06-02-2011, 10:21 PM
Vargas Llosa - Conversatie la Catedrala
"A gandi in fiecare clipa si a-ti pune probleme capitale la tot pasul, a avea permanent in constinta indoiala propriului tau destin, a simtii oboseala de a trai, a fi obosit de ganduri si de existenta ta pana dincolo de orice rezistenta, a lasa o dara de sange si de fum dupa tine, ca simboluri ale dramei si ale mortii fiintei tale, inseamna a fi nefericit in asa masura, incat ti-e scarba de tot fenomenul acesta al gandirii si te intrebi daca reflexivitatea nu e o pacoste pe capul omului. Multe sunt de regretat in lumea pe care n-ar trebui sa regret nimic. Si ma intreb: Merita aceasta lume regretul meu?"
"A gandi in fiecare clipa si a-ti pune probleme capitale la tot pasul, a avea permanent in constinta indoiala propriului tau destin, a simtii oboseala de a trai, a fi obosit de ganduri si de existenta ta pana dincolo de orice rezistenta, a lasa o dara de sange si de fum dupa tine, ca simboluri ale dramei si ale mortii fiintei tale, inseamna a fi nefericit in asa masura, incat ti-e scarba de tot fenomenul acesta al gandirii si te intrebi daca reflexivitatea nu e o pacoste pe capul omului. Multe sunt de regretat in lumea pe care n-ar trebui sa regret nimic. Si ma intreb: Merita aceasta lume regretul meu?"
Do not speak unless you can improve the silence.