Intunericul nestiutului~ Incepere

[Addeh]

In acel moment m-am simtit ciudat, ca si cum cineva mi-a invadat mintea. Toate gandurile mi-au fost intrerupte din cauza Myrandei. I-a luat paharul cu vin din mana spargandu-l de podea. Ii alarmeaza pe ceilalti speriata, sunt sigur ca si-a dat seama de ceva.
- Haideti! Trebuie sa plecam de aici, continua ea sa la vorbeasca celorlalti, ma rog, mai degraba sa tipe la ei.
- Hei, ia-o incet, nu este nimic de ce sa te sperii, incerc eu s-o linistesc. Totusi, pana si eu am simtit ceva ciudat aici, o aura negativa, si nu cred ca este vorba de Alois, desi recunosc ca este un tip mai insensibil, in stare de orice.
- Tu auzi ce zici? Recunoaste ca nu sunt singura care crede asta, tu esti la fel ca... Insa n-o las sa mai continuie caci o iau de mana ducand-o pe terasa casei.
- Vrei sa incetezi?
- Eu sa termin?! Este doar vina ta si a amicului tau ca suntem aici, imi raspunse ea plina de sine.
- Vina mea? Te rog! Nu voi ati venit primii aici? Nu voi ne-ati intrerupt? Fata asta deja incepe sa ma dispere... Totusi, ma simt bine si cred ca este prima data cand o fac cu adevarat.