Primul an de liceu

[Wanna]

Bună!Îmi pare rău că am întârziat atâta cu nextul , dar am zis că vreau să mai lucrez separat ..pentru a vedea cum iese ..una alta.Acest capitol sper să vă placă .Şi multumesc celor care citesc şi comentează!

Capitolul 6

De dimineaţă m-am trezit cu o durere îngrozitoare de cap. Nu din cauza loviturii de ieri, ci din cauza baiatului misterios, pe care l-am întâlnit ieri.
M-am dat jos din pat, puţin ameţită şi m-am îndreptat spre baie, pentru a face un reconfortant duş rece. După această baie care m-a trezit la realitate, m-am dus la bucătărie pentru a lua un mic de jun rapid, compus din cereale de porumb cu lapte. După vreo zece minute, m-am dus in dormitor şi m-am îmbrăcat cu hainele de ieri.
După aceea mi-am luat rucsacul în grabă , jacheta şi am inchis uşa in urma mea. Cerul de un cenuşiu inchis plutea deasupra pământenilor ca o plapumă groasă şi apăsătoare. Chiar imi era dor să aud ciripitul păsărelelor, să simt adierea blândă a vantului cald de vară, deşi totuşi starea melancolică a toamnei nu-mi displăcea deloc, fiind asemănătoare temperamentului meu. Totuşi , ceva lipsea şi nu mi-am dat seama ce până când nu am ajuns in dreptul şcolii . Edward lipsea sau nu o luase pe drumul lui obişnuit.
Rotindu-mi ochii prin coridorul lung al şcolii, l-am observat pe băiatul de ieri, din cauza căruia aveam un cucui gigant pe fruntea mea fina. Il văd că se indreaptă spre mine şi mă fac că nu sunt atentă la el.Avea un mers aşa, elegant..Mă întorc cu spatele şi mă îndrept spre baie.Simt mâna lui caldă pe umărul meu si mă întroc brusc spre a vedea dacă este el.
-Hei, bună! Scuze pentru ieri, dar nu cred că faptul că te-am lovit este un motiv pentru a fugii de mine. spuse el pe un ton glumeţ.
- Nu fugeam, mă duceam şi eu la baie, ce vrei să fac pe mine. spun eu răspunzându-i la glumă şi facându-i cu ochiul.
Am mai discutat diverse lucruri , după care mă întreabă dacă sunt liberă să îl însoţesc la ora de engleza „ step by step”. M-.am uitat in orar si am vazut că prima mea ora este sportul… Puteam să chiulesc la o aşa ora.I-am raspuns afirmativ şi am pornit împreună la sala numărul douazeci. Când am intrat, am observat că majoritatea erau îmbrăcaţi asemănător lui… M-i se păre ciudat, am chiulit de la o ora să merg la cursul unui tip căruia nici măcar nu-i cunosc numele. Oricum erau imbrăcaţi toţii la costum, presupun că erau elevi respecatabili sau modeli ai şcolii.
-Åžtii, eu nu stiu cum te numeÅŸti.
-Mă numesc Ryan.Tu, trebuie să fii…?
-Oana!Imi pare bine , Ryan..!
-Hei , Ryan !Treci încoace !strigă un băiat din sală şi îi face semn.
-Hai , să iţi fac cunoştinţă cu prietenii mei ! spune Ryan .
Mergând printre băncii, am văzut foarte mulţii elevii ciudaţi.Asta da clasă de ciudăţenii.Am făcut cunoştinţă cu majoritate prieteniilor săi şi pe urmă ne-am aşezat în băncii.Din momentul in care intrasem în clasă , toţii se tot holbau la noii.Sau poate , mai bine zis , la mine. Of, cred că cucuiu e devină. Într-un timp nu inţelegeam de ce majoritatea elevilor de clasa a noua , veneau la Ryan , îl salutau , una alta.
-Ryan , nu înţeleg ! De ce vin copii aceştia la tine?
-Aaa , am uitat să iţi zic , mai meditez şi elevii din când în când .
-Huh? Începusem să nu mai înteleg nimic .Chiar nu găsisem şi eu pe nimeni altu, decât un baiat popular în şcoală .

Astept si eu commenturi cat mai multe pentru a vedea daca va place si pentru a pune urmatorul next.