Blood Rain

[Akie]

Hihi!!! Ei bine, ca si la celalalt fic al meu, va intreb...va mai aduceti aminte de mine? Sper ca da fiindca am venit cu un nou capitol...in sfarsit dupa 10 mii de ani...dar am o viata asa de complicata ca nu am timp nici pentru mine. Sper ca va v-a place urmatorul capitol asa ca lectura placuta:
Pentru a a aminti celorlalti istoria un pic
Aime este o fata de 18 ani, ce intorcandu-se de la biblioteca se intalneste cu un vampir infometat dar care este omorat de catre Yuuki, ea nu stie asta pana mai tarziu. Dupa un timp, un baiat pe nume Alex apare la scoala lor ceea ce face ca lumea lui Aime sa se schimbe complet. Din cauza ploii de noaptea trecuta ea lesina si Alex o duce la castelul lui. Acolo o musca de gat deschizand o parte din puteriile ei. O duce acasa unde se intalneste cu Yuuki dar doar isi arunca o privire unui celuilalt. A doua zii Aime e bolnava asa ca niste doctori vin sa o ajute. Cand se trezeste vrea sa se duca la cumparaturi. Cand ies din supermarket afara ninge, ea aducandu-si aminte de moartea mamei ei si promitand ca se va razbuna. Isi pierde esarfa daruita de mama ei cand salveaza o fetita de la moarte. Se duce la castelul lui Alex, dar in realitate ea lesina si se loveste cu capul de o piatra ceea ce ii da opurtunitatea lui Alex de ai arata cum a fost ea in realitate. Dar din cauza ca puterile ei viziunea este stricata si adaptata lumii ei. Cand se trezeste toti o cred nebuna dar ea e mai rece ca inainte. Adoarme din nou si de data asta, Alex apare, se joaca cu mintea lui Yuuki si o saruta. O arunca apoi pe fereastra vrand sa o omoare dar un inger apare si o salveaza. Yuuki adoarme langa patul lui Aime, visand cum devenise ea vampir.... iar Aime, avand puterea de a citi mintile, vazu prin vis ceea ce vedea Yuuki. Nu ii spuse nimic pana cand nu ajunse acasa unde o obliga pe Yuuki sa-i spuna tot adevarul. Yuuki ii explica totul si atunci apare Alex. Aime il crede mai mult pe Alex si dupa o mica lupta Aime pleaca cu Alex la castel. Si de aici continua istoria noastra:



Cap. 18- Liniste va rog....

Blondul inghitii in sec, se aproprie de ea, simtindu-i caldura, fiind mai aproape de ea decat a fost in toti ani astia, se simtea diferit, mai iubit. Fiind doar la cativa milimetri de buzele ei, simtea cum inima fetei ii batea puternic, punandu-si mana peste ea, incercand sa o calmeze. Simtii cum satena isi pleaca capul incercand sa evite sarutul:
- Probabil intr-o zi te voi ierta dar nu azi! -Se auzira cuvintele incete ale ei. -
Alex ii dadu drumul incet murmurand un ¨inteleg¨, dar nu se indeparta de ea, continuand sa o priveasca cu acelasi farmec in ochii.
Aime il privii o clipa fara sa zica nimic, se intoarse facand cativa pasi inspre foc, se aseza pe covorul negru. Simtii cum prietenul ei se aseaza langa ea insa nu scoase niciun sunet, pastrand linistea pentru cateva clipe, incepand apoi cu intrebarile. Prima fiind despre sigiliu, curioasa cand il va deschide. Raspunzandu-i-se ca la miezul noptii, avand nevoie de lumina lunii si de puterea demonilor ce este dezlantuita doar in momentul acela.
Aime ar fii vrut sa il intrebe multe lucruri dar se gandii ca nu avea sens sa le spuna din moment ce le va descoperii pe pielea ei in cateva ore. Timpul trecea cu rapiditate, fara ca vreunul dintre ei sa-si dea seama de asta. Spre surprinderea lui Aime, Alex in realitate era mult mai calm si mai bun decat o arata, se astepta ca acesta sa faca vreo prostie si sa nu se tina de cuvant. In schimb, ii explica ca in prima zii cand au vorbit fata in fata dupa pierderea amintirilor ei, i-a indepartat o mica particica din sigiliu si de aceea a putut salva fetita aceea de la moarte, datorita rapiditatii ei. In timp ce vorbeau blondul se ridica si scoase de sub o perna, esarfa ei. Se intoarse pe calcai si i-o puse delicat in jurul gatului ei, lasand-o fara cuvinte:
- Stiam ca este importanta pentru tine, nu i-am facut nimic! Am luat-o fiindca vroiam sa-ti mai simt mirosul si iti scapase pe jos cand ai luat-o la fuga dupa micuta. Poate ca nu-ti amintesti ce ai facut dar tu esti mai rapida decat pari! Multi se temeau de tine si inca se tem! Imi pare rau pentru lovitura de la cap, nu trebuie sa iti faci griji pentru ea, ti se va vindeca imediat ce voi desface sigiliul. Nu ma asteptam ca tu sa te lovesti sau ca macar sa-mi schimbi iluzia, visul care il avusesei sau cel putin care eu ti-l dadusem, tu l-ai schimbat, nu ma asteptam ca mintea ta sa poate sa se apere singura chiar si fara puteri...chiar m-ai surprins.
- Multumesc... Se auzi murmuritul ei in timp ce privea esarfa, nu mai spuse nimic pentru cateva secunde, timp in care Alex o privea schitand un mic zambet. Ar fii vrut sa o imbratiseze, sa o sarute, sa o tina mai aproape de el, dar incerca sa o ia incet, cel putin pana cand amintirile ei revin, pentru a nu strica nimic. Se rezuma doar la o privire, ce il multumea destul de mult. Timpul se scurgea odata cu soarele ascuns intre nori, lumina data de el ducandu-se deja de mai bine de cateva ore. Dupa tot acest timp in care linistea si speranta inca traia intre cei doi, muschii lor incepura sa se puna in functiune, ridicandu-se din fata focului ce inca ardea, iesind din incapere.
Iesira pe holul lung intunecat ca intotdeauna, inaintara pana ajunsera in fata unei usi ce nu se diferentia de celelalte cu nimic, era la fel de veche si de aceasi culoare. Se deschise incet cu un scartait obisnuit, facand ca pulsatiile satenei sa accelereze un pic, baiatul de langa ea asigurand-o din priviri ca e in regula. Pasind primul inauntru fiind urmat de ea. Cum intrara tortele puse pe peretii alaturati usii se aprinsera, in mijlocul camerei era o masa de ciment asemanatoare cu cele care grecii faceau sacrificii zeilor, ceea ce ii starni interesul fetei cu ochii caprui. Iar in tavan un geam prin care puteai contempla cerul ce se pregatea de o noua batalie, pregatindu-si fortele pentru a speria din nou pamantul.
Alex se oprii in fata mesei, trecand doua degete peste aceasta privind-o cu atentie. In fiecare colt avea cate o pentagrama, ce le uneau cu cea din mijloc prin niste adancituri micute. Isi intoarse privirea spre Aime ce ramasese aproape de usa ce se inchise singura, facandu-i pielea de gaina, inghitind in sec. Intalnii privirea calma a blondului ce o facu sa se mai linisteasca.
- Vino! Nu-ti face griji! Te vei obisnui repede cu atmosfera acestui castel, desi inainte era mai vioi decat acum, presupun ca va renaste odata cu revenirea ta! La urma urmei....amandoi te asteptam! Grai blondul intinzand mana inspre Aime ce facu cativa pasi, luandu-l de mana. In momentul acela un traznet se refecleta in geam zguduind apoi pamantul, facand-o sa se dea inapoi, privind cerul.
- Nu te teme! Sunt doar fortele pamantului ce se aduna vrand sa il spele! Poftim! Imbraca-te cu asta! Ii arata kimono-ul alb ce era pe masa rece. Se aproprie de el trecandu-si mana peste acesta, observand ca era foarte fin. Il privii pe Alex care intelesese din priviri ce vrea sa zica, ofta usor si ii dadu drumul la mana si ii ridica barbia cu doua degete, zambind pe sub mustati.
- Nu fii asa rusinoasa! Nu iti fac nimic, decat te privesc! Dar daca asta doresti.... am sa ma intorc cu spatele! Dar ca sa stii...nu e prima data cand te vad goala!
- Nu uita ca am descrescut iar apoi crescut ca un om! S-ar putea spune ca e prima data! Ii raspunse privindu-l in ochii lui adanci.
Se dadu usor in spate, privii kimono-ul. Isi dadu jos bluza, Alex privind-o o clipa cu coada ochiului , imbatandu-si privirea cu trupul ei fin si perfect, apoi intorcandu-se cu spatele, mormaind un ¨ D-asta era si mai interesant!¨. Dupa niciun minut Aime ii spuse sa se intoarca cu fata la ea fiindca e gata.Acesta o privii din cap pana in picioare, schita un zambet discret. Kimonoul pe care il purta ii venea perfect, dandu-i un aer mai elegant si mai frumos. Parul prins o facea sa para mai matura. Blondul ii spuse sa se aseze pe masa, ii intinse mana ajutand-o sa urce pe ea, intinzandu-se. Ochii ei erau atintiti asupra cerului iar inima ii batea cu teama, auzise un ¨calmeaza-te¨ dar abia daca putea face asta. Nu puse nicio intrebare, desi vroia sa stie pentru ce atatea pregatiri si mai ales,vroia sa stie ce este cu masa aceea ciudata. Dar gandul ca totul va revenii la normal sau cel putin cum era inainte, o facea sa se lase pe mainile lui Alex.
Privii cum cerul inca era in lupta, desi nu dadea vreun semn ca v-a incepe sa ploua sau sa ninga. Alex venii pe partea cealalta a mesei, privii ceasul dupa peretele din fata, mai erau 2 minute pana la miezul noptii. Se apleca si o saruta pe frunte pe Aime, soptindu-i sa aibe incredere in el si sa inchida ochii. Aceasta ii inchise, tragand aer in piept.
Alex se intoarse spre masuta din spatele lui pe care se afla un tepus si o carte veche, groasa si inchisa insa cu un semn pus. Puse mana pe tepus, se intoarse catre Aime si o privii usor neincrezator, stranse cu ambele maini lemnul. In momentul urmator il infipse adanc in pieptul fetei ce scoase ochii din orbita si un firicel de sange se scurse printre buzele ei finute. Ochii i se inchisera, lumina din ei disparand incetul cu incetul. Sangele se scurgea pe partea cealalta a tepusei, prin adanciturile facute in masa.
Alex o privea fara nicio expresie pe fata, doar o mangaie pe frunte si se intoarse. Lua cartea si o deschise unde semnul era pus, se intoarse catre Aime, asteptand ca pentagramele sa fie definite de sange. Se auzii un tipat si usa fu trantita de perete. In pragul ei era Yuuki, scumpa si dulcea prietena a lui Aime si inamica a lui Alex ce ii arunca o privire urata, apoi privind in carte pregatindu-se sa citeasca:
- Nu! Nu incepe! Nu citii! Se auzii vocea brunetei insa blondul o ignora complet incepand sa citeasca din ea, latina se auzea prin toata incaperea, fiind cuvinte grele pentru Yuuki. Aparu in fata lui si vru sa il loveasca, baiatul o privii cu coada ochiului iar o rafala de vant o lipi de perete si usile inchizandu-se. Privii speriata cum sangele aproape unise pentagramele, ochii ei facandu-se de o culoare rosie la mirosul lui. Scutura din cap cand simtii o durere in spate facand-o sa urle de durere. Isi dadu seama imediat ca durerea venea de la sigiliul ei, si asta se intampla numai din cauza lui Alex, din cauza cuvintelor lui ce erau legate de suflete necurate. Il privii ducandu-si mana la spate, incercand sa stranga pentru a nu o mai durea:
- Opreste-te! Spui cuvintele gresite! Nu din cartea aceea poti desface sigiliu! Doar o vei da ca ofranda diavolilor! Opreste-te! De ce crezi ca as mintii? Nu as avea de ce! O vreau departe de lumea vampirilor dar nu o vreau moarta! Alex! Asculta-ma macar odata in viata ta! Va murii!
Blondul se oprii brusc, ii arunca o privire ucigatoare fetei ce era pe podea, in genunchii din cauza sigiliului ce ii facea respiratia si mai grea iar vederea incetosata. Se aproprie de ea, ii ridica privirea cu doua degete:
- De unde pot fii sigur ca nu e asta? La urma urmei, orice cuvinte care desface un sigiliu te-ar afecta pe tine!
- Poti fii sigur de faptul ca Aime este ca o sora pentru mine si nu as avea de ce sa o omor! Cand m-am luptat cu tine la ea in camera, ti-am luat cartea si am vazut semnul unde era pus, iar sigiliul este gresit, este un sigiliu pe care nu il desfaci prin cuvintele spuse de tine, ci o dai diavolilor! In cartea asta, la pagina unde este semnul, sunt cuvintele adevarate! Ai incredere in mine! Ii grai bruneta intinzandu-i o carticica ce parea la fel de veche ca si cartea din care citise Alex. Baiatul o lua si o privii cu atentie, scrasnii din dinti si se ridica brusc, se intoarse catre Aime, deschise cartea unde semnul era pus si incepu sa citeasca din ea. Sangele lui Aime unii pentagramele iar intre ele se forma o bariera, protejand-o de tot ceea ce era exterior pentru ea. O liniste brusca se lasa in incapere dupa ce cartea fu inchisa, lasand pe oricine cu sufletul la gura, in timp ce bariera isi mentinea forma actuala si de culoarea rosie a lichidului ce ii era baza.
Alex intinse mana vrand sa o atinga pentru a se asigura ca fiinta ce era sub ea, era in siguranta. Isi retrase mana imediat cand fiorii si durerea il trecu prin corp, facandu-l sa faca cativa pasi in urma si sa se rezume doar sa priveasca. Prin geamul tavanului cobori o lumina destul de subtire a lunii ce se contopii cu bariera, continuand sa o alimenteze si facand-o sa scada brusc, descoperind trupul palid si neinsufletit al fetei ce ramasese in aceiasi pozitie, nu se misca, nu dadea vreun semn de viata, era pur si simplu...moarta!
Blondul o privii cu ochii scosi din orbita, isi retinu respiratia lasandu-si din nou plamanii fara aer. Se aproprie de ea, o atinse usor pe frunte simtindu-i racimea corpului, facandu-l sa tresare si sa inghita in sec, ii striga de cate ori numele insa nimic, nu ii raspundea nimeni si nimic. Ochii lui prindeau o culoare rosiatica ce parca turbau, isi intoarse capul in partea dreapta. Aruncandu-si privirea ucigatoare asupra brunetei ce ramasese lesinata pe podeaua rece, lasata singura ca intotdeauna. Aparu in fata ei si o apuca de gat, o zdruncina pentru a se trezii insa fara raspuns. O lipi puternic de perete reprosandu-i de ce a mintit, strigandu-i sa se trezeasca pentru ca sa o poata omori, sa se poata razbuna. O privii urat in timp ce coltii lui ieseau la iveala, apropriindu-si buzele carnoase de gatul palid al fapturii lesinate din mana lui.
- Nu se poate putina liniste macar de respect? Se auzii o voce in incapere ce il facu pe Alex sa inlemneasca, ii dadu drumul lui Yuuki ce cazu pe podea fara sa se miste.

* Masa din mijloc= masa unde se omora animale pentru a da o ofranda zeilor. Doar ca aici are pentagrame in colturi si in mijloc.
* Pentagrama= Stea intr-un cer cu puteri magice/demonice