Poi am venit cu nextu cam tarziu cei drep dar sper sa va placa. Sper ca o sa fie un capitol mai bun decat precedentul. Scuzati eventualele greseli.
Cap 8 Repros
- Domnisoara Rose Dawsen ? Intreba acesta privindu-ma.
- Da eu sunt, am raspuns destul de incet cu retinere. Trebuia sa fiu precauta cat de cat.
- Ce bine ma temeam ca am gresit. Eu sunt Alexander Collins si am fost trimis de unchiul meu Dean sa te duc la un restarant unde te asteapta el impreuna cu mama ta. Imi zise el foarte vesel, prea vesel dupa parerea mea adica eram oarecum suspicioasa in privinta tipului.
Adica cine nu ar fi fost in locul meu. Dar totusi am urcat in aceea decapotabila, pe tot parcursul drumului nici unul dintre noi nu a spus nimic si desi curiozitatea pusese stapanire pe mine nu aveam de gand sa fiu eu cea care o sa inceapa aceea conversatie care avea sa devina fara rost intr-un final . Asa ca am continuat sa stau tacuta si sa privesc strazile care acum erau pustii. Intrasm intr-o stare de visare, ma gandeam la multe dar totusi la nimic in fond nu erau decat prostii fara rost, intrebari fara raspuns care aveau sa ramana asa pentru todeauna, am treserit cand roscatul a spus simplu si atat de sec ,, Am ajuns’’. Mi-am dat la o parte centura care ma tinuse captiva in tot acest timp, coborand din masina si privind localul in fata caruia oprise. Parea un loc destul de dragut in care isi faceau veacul mai mult oamenii cu foarte multi bani, dupa parerea mea asta era snobism.
L-am privit pe roscat care ma indemna sa il urmez. Am pasit in interiorul localului care era aranjat destul de frumos, pereti de culoare crem se asortau perfect cu acele canapele de piele rosie, pe mese erau puse niste aranjamente florale foarte dragute. Nu prea eram atenta la detalii si oricum am fost trasa de roscat care ma indemna sa il urmez, atingerea lui imi dadea fiorii oare ce era cu atat mister nu pricepeam care era toata faza, niciodata nu mi-au placut surprizele nici macar cele pe care mi le faceau de ziua mea.
Am ajuns intr-un separeu in care se afla mama impreuna cu Dean pareau foarte fericit, motivul probabil aveam sa il aflu cat de curand iar cand ne-au vazut sau ridicat invitandu-ne sa luam loc si se pare ca eu trebuia sa stau langa roscat yei norocoasa de mine.
- Hei Rose ma bucur ca ai venit a da si Alex multumesc ca ai adus-o. Spuse Dean indreptandu-si privirea spre mine.
- Mda, apropo de asta nu trebuie sa deranjezi pe nimeni sa ma aduca, puteam sa vin si cu un taxi daca imi spuneai adresa. Am continuat dandu-mi ochii peste cap, deja ma plictisisem.
- O sunt sigur ca nepotului meu i-a facut mare placere sa te aduca. Nu e asa Alex?! Il intreba Dean privindu-l pe roscat care zambea.
- Sigur ca da raspunse Alex facand cu ochiul. Era un ciudat, dar un ciudat foarte atregator cei drept, adica nu stia nimic despre mine si imi facea cu ochiul asta imi demonstra ca nu era diferit de ceilalti.Si daca tot mi-am amintit trebuia neaparat sa vad care fusese treaba cu Jake adica oricat de idioat ar fi nu fost nu cred ca avea de unde sa nimereasca chestia cu Dean trebuia sa existe o legatura intre ei. Nu e asa?! Alta explicatie nu puteam sa gasesc.
- Uite ce e nu vreau sa o mai lungesc, probabil esti obosita si vrei sa ajungi cat mai repede acasa relua Dean care ma privea cand pe mine cand pe mama.
- Eu si Dean ne vom casatori peste o saptamana, spuse mama dintr-o suflare.
Eram socata, la moarte m-as fi asteptat dar la asta niciodata, adica acceptasem ideea ca mama si Dean formau un cuplu, dar acum ca venise toata partea cu casatoria era prea mult. Nu puteam sa imi imaginez cum ar fi fost sa ii zic lui Dean ,,tata’’ suna asa ciudat infricosator de ciudat daca ma intrebai pe mine.
- Glumiti nu?! Adica peste o saptamana nu e prea devreme si cum ramane cu procesul ? am intrebato pe mama.
- Nu iti face griji m-am ocupat de tot iar in legatura cu procesul s-a pronutat in aceasta dupa-amiaza mi-a raspus satenul care parea atat de sigur pe el. La asta nu m-am asteptat, nici nu trecuse o saptamana. Se intamplasera prea multe intr-un timp atat de scurt iar eu nu puteam tine pasul cu atat de multe schimbari. Nu am mai spus nimic ci doar am stat si am ascultat cum se faceau planuri pentru viitoarea nunta si contra careia nu puteam sa ma opun, nimic interesant din punctul meu de vedere asta pana cand Dean la adus in discutie pe nepotul lui, asta era un subiect interesant. Se pare ca era anul trei la facultate, avea douazeci si unu de ani si peste cativa ani avea sa mosteneasca si sa conduca afacerea tatalui lui, ii placea sa calatoreasca fusese deja in toata lumea, interesant era bine de stiut. Nu ca m-ar fi interesat in mod special nu prea eram genu care sa fie interesata de un baiat in nici un caz.
- Apropo Rose a venit astazi Jake sa te duca la scola?! Speri ca nu te superi ca nu te-am anutat nu? Ma trezi satenul din acea gandire ,,profunda’’
- Da a venit. In legatura cu asta te rog sa nu mai faci asta ok?! Cum sa spun eu si cu acel blond nu suntem in relatii prea bune si probabil ca daca am mai sta o singura data in aceiasi masina ar exploda la propriu. I-am raspuns seriosa sperand ca va intelege ca nu sunt deloc incantata, insa ce spusesem il amuzase foarte tare pe Alex dar si pe mama care incepusera sa rada in timp ce Dean ma privea confuz. Se pare ca nu au inteles ca eu vorbeam foare serios.
- Va trebuii sa te obisnuiesti in curand vei fi ca si coplilul meu asa ca o sa pot sa iau multe decizii in locul tau imi raspunse acesta din nou.
Si… inevitabilul s-a produs nu fusese decat un pas foarte mic de la intelegere la cerata. Astazi fusesem mai rau ca o bomba cu ceas gata sa explodeze in orice moment si se pare ca Dean apasase butonul gresit. Acel comentariu ma enervase la culme cum adica sa i-a decizii in locul meu eram cumva proasta sau ce?!
- Uite ce e am acceptat ca o sa te casatoresti cu mama dar sa iti spun ceva sa nu te astepti sa iti spun ,,tata’’ pentru ca deja am unul care indiferent cum ar fi sau ce ar face ramane tatal meu. Cat despre ,,deciziile’’ pe care zici ca o sa le iei cred ca sunt destul de mare incat sa pot face singura asta! Am inceput sa tip atragand atentia asupara mea. Nu am stat sa mai astept vreun raspuns pur si simplu am iesit in fuga din acel local, eram mult prea nervaosa ca sa pot sa mai raman. Atunci l-am vazut pe Alex care venise dupa mine vrand probabil sa afle daca sunt bine. Nu eram iar el isi daduse seama de acest lucru, insa nu spunea nimic doar statea si ma privea asteptand sa vada ce am de gand sa fac.
- Vrei sa te duc acasa ? ma intreba acesta.
- Da si zicand asta m-am indreptat spre acea decapotabila.
Pe tot parcursul drumului nimeni nu a zis nimic si odata ajunsa acasa i-am multumit rascatului si am vrut sa plec, insa m-am simtit trasa in bratele puternice ale baiatului. Nu m-am opus aveam nevoie de acea imbratisare. Care ma facea sa ma simt protejata de tot ce era rau, de tot ce ar fi putut sa ma raneasca imi oferea siguranta si linistea de care aveam nevoie. Era ciudat numai mama mai reusea sa faca asta, acum insa se pare ca ma lasase balta cand aveam cea mai mare nevoie de ea, era prea orbita de dragostea pe care o simtea pentru Dean ca sa mai poata gandi limpede asta era clar.
- Ma scuzati intrerup ceva? Am auzit o voce venind din intuneric, o voce pe care o stiam era…
Cap 8 Repros
- Domnisoara Rose Dawsen ? Intreba acesta privindu-ma.
- Da eu sunt, am raspuns destul de incet cu retinere. Trebuia sa fiu precauta cat de cat.
- Ce bine ma temeam ca am gresit. Eu sunt Alexander Collins si am fost trimis de unchiul meu Dean sa te duc la un restarant unde te asteapta el impreuna cu mama ta. Imi zise el foarte vesel, prea vesel dupa parerea mea adica eram oarecum suspicioasa in privinta tipului.
Adica cine nu ar fi fost in locul meu. Dar totusi am urcat in aceea decapotabila, pe tot parcursul drumului nici unul dintre noi nu a spus nimic si desi curiozitatea pusese stapanire pe mine nu aveam de gand sa fiu eu cea care o sa inceapa aceea conversatie care avea sa devina fara rost intr-un final . Asa ca am continuat sa stau tacuta si sa privesc strazile care acum erau pustii. Intrasm intr-o stare de visare, ma gandeam la multe dar totusi la nimic in fond nu erau decat prostii fara rost, intrebari fara raspuns care aveau sa ramana asa pentru todeauna, am treserit cand roscatul a spus simplu si atat de sec ,, Am ajuns’’. Mi-am dat la o parte centura care ma tinuse captiva in tot acest timp, coborand din masina si privind localul in fata caruia oprise. Parea un loc destul de dragut in care isi faceau veacul mai mult oamenii cu foarte multi bani, dupa parerea mea asta era snobism.
L-am privit pe roscat care ma indemna sa il urmez. Am pasit in interiorul localului care era aranjat destul de frumos, pereti de culoare crem se asortau perfect cu acele canapele de piele rosie, pe mese erau puse niste aranjamente florale foarte dragute. Nu prea eram atenta la detalii si oricum am fost trasa de roscat care ma indemna sa il urmez, atingerea lui imi dadea fiorii oare ce era cu atat mister nu pricepeam care era toata faza, niciodata nu mi-au placut surprizele nici macar cele pe care mi le faceau de ziua mea.
Am ajuns intr-un separeu in care se afla mama impreuna cu Dean pareau foarte fericit, motivul probabil aveam sa il aflu cat de curand iar cand ne-au vazut sau ridicat invitandu-ne sa luam loc si se pare ca eu trebuia sa stau langa roscat yei norocoasa de mine.
- Hei Rose ma bucur ca ai venit a da si Alex multumesc ca ai adus-o. Spuse Dean indreptandu-si privirea spre mine.
- Mda, apropo de asta nu trebuie sa deranjezi pe nimeni sa ma aduca, puteam sa vin si cu un taxi daca imi spuneai adresa. Am continuat dandu-mi ochii peste cap, deja ma plictisisem.
- O sunt sigur ca nepotului meu i-a facut mare placere sa te aduca. Nu e asa Alex?! Il intreba Dean privindu-l pe roscat care zambea.
- Sigur ca da raspunse Alex facand cu ochiul. Era un ciudat, dar un ciudat foarte atregator cei drept, adica nu stia nimic despre mine si imi facea cu ochiul asta imi demonstra ca nu era diferit de ceilalti.Si daca tot mi-am amintit trebuia neaparat sa vad care fusese treaba cu Jake adica oricat de idioat ar fi nu fost nu cred ca avea de unde sa nimereasca chestia cu Dean trebuia sa existe o legatura intre ei. Nu e asa?! Alta explicatie nu puteam sa gasesc.
- Uite ce e nu vreau sa o mai lungesc, probabil esti obosita si vrei sa ajungi cat mai repede acasa relua Dean care ma privea cand pe mine cand pe mama.
- Eu si Dean ne vom casatori peste o saptamana, spuse mama dintr-o suflare.
Eram socata, la moarte m-as fi asteptat dar la asta niciodata, adica acceptasem ideea ca mama si Dean formau un cuplu, dar acum ca venise toata partea cu casatoria era prea mult. Nu puteam sa imi imaginez cum ar fi fost sa ii zic lui Dean ,,tata’’ suna asa ciudat infricosator de ciudat daca ma intrebai pe mine.
- Glumiti nu?! Adica peste o saptamana nu e prea devreme si cum ramane cu procesul ? am intrebato pe mama.
- Nu iti face griji m-am ocupat de tot iar in legatura cu procesul s-a pronutat in aceasta dupa-amiaza mi-a raspus satenul care parea atat de sigur pe el. La asta nu m-am asteptat, nici nu trecuse o saptamana. Se intamplasera prea multe intr-un timp atat de scurt iar eu nu puteam tine pasul cu atat de multe schimbari. Nu am mai spus nimic ci doar am stat si am ascultat cum se faceau planuri pentru viitoarea nunta si contra careia nu puteam sa ma opun, nimic interesant din punctul meu de vedere asta pana cand Dean la adus in discutie pe nepotul lui, asta era un subiect interesant. Se pare ca era anul trei la facultate, avea douazeci si unu de ani si peste cativa ani avea sa mosteneasca si sa conduca afacerea tatalui lui, ii placea sa calatoreasca fusese deja in toata lumea, interesant era bine de stiut. Nu ca m-ar fi interesat in mod special nu prea eram genu care sa fie interesata de un baiat in nici un caz.
- Apropo Rose a venit astazi Jake sa te duca la scola?! Speri ca nu te superi ca nu te-am anutat nu? Ma trezi satenul din acea gandire ,,profunda’’
- Da a venit. In legatura cu asta te rog sa nu mai faci asta ok?! Cum sa spun eu si cu acel blond nu suntem in relatii prea bune si probabil ca daca am mai sta o singura data in aceiasi masina ar exploda la propriu. I-am raspuns seriosa sperand ca va intelege ca nu sunt deloc incantata, insa ce spusesem il amuzase foarte tare pe Alex dar si pe mama care incepusera sa rada in timp ce Dean ma privea confuz. Se pare ca nu au inteles ca eu vorbeam foare serios.
- Va trebuii sa te obisnuiesti in curand vei fi ca si coplilul meu asa ca o sa pot sa iau multe decizii in locul tau imi raspunse acesta din nou.
Si… inevitabilul s-a produs nu fusese decat un pas foarte mic de la intelegere la cerata. Astazi fusesem mai rau ca o bomba cu ceas gata sa explodeze in orice moment si se pare ca Dean apasase butonul gresit. Acel comentariu ma enervase la culme cum adica sa i-a decizii in locul meu eram cumva proasta sau ce?!
- Uite ce e am acceptat ca o sa te casatoresti cu mama dar sa iti spun ceva sa nu te astepti sa iti spun ,,tata’’ pentru ca deja am unul care indiferent cum ar fi sau ce ar face ramane tatal meu. Cat despre ,,deciziile’’ pe care zici ca o sa le iei cred ca sunt destul de mare incat sa pot face singura asta! Am inceput sa tip atragand atentia asupara mea. Nu am stat sa mai astept vreun raspuns pur si simplu am iesit in fuga din acel local, eram mult prea nervaosa ca sa pot sa mai raman. Atunci l-am vazut pe Alex care venise dupa mine vrand probabil sa afle daca sunt bine. Nu eram iar el isi daduse seama de acest lucru, insa nu spunea nimic doar statea si ma privea asteptand sa vada ce am de gand sa fac.
- Vrei sa te duc acasa ? ma intreba acesta.
- Da si zicand asta m-am indreptat spre acea decapotabila.
Pe tot parcursul drumului nimeni nu a zis nimic si odata ajunsa acasa i-am multumit rascatului si am vrut sa plec, insa m-am simtit trasa in bratele puternice ale baiatului. Nu m-am opus aveam nevoie de acea imbratisare. Care ma facea sa ma simt protejata de tot ce era rau, de tot ce ar fi putut sa ma raneasca imi oferea siguranta si linistea de care aveam nevoie. Era ciudat numai mama mai reusea sa faca asta, acum insa se pare ca ma lasase balta cand aveam cea mai mare nevoie de ea, era prea orbita de dragostea pe care o simtea pentru Dean ca sa mai poata gandi limpede asta era clar.
- Ma scuzati intrerup ceva? Am auzit o voce venind din intuneric, o voce pe care o stiam era…