[Naruto] Cea mai retrasa si singura floare este si cea mai frumoasa

[Rose ^^]

buna, v-am adus continuarea. Multumesc de comentari, nu m-am suparat. Acest capitol e destul de lung:D si povestit si din perspectiva lui Sasuke :D si am pus si dialog si sper ca nu am dat-o in bara, nu numai cu dialogul...:D Va anunt ca sunt poze multe si sper ca asta nu va deranjeaza, dar doresc sa va familiarizati cu locurile si persoanele. Gata cu vorba...Domnisoarelor si cavalerilor lectura placuta :X

Cap 1 Dupa multi ani revin acasa (part 2)

SASUKE:

Doamne iti multumesc ca m-ai scapat de nesuferita de Ino, o fata de saisprezece ani cu parul blond pal si cred ca si creierul ei e blond, ochii de un albastru stres, inalta si dupa parerea mea nu este asa frumoasa. E exact ca un ghimpe in talpa, chiar mai rau; fiinta aia oare nu isi da seama ca enerveaza pe oricine. Inteleg eu ca sunt cel mai frumos si popular baiat din scoala si cu note foarte bune, dar nici chiar, adica exagereaza. Oare nu s-a plictisit sa se tina dupa si sa fie refuzata de atatea ori? Cred ca nu, pana la urma creierul ei nu mai are neuroni, au fugit saracii in lumea lor, in Hawaii.
Acum stau in camera mea si privesc gradina din spate, plina cu diferite flori: crini, trandafiri, orhidee, lalele si multe altele, deasemenea am si cativa ciresi si meri. Unul din ciresi imi este umbra din camera mea si imi place la nebunie sa il vad inflorit primavara, nu stiu de ce dar acea culoare a florilor de cires imi place foarte mult si ma duce intr-o lume total diferita de cea de acum, o lume numai a mea. Bunicul meu imi spunea ca daca imi plac florile de cires si ele ma relaxeaza asta inseamna ca fata sortita mie va fi asemenea florilor de cires, inocenta si naiva. Prostii... Nu ma gandesc de pe acum la dragostea adevarata, mai am timp tot inainte, nici major nu sunt. Acea liniste de mormant din camera mea este intrerupta de nenorocitul de fratemiu, care e la piscina cu fata lui.
- Sasuke coboara pana la mine oleaca...

~Deci va-ti dat seama ca ma numesc Sasuke, Sasuke Uchiha si cum spuneam sunt cel mai frumos baiat si am toate fetele la picioare, chiar daca nu prea imi pasa decat sa ma distrez putin cu ele, dar nu sa imi bat joc ca altii, adica sa ma culc cu ele si dupa sa le dau la gunoi ca pe niste carpe, rareori se intampla asta, de obicei cand merg in club si beau, in general sunt linistit. Am parul negru cu relfexii albastre ca cerul noaptea si facut tepi la spate cu doua suvite rebele ce cad in fata, iar ochii sunt negrii ca onixul si am saptsprezece ani, impliti acum o luna, mai exact pe cinsprezece iulie. Sunt fiul lui Hiroto Uchiha-tata, un barbat de patruzeci si trei de ani cu parul negru ca funinginea si ochii de un albastru spre negru si Myoko Uchiha-mama, o femeie de treizeci si noua de ani, cu parul negru ca taciunea si ochii de aceiasi culoare. Ei sunt unele din cele mai importante si cunoscute persoane din Konoha, orasul meu natal. Tata este patronul unei firme de avocatura, cea mai importanta si mare si proprietarul unei sali de fitness, cea mai cunoscuta, iar mama mea este profesoara la Universitatea de Psihologie si Economie(UPE), numai ca ea preda psihologia.~
Imi dau ochii peste cap si intru in camera mea alba ca spuma laptelui, pe peretele din dreapta se afla dulapul meu cu haine cu usi glisate si lacuite si astfel se vede si patul, paralel cu sifonierul, de o parte si de alta se afla doua noptiere negre, pe una se afla o lampa cumparata de mama cu modele destul de ciudate, iar in spatele la cealalta este un fel de tablou, sa zic asa, cumparat tot de mama. Patul este acopet de lenjerie alba, iar patura este neagra alaturata de o pernuta alb cu negru. In spatele patului se afla geamul cu usa ce duce in balcon acoperit de o perdea gri. Pe peretele din stanga se afla inca o noptiera cu o lampa, unde imi tin eu lenjeria, iar langa el se afla usa ce duce la baie, care este doar a mea si realizata dupa gustul meu. Culori predominante fiind alb si negru. Acolo se afla tot ce am nevoie: o cada cu hidromasaj, cabina de dus, WC, o chiuveta cu oglinda si un covor negru in mijloc. Sa revenim in camera. Paralel cu geamul si patul se afla biroul meu alb cu maro spre negru, unde este asezat laptopul si rechizitele pentru scoala. Si in final terminam cu un covor in mijlocul dormitorului de un albastru asemenea cerului noaptea.
Ies din camera si cobor usor treptele din lemn acoperite de o mocheta alba si ma indrept spre piscina, unde se alfa Itachi, fratele meu, un tip de douazeci de ani si este in anul doi la facultatea de drept si s-a apucat si de psihologie,are parul lung, negru ca pana corbului prins intr-o coada la spate si ochii negrii ca ai mei. Pasesc usor pe marmura de culoare crem si ma indrept spre sezlongul de langa piscina mare, langa care se afla si doua mese, iar in partea dreapta este realizat un fel de foisor. Doresc sa il sperii pe fratemiu,dar se pare ca m-a auzit. Se intoarce la mine si ma roaga sa ii aduc telefonul din sufragerie. Drace! Uite pentru ce ma deranjat el. Ma indrept spre sufragerie, dar raman blocat ca se pare ca fata lui, Ayo parca o cheama, o pustoaica de saisprezece sau saptsprezece ani, nu stiu sigur si nici nu prea imi pasa, cu parul de culoarea caisei bine coapte si cu ochii albastri ca oceanul, vrea un pahar de cola. Oftez si intru in casa si ma indrept spre bucatarie. Off tocmai azi e libera menajera Marra,o femeie de cinzeci de ani cu parul carunt, asemenea cerului innorat si ochii de culoarea mierii. Deschid usa de la frigider si iau sticla cu suc si pun in doua pahare alaturate cu doua cuburi de gheata, pentru ca este destul de cald afara, cred ca sunt treizeci si sapte de grade Celsius, chiar mai mult sau mai bine zis a picat o bucata de soare pe Pamant.
Bucataria este mare si de lux cu tot ce ii trebuie: cuptor, robot de bucatarie, aragaz, frigider si altele ce sunt necesare, mie, unul, nu-mi pasa ca nu prea intru aici, decat daca trebuie sa mananc sau sa imi iau ceva de baut. Culori predominante sunt cele de maro spre negru si rosu aprins.
Dupa ce ies din bucatarie cam la jumatate de metru se afla sufrageria, tot la parter se afla si biroul tatei si baia pentru oaspeti. Merg pana in sufrageria mare si moderna, amenajata dupa gustul parintilor mei, cel mai mult al mamei. Culorile predominate fiind maro, placut ochilor, culoarea mieri si cremul. Pe partea stanga se afla canapeaua maro cu cateva pernute, in fata ei sta o masuta de stica. Peretele din dreapta este de sticla si are duce in gradina din spate, la piscina. In fata geamului sunt doua fotolii, unul crem si unul gri cu o masuta de lemn intre. Deasemenea in sufragerie avem si masa mare pentru oaspeti si tot de aceeasi parte se afla si barul, cu toate posibilele bauturi, iar pe peretele opus este semineul si deasupra se afla televizorul cu plasma. In final incheiem cu un covor de culoarea cremei de vanilie cu mici modele maronii.
Iau telefonul lui fratemiu, lg gt400, si ma indrept spre el si observ cum se saruta cu Ayo. Ce priveliste mi-a oferit. Ii las telefonul si sucurile si banuiesc ca nu i-a convenit ca l-am intrerupt.

-Uite-ti telefonul si sucurile si nu ma mai chema pentru nimicuri ca astea, ca ai si tu picioare si nu-s servitorul tau! ii spun pe un ton ferm si plin de superioritate.
-Lasa ca iti place sa imi conduci masina, imi zice afisand un zambet de tamp pe fata.

Nu mai spun nimic si ma indrept spre dormitorul meu si imi iau telefonul de pe noptiera, iphone 5, si imi sun cel mai bun prieten al meu.

- Hei, omule, esti liber? Hai in parc!
- Hei Sas’ke. Da vin, ii chem si pe ceilalti. Ne vedem la saisprezece in Parcul Central, unde ne intalnim noi de obicei.
- Bine ,da' te rog si eu ceva Naruto...Nu ii spune lui varta aia blonda, Ino, ca te intalnesti cu mine, ca iara ma omoara si te omor si eu pe tine.
- Inteles sa traiti! Oricum e la cumparaturi cu prietenele ei si sta cu orele pentru doua lucruri amarate, imi zice acesta si se cunoatea ca facea pe el de ras.

Ii spun un simplu “pa” si inchid telefonul. Bun, deci este ora paisprezece mai am doua ore. Va intrebati cine e Naruto. Ei bine, el e cel mai bun prieten al meu si este fiul lui Minato Namikaze, tatal lui, un barbat inalt, bine facut, cu parul blond ca spicele graului si ochii ca oceanul, iar daca il pui langa Naruto ai impresia ca-s frati. El este viceprimarul orasului Konoha si cel mai bun prieten al tatei cu inca unul, care nu stiu cum il cheama, iar primarul fiind, nimeni altul decat Sarutobi Namikaze, bunicul lui “fratemiu”. Mama lui Naruto, Kushina Namikaze Uzumaki, este o femeie cu parul rosu ca si focul, lung pana aproape de fund si fosta “Miss Univers” acum multi ani, iar acum detine un salon de frumusete pentru dame cu tot ce trebuie.
Ma indind pe pat si las ploapele sa mi se inchida, pasind intr-o lume total diferita si numai a mea.

Poze pentru sasuke:
http://www.kudika.ro/articol/condo~home-...speti.html -Dormitorul lui Sasuke
http://newsletter.tehnicainstalatiilor.r...articol=45 –baia lui sasuke
http://www.tamplariemobilier.com/mobilier-birouri.htm -biroul lui sasuke(img7)
http://www.animegalleries.net/img/39793 -Sasuke Uchiha
http://www.animegalleries.net/img/233010 - Itachi Uchiha
http://www.flickr.com/photos/22074398@N0...andsasuke/ -ino,verisoara lui naruto
http://connect.in.com/naruto-shippuden/i...68624.html -naruto
http://www.narutopictures.biz/kushina-pretty -Kushina, mama lui Naruto
http://naruto.wikia.com/wiki/Minato_Namikaze - Minato, tata lui Naruto
http://images.wikia.com/naruto/fr/images...tobi-1.jpg -Sarutobi, bunicul lui Naruto
http://yvonnetoader.com/tag/design/page/2/ -scarile (mai in jos sunt :D)
http://media.photobucket.com/image/anime...e.jpg?o=54 –Hiroto Uchiha
http://media.photobucket.com/image/anime...H.jpg?o=80 – Myoko Uchiha
http://media.photobucket.com/image/anime...H.jpg?o=80 –menajera Marra
http://media.photobucket.com/image/anime...1.jpg?o=22 – fata lui Itachi, Ayo
http://www.interiorstore.ro/products_pic...o79_10.jpg -bucataria lui Sasuke
http://www.beesmart.ro/amenajari-interio...x-319.html -livingul lui Sasuke
http://www.perlings.ro/detalii-imobil/40...UL+NATURII+! –vila lui sas’ke
http://www.cumparaieftin.ro/telefoane-mo...der-titan/ -lg gt400
http://technorati.com/technology/article...-iphone-5/ -iphone 5

SAKURA:

Stau in scaunul alb ca spuma laptetui si moale ca blanita unui iepure si cu capul spijnit de geamul avionului. Privesc cerul cu cativa norisori, iar dupa parerea psihologilor ei nu ai nici o forma, dar creierul meu nu doreste sa accepte asa ceva si vad diferite forme, petale de flori, o fata de baiat sau barbat, nu imi dau seama ce e, dar cert e ca mi-a atras atentia. Ma concentrez pe acea figura si observ ca este o fata de baiat, cam asa pare; cu parul ravasit si cu zambetul pe buze, iar privirea lui...privirea lui este una calda si plina de iubire ce ar topi gheata din inima oricui. Deodata sirul gandurilor mele este intrerupt de o voce si simt mana cuiva pe umarul meu. Imi intorc privirea spre faptas si observ ca nu e nimeni altul decat sora mea Konan si langa scaunul ei se afla o stewardesa imbracata cu un costum bleu ca oceanul, format dintr-un sacou tip camasa cu mainicile putin peste cot si in piept are un ecuson cu numele ei, Alexa, mainile ii sunt acoperite de o pereche de manusi de un alb imaculat. Mai poarta si o fusta de aceiasi culoare ca si sacoul cam de doua palme deasupra genunchilor, are si o bereta, cred, ce e pe cap si ii tine parul blond si frumos prins intr-un coc si in picioare are o pereche de sandalute albe cu toc de zece-doisprezece centimetri.

- Sakura, Sakura...Ce naiba e cu tine? Unde te gandesti? Coboara de pe Venus pe Pamant, imi zice sormea cu o fata ce cerea multe explicatii de la viata mea, ce nu am de gand sa ii le ofer, pentru ca nici eu nu stiam pe ce lume eram.
- Aaaa...Konan. Nu, nu am nimic. Ce s-a intamplat? Intreb eu oarecum confuza si se putea observa si pe chipul meu.
- A intrebat domnisoara daca doresti ceai sau cafea?
- Un ceai de tei, va rog. Imi primesc ceaiul si ii multumesc, iar stewardesa pleaca mai departe. Sorb usor din lichidul de culoarea mieri, usor caldut. Dupa care il pun langa mine si imi reiau cititul, “Prin foc si sabie” de Sienkiewicz. Dar mintea mea nu este pe Pamant, este cum a zis si sormea, pe Venus. Hotarasc sa inchid cartea si sa o pun in geanta, pentru ca nu are rost se citesc daca nu sunt atenta si dupa pierd sirul actiuni. Ma asez cat mai confortabil si incerc sa ma relaxez pe acel scaun, indreptandu-mi privirea din nou spre cer, dar se pare ca acel chip a disparut. Oftez usor si simt cum corpul devine de ce in ce mai greu si ploapele mi se inchid usor...usor.
Simt ca si cum spiritul mi se desprinde de trupul meu “lasandul fara vlaga” si paseste intr-un univers paralel, zici ca e desprinsa o bucata din Rai, iar eu am privilegiul de a vedea aceasta minune. Peste tot numai flori de diferite specii cu diferiti copaci infloriti, cei mai multi fiind ciresi. Petalele lor cad usor peste mine ca o mantie; imi ating usor parul de aceeasi culoare si da impresia ca acele petale se desprind din parul meu. Pasesc usor si lent pe cararea inconjurata de mii de flori si cu fluturi de diferite culori. Incet, incet acel paradis se risipeste si ajung langa o cladire mare de culoarea caramelului cu trei etaje si cu teren de football si baschet, dupa cum pare este o scoala. Imi intorc privirea in fata si observ un tanar ce sta rezemat de zidul de piatra. Isi intoarce capul spre mine, dar nu prea ii pot observa chipul, este in ceata. Se desprinde de acel zid si vine spre mine, se opreste la zece centimetri fata de corpul meu. Nu inteleg ce doreste, iar eu devin putin panicata si simt cum bataile inimi sunt tot mai accentuate si rapide, parca ar dori sa fuga. Stau intepenita acolo, de zici ca-s lipita cu prenandez si ii privesc chipul in ceata, incerc sa deslusesc ceva, dar nu reusesc sa fac nimica. O raza de soare apare de nicaieri peste chipul lui si incepe sa se observ usor...usor, dar ceva ma zdruncina si acel baiat dispare la fel cum a aparut, zici ca ar fi fost magie. Deschid ochii brusc si observ ca inca sunt in avion, iar privirea mea este una confuza si adormita. Aud un raset usor in dreapta mea si o observ pe Konan care se uita la mine amuzata, banuiesc ca din cauza figurii mele. O intreb ce este si ea imi spune ca avionul tocmai a aterizat. Dupa sapte ore jumate de zbor am ajuns in Konoha, noua si definitiva mea casa. Imi intorc privirea spre geam si tot ce pot vedea este pista de decolare a avioanelor si cladirea mare, de unde se iau bilete si se controleaza bagajele. Imi desfac centura, care cred ca a fost pusa de sora mea, si ma ridic de pe scaun. Merg pana la usa si o lumina puternica se izbeste de mine, facandu- ma sa imi duc mana ca ochii si sa ma dau un pas in spate, noroc ca nu era nimeni in spatele meu, ca de nu ar fi facut contact cu podeaua. Cobor scarile si imi urmez parintii pana in cladire.

-Bun, fetelor am ajuns. Voi mergeti si luati bagajele si ne asteptati afara ca venim si noi imediat. Apropo solicitati si un taxi, va rog, ne spune tata.

Plec cu sora mea si ne luam bagajele si mergem afara unde ne uitam dupa un taxi, mai bine zis Konan se uita, caci eu analizez, cat pot, acest oras. Blocuri inalte si frumos construite si se pare ca strazile sunt intregi. Deci este un primar care isi iubeste orasul.

- Sakura vii odata sau ramai aici? o aud pe mama care este in usa taxiului. Cand au ajuns sau mai bine zis ce e cu mine de sunt asa aeriana?. Doamne, sper sa imi revin...


Poze pentru Sakura:
http://www.bizoo.ro/firma/FabricadeMagie...Stewardesa - stewardesa
http://www.envy.ro/moda/Incaltaminte/Pan...inalt-7665 -sandalele stewardesei

-aveti la attachment piscina lui Sasuke-