Mister. Întâmplări de la miezul nopţii.

[SnowFlake.]

Capitolul douăzeci şi cinci - The end

Am rămas cu gura căscată când i-am văzut reacţia. De ce nu m-am gândit şi eu la asta? Puteam să leşin şi să scap de căsătorie, dar acum că faptul este consumat nu o voi lăsa să scape. Shane era foarte îngrijorat şi mi-a spus să sun la salvare să vină să o ia pentru analize şi toate cele. Mihaela când a auzit de spital s-a ridicat în picioare imediat:
- Nuuu! Nici gând!
Am început să râd şi le-am spus băieţilor că trebuie să vorbesc cu ea în particular. Am luat-o de mână şi am ieşit din biserică. În sfârşit afară din locul acela, dar voi fi nevoită să intru din nou. Soartă crudă!
- Chiar ai leşinat sau te-ai prefăcut? am spart eu gheaţa.
- M-am prefăcut. Nu vreau să mă căsătoresc, nu sunt pregătită.
O înţelegeam în mare parte, dar cum o pot convinge?
- Păi, nici eu nu am fost, dar am făcut-o. M-am căsătorit cu Key, pe care, apropo, îl iubesc mult. Dacă ţii la Shane o vei face.
Ciudat, asta a spus şi Key atunci cand mă uitam la el, ciudat. Se pare că pot fi la fel de nebună.
- Ţin la el, dar ...
- Nici un dar !
Am privit-o cum ceda. A oftat în cele din urmă şi a început să meargă spre biserică, dar nu se grăbea deloc. S-a întors dintr-o dată cu faţa la mine, iar eu cum eram în spate ne-am ciocnit. Auci! Sper să nu plouă.
- Asta va fi de probă, dacă nu-mi convine, revin la ideea că e mai bine să fii singură şi să te bucuri de viaţă, adică divorţez.
Nu am comentat nimic, am dat doar din cap şi am început să mergem din nou. Deja se gândea la divorţ? Nici măcar nu s-a căsătorit.
M-am apropiat de Key şi i-am zâmbit în timp ce-l luam de mână. Shane a fugit spre Mihaela şi a întrebat-o din nou dacă vrea să se căsătorească cu el, iar răspunsul ei a răsunat în toată biserica. Un da clar şi foarte ferm.
Preotul le-a ţinut aceiaşi predică lungă, la fel ca cea pe care ne-a ţinut-o nouă, doar că acum eram atentă şi mă plictiseam de moarte. Mihaela sigur dorea să se termine mai repede. Verighetele lor erau la Key. Le-am luat şi le-am studiat atent. Şi acestea erau frumoase, iar dacă noi două nu ştiam nimic ... Key şi Shane le-au luat? Wow, dar chiar i-am subestimat, nu aveau deloc gusturi proaste.
Când slujba s-a terminat, Mihaela radia de fericire. Deci se pare că am avut un rol de cupidon foarte important şi am reuşit imposibilul. Dintr-o dată mi-a venit în minte un detaliu minor.
- Şi luna de miere? am întrebat nerăbdătoare.
Shane a început să radă.
- E deja consumată.
M-am uitat urât la el, defapt foarte urât. Nu-mi plăceau glumele de genul ăsta. Ne-am urcat în maşină şi am pornit spre casă, din câte am observat, dar nu am mai întrebat nimic. Nu mai vroiam răspunsuri tâmpite.
Odată ajunşi în casă, am început să ne facem bagajele. Sinceră să fiu, eu le făceam, dar habar nu aveam unde plecăm. Eram prea fericită, după această surpriză, iar una în plus nu strică. Când vroiam să îmi închid valiza a sunat cineva la uşă.
M-am grăbit într-acolo şi am deschis-o, poftindu-l pe acel domn înăuntru. Nu ştiam cine este, nu l-am mai văzut niciodată.
Mihaela când l-a văzut a zâmbit fericită şi i-a spus ca vom pleca imediat ce lucrurile noastre sunt gata.
Vom pleca? Cum adică?
- Ce vrei să spui? asta cred că este a treia oară pe ziua de azi când mă răstesc la ea. Nu-mi place, dar sunt nevoită.
- Ne mutăm ..... În New York.
Când am auzit unde, îmi venea să leşin, dar nu am făcut-o. Mi-am luat bagajul şi mi l-am pus în portbagaj.
Soarele ăsta mă enerva deja. Aş fi vrut câţiva nori care să-l astupe. Am simţit prezenţa cuiva şi m-am întors. Era Key. Se vede că-i place să se furişeze, dar cu mine nu-i merge. S-a apropiat şi ne-am pierdut într-un sărut pasional. Eram soţia lui acum şi nimeni şi nimic nu va schimba asta.
Când l-am zărit pe Shane venind spre maşină, am vrut să mă îndepărtez, dar pentru ce? Nu mai aveam nimic de ascuns.
Mihaela avea un teanc de bani în mâini. Mi-am dat seama imediat că a vândut casa, dar acum am înţeles de ce si imi placea.
Am zâmbit şi ne-am urcat în maşină. Băieţii stăteau în faţă şi fetele în spate. Ce interesant!
- Strigăm asta, la trei, bine? mi-a şoptit Mihaela.
Am încuviinţat şi am numărat până la trei. Muzica era dată foarte tare, dar cu toate astea ne-am auzit glasurile, când am ţipat:
- New York, iată că venim !


Åži cu asta am terminat :].
Însă, voi avea o micuţă colaborare cu Luce [ ex Sumire ], în care vom continua povestea cu Shane, Mihaela, Key şi Claire. [ Un fel de sezon doi. ]
Se va numi : Pentru că iubesc să trăiesc ^.^'