langa mine era sora mea, Maya, si un barbat inalt, brunet, cu ochii de inox si chipul alb. Nu l-am vazut in viata mea, aveam un sentiment de teama, dar si de iubire, simteam ceva, era dragoste la prima vedere, dar asa ceva nu exista. Ii zambesc surori mele, nu pot spune mai mult ca usa se da la spate si pe ea intra doi tip mascati. Unul indreapta pistolul spre mine, iar celalalt spre sora mea.
-Bine lucrat Yuhi. Brunetul se indeparteaza, atunci imi dau seama ca el mi-a dat acel pachet. Unde a pus Roy dosarul. Stiam ce vrea de la mine, eu si Roy eram logoditi, el a dorit sa renunte la viata lui si a sris o lista cu toti cei care sun traficanti, cand imi amintesc ca a fost omorat in fata mea ma cuprinde teama. Ii spun omului ca nu stiu despre ce vorbeste si ca nici daca as sti nu as spune. Aud cum apasa pe tragaci si sora mea cade fara viata langa mine, ochii imi sunt invadati de lacrimi, sangele ei pateaza cerceful alb de pe patul meu. M-am indragostit de un traficant de droguri fara sa ma gandesc la riscurile actiunilor mele. Acum ca a murit sora mea ce rost mai are ca eu sa traiesc, zambesc din coltul guri si ii spun ca nu-i voi spune nimic, dar stiu ca dovezile vor ajunge la politie si el va fi prins. Apasa inca o data pe tragaci si mor...Nu e chiar asa de rau, ma simt bine, ma simt usurata, imi vad parinti, sora si logodnicul. Pasesc spre ei si acum suntem impreuna, suntem o familie, suntem fericiti...Nu, totul devine negru, il vad pe Roy arzand inflacari, ii vad pe parinti mei si pe Maya cum sunt dusi spre Cer, iar eu incep sa ard precum Roy in flacari.Flacarile erau din cauza pacatelor, era suferinta vesnica, era pretul pe care trebuie sa il platesc pentru faptele mele, consecintele dorintelelor si gandurilor.


Sper ca va place...este primul meu fic.



Răspunsuri în acest subiect
Duel! - de Katherine Black - 12-02-2011, 10:30 AM
RE: Duel! - de LoloMark - 12-02-2011, 10:46 AM
RE: Duel! - de Katherine Black - 12-02-2011, 11:12 AM
RE: Duel! - de LoloMark - 12-02-2011, 04:08 PM
RE: Duel! - de LoloMark - 15-02-2011, 10:50 PM
RE: Duel! - de Serqet - 25-02-2011, 11:06 AM
RE: Duel! - de Ana - 14-12-2011, 08:59 PM


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)