Franturi de speranta

[SnowFlake.]

Bună. Puteam eu să nu trec pe aici ? Categoric NU ! ;;)

ÃŽncep cu greÅŸelile:
,, Ma îmbrăţişat! " - ,, M-a "
,, la apucat " - ,, l-a "
,, De ce facea toate astea nu îmi dadeam seama. " - ,, De ce facea toate astea, nu îmi dadeam seama. "
,, Apoi am simtit ... " - ,, Apoi, am simtit .. "
,, lasându-mă singur " - ,, lasându-mă singură "
,, întradevar " - ,, într-adevar "
,, genuchi " - ,, genunchi "
,, îl iubem " - ,, îl iubeam "
,, .. aşa câteva minute bune în fond " - ,, .. aşa câteva minute bune, în fond "
,, inbracat " - ,, îmbracat "
,, să mă retrag în camera mea nu înainte să îmi iau la revedere de la Dean. Am ajuns în camera mea " - repetitia asta nu-mi place, ar fi fost bine să fi scris altceva, un sinonim sau eu ştiu ..

Acestea sunt aproape toate greşelile pe care le-am vazut, sper că nu te superi pentru asta.
În fond, titlul ficului îmi place şi m-a atras, iar povestea e şi mai interesantă. Numele tipei, Rose, mă duce cu gândul la Academia Vampirilor, deci pot spune că-mi place mult. Dean, nu-mi amintesc unde l-am auzit, dar în fine.
Ce parinti are ... biata fată ; )).
Dialogul nu este sec, dar te-aş ruga după ce scrii o replică să laşi un spatiu între poveste şi diaolog. Adică:
,, - Rose Dawson mă bucur să vă cunosc. SPACE Nu cred că era cine ştie ce bucurie, dar trebuia să desimulez asta cât mai bine. "

Vreau next-ul, mah dear. Spor :*.