28-12-2010, 11:43 PM
bunaa..vad ca nu primesc comentarii din pacate, dar va rog sa-mi spuneti parerea vostra. am venit cu capitolul 3. Sper sa va placa;;)
CAPITOLUL 3
M-am ridicat cu greu de pe scaun. Aproape toata lumea iesise din autocar. Mi-am luat rucsacul si am coborat sa-mi iau si bagajul mare. In fata mea se ridica un hotel inalt, crem, cu geamuri imense. Hotel Mirifa, 4 stele.
Inca eram prinsa in gandurile cu Brandon, cand mi-am vazut prietenii in fata. Mike vorbea cu Sophie, singuri (o si vad cu pete de roseata in obraji), Seth si Michelle erau incarcati cu pungile de dulciuri si sucuri, iar Colin o tinea pe Lily de un brat, ea fiind evident inca adormita. I-am ajuns din urma, incercand sa-l zaresc pe Brandon, dar nu era nici urma de el. Parca l-ar fi inghitit intunericul de afara.
Ne-am oprit toti la intrate cat profa se duse sa vorbeasca cu receptionera.
- Hei, Kate, spuse Colin, ce a patit Brandon? L-am vazut cand a iesit din autocar si parea, hm, nu stiu..speriat sau ceva de genul. L-am intrebat ce a patit, dar nici nu m-a bagat in seama. Nici macar nu s-a uitat la mine.
Ma uitam in jos, nestiind ce sa fac. Sa-i spun de vis? Sa-i spun cat de incordat devenise Brandon cand am pomenit de el si de bunica? Sa-i spun ca aveam o presimtire ca el o stia? Nu. Mai bine ma prefac ca nu stiu nimic.
- Nu stiu, Colin. Chiar nu stiu. Si eu voiam sa te intreb acelasi lucru. Apropo, unde e?
- Crede-ma, nu stiu. Parca l-ar fi inghitit pamantul. Daca profa afla, suntem morti.
Auch..nu m-am gandit la asta. Trebuie sa-l gasesc, si repede. Mi-am scos telefonul si m-am indepartat cativa pasi de restul grupului. Am format numarul lui Brandon si am asteptat. A sunat o data, de doua ori..3..4...5..Am inchis cu un oftat. Trebuia sa ma astept ca nu avea sa raspunda. Unde naiba era?
Am intrat pe usa rotativa si am pasit intr-un hol foarte luxos.
- Bun, spuse profa tare, veti sta in camere de 4. domnisoara Kate, vei sta cu domnisoarele Sophie, Lily si Michelle. Camera 502. Poftiti.
Imi intinse cheia si am pornit spre liftul imens din capatul holului, in timp ce ea anunta restul repartizarilor. Fetele vorbeau entuziasmate de marimea hotelului si ce dracii aveau sa faca in seara asta. Eu nu le ascultam. Imi faceam griji pentru Brandon. Am pasit afara din lift si am mers spre camera noastra. Am bagat cheia in broasca si am rasucit de 2 ori. Usa se deschise larg si in fata noastra aparu o camera imensa, cu 4 paturi, o baie frumoasa, si tablouri minunate, italiene, agatate de pereti.
Am ales un pat la intamplare si mi-a desfacut bagajul. Am anuntat ca intram la dus, mi-am luat tot ce aveam nevoie si am pasit pe gresia rece din baie. Am inchis usa si am alunecat pe jos. Fara sa-mi dau seama, lacrimile au inceput sa-mi curga fierbinti pe obraji. Dorul de bunica ma cuprinse. Accidentul de masina de pe pod ii luase viata, lasand urme vizibile. Si acum, se vedeau locul unde podul fusese reconstruit in urma alunecarii masinii in rau. Am incercat sa ma calmez, sperand sa nu ma auda fetele. Mi-am tinut respiratia o clipa si am reusit sa aud ce vorbeau.
-...socata de cum se purta.
- Stiu, te inteleg. Avea ochii rosii. Era vocea lui Lily. Ii venea sa planga si sunt
sigura ca se gandea la Brandon. Ceva imi spune ca se intampla ceva intre ei. Crezi ca s-au certat?
- Nu, nu cred. Desi ceva se intampla. Mai bine nu o intrebati nimic. Ne va spune ea daca va vrea.
Ii sunt al naibii de recunoscatoare lui Soph. Chiar daca si-au dat seama ca am patit ceva, stiam ca nu ma vor bate la cap sa le spun. Am dat drumul la dus si am lasat apa calda sa-mi dezmorteasca corpul, sa-mi goleasca mintea si sa-mi stearga lacrimile.
Am iesit din dus dupa 10 minute. Fetele radeau, dar am hotarat ca era mai bine sa pastrez pentru mine ce s-a intamplat in autocar.
- Bai, azi ce facem? Ne batem cu perne? Ne machiem stupid? Dormim in camere la baieti? am intebat razand.
Fetele s-au uitat la mine si am vazut-o pe Sohie oftand usurata. Cred ca si-a facut griji pentru mine. Ce scumpa e. Si celelalte pareau ca se inveselesc cand au vazut ca nu mai aveam nimic, ca paream eu cea din totdeauna. Au inceput imediat sa discute intre ele, certandu-se pe aceasta tema. M-am dus la bagaj si am scos o fusta neagra si o bluza albastra, mulata. Am coborat la cina si ne-am asezat toate la o masa mare.
Am bagat scuza ca ma duc la baie si am inceput sa cercetez cu ochii incaperea. Nici urma de Brandon. Am ajuns pe hol si mi-am scos telefonul. Nici un mesaj, nici un apel inapoi. Am format din nou numarul lui Brandon si am asteptat, dar, normal, n-am primit nici un raspuns.
M-am intors furioasa pe calcaie inapoi in sala. Cine se credea sa se comporte asa? Ar trebui sa dea ceva explicatii. Toata lumea isi face griji pentru el si nici macar nu da un seamn de viata. Noroc ca profa nu a observat inca. Am mancat repede fortandu-ma sa ma gandesc la altceva decat la Brandon. Fetele vorbeau cu mine si incercam sa le ascult, dar nu faceam decat sa dau din cap sau sa spun â€mda†cand faceau o pauza sau trageau aer in piept. Profa mergea incet printre noi si am vazut-o cu coada ochiului oprindu-se langa masa noastra si a lui Mike.
- Domnule Mike, unde este tanarul Brandon? intreba profa aspru. Am intepenit. Toti am intepenit. Lily scapa furculita si Seth se ineca. Toti ne uitam spre Mike pe ascuns.
- Aaaaa..e la..la baie, doamna, spuse incet.
Am oftat usurata cand profa incuviinta din cap.
- Atentie!, spuse profa, in urma actiunilor voastre de la pensiune, proprietarii au primit plangeri. A-ti spart o vaza scumpa si un bec si a-ti dat drumul tare la muzica. Inteleg ca a fost prima zi din aceasta excusie, dar de acum, vreau sa comportati cum trebuie. Atat eu cat si doamna secretara vom trece la ore regulate prin camere, sa va verificam. A-ti face bine sa dormiti atunci, altfel veti fi pedepsiti pentru proasta purtare. Maine o sa fie o zi ce necesita energie si nu vreau sa fiti molesiti. Clar?
Toti au incuviintat din cap. Asta era rau. Cum avea Brandon sa se intoarca daca profa patrula pe holuri? Mike si cu mine ne-am uitat unul la altul ingrijorati. El era cel mai bun prieten al lui Brandon si erau ca fratii. Stiam cat de ingrijorat era, mai ales ca pe Brandon parca l-ar fi inghitit pamantul.
Mai aveam o ora pana la stingere, deci toti profitau pe cat se putea de timpul ramas. Alergau prin camere si ascultau muzica tare, dar nu se plangea nimeni de zgomot, fiindca era abia 8 seara.
Simteam cum mi se face putin rau si ameteam. Le-am anuntat pe fete si pe profesoara ca ma duc sa iau o gura de aer si am iesit. Eram la intrarea hotelului, in linistea serii. Aerul imi facea bine. Era racoros, iar o adiere lina imi mangaia fata. Am inchis ochii, bucurundu-ma de linistea si racoarea serii.
AU! Au, firar.. ce naiba a fost asta? Am simtit o durere ascutita in stomac si m-am gemuit. Auci, cat doare.. Brusc, am simtit niste brate puternice in jurul meu si vantul vajaind pe langa mine. Am simtit cum sunt trantita de un copac si cum durerea se accentua. O sa am niste vanatai de toata frumusetea pe spate. Am deschis usor ochii si am inghetat.
In fata mea era un barbat. Inalt, brunet, cu ochi albastri intunecati. Un zambet discret ii aparu in coltul gurii. Parea satisfacut si incantat de ceva. Ma privi din cap pana in picioare si zambetu i se largi. Tremuram si eram paralizata de frica. Voiam sa strig dupa ajutor, dar gatul imi era uscat si nu aveam voce. Barbatul inainta, apropiindu-se tot mai mult de mine, intinse un brat si-mi mangaie obrazul.
- Atat de fin, imi spus, uitandu-se in ochii mei. Atat de firava, de lipsita de aparare, de delicata. Si totusi, atat de feminina si atragatoare. Nici nu ma mir ca te-a ales pe tine.
M-a ales? Cum adica? Despre ce naiba vorbeste?
- Pof..poftim? am intrebat incet ragusita. Tipul era prea aproape de mine. Corpul lui mai avea putin si se lipea de al meu, ia chipurile noastre erau la vreo 10 centimetri distanta.
Un ras usor, melodios si totusi infricosator ii scapase. Isi lipi corpul de al meu, iar atunci cand am incercat sa scap m-a stans si mai tare. Imi puse ambele incheieturi intr-o mana, iar cu cealalta ma starnse mai aproape.
- Evident ca nu stii. Ma mir ca a rezistat atata fara sa-ti spuna. Dar, normal, asta ar insemna sa-l urasti imediat ce ai afla ce a facut.
- Ce? Despre ce vorbesti? Cine nu mi-a spus ce?
Rase si se apropie cu buzele de gatul meu, isi apasa buzele de el urcand spre urechea mea. Mana lui imi mangaia spatele coborand mai jos, managaindu-mi coapsa. Lacrimile imi curgeau fierbinti pe obraji. Strigam dupa ajutor, dar nu-mi raspundea nimeni. Eram pierduta,fara ajutor,fara nici o putere in fata tipului din fata mea. Apoi, am simtit cum greutatea barbatului nu ma mai apasa, si nu mai eram atinsa.
In fata mea stateau 2 barbati. Tipul care ma atacase si inca cineva, cineva care imi parea cunoscut. Amandoi purtau cate un pardesiu lung .iar din spate le ieseau cate 2 umflaturi. Parea cam stupid dar..erau cumva monstri? Cocosati?
Se luptau intre ei, pana cand sangele le-a patat hainele si picura pe pamant, iar ranile deveneau tot mai vizibile pe chipurile lor. Tipul care ma atacase dadea inapoi, iar cel care m-a salvat mergea cu spatele spre mine, luand o pozitie protectoare.
-Stii, nu merita, spuse tipul care ma atacase. Nu vreau sa ne batem acum. Am alte lucruri mai importante de facut. Trebuie sa recunosc, ai pus ochii pe o fata tare buna. Te atrage ca un magnet. Voiam doar sa vad cat de buna e. Un zambet rautacios ii aparu pe buze, privindu-ma doritor. Genunchii imi tremurau si m-am lasat in jos, simtindu-ma in siguranta acum.
-Stai departe de ea. Sa nu care cumva sa indraznesti sa o mai atingi vreodata sau sa ii adresezi un cuvant, raspunse protectorul meu. Avea o voce puternica , furioasa, desi sunt sigura ca o stiam.
Privirea mi s-a incetosat, tremuram din cap pana in picioare si respiram greu. Incercam sa raman treaza, dar n-am apucat decat sa vad cum atacatorul se indeparteaza, dandu-si jos pardesiul. Cred ca aveam vedenii, pentru ca am vazut cum se ridica pur si simplu in aer, cum se ridica de pe pamant. Apoi, totul deveni negru si n-am simtit decat niste brate calde care ma ridicau de la sol, vantul care vajaia, si o respiratie dulce care imi mangaia fruntea, apoi mi s-a taiat firul complet.
CAPITOLUL 3
M-am ridicat cu greu de pe scaun. Aproape toata lumea iesise din autocar. Mi-am luat rucsacul si am coborat sa-mi iau si bagajul mare. In fata mea se ridica un hotel inalt, crem, cu geamuri imense. Hotel Mirifa, 4 stele.
Inca eram prinsa in gandurile cu Brandon, cand mi-am vazut prietenii in fata. Mike vorbea cu Sophie, singuri (o si vad cu pete de roseata in obraji), Seth si Michelle erau incarcati cu pungile de dulciuri si sucuri, iar Colin o tinea pe Lily de un brat, ea fiind evident inca adormita. I-am ajuns din urma, incercand sa-l zaresc pe Brandon, dar nu era nici urma de el. Parca l-ar fi inghitit intunericul de afara.
Ne-am oprit toti la intrate cat profa se duse sa vorbeasca cu receptionera.
- Hei, Kate, spuse Colin, ce a patit Brandon? L-am vazut cand a iesit din autocar si parea, hm, nu stiu..speriat sau ceva de genul. L-am intrebat ce a patit, dar nici nu m-a bagat in seama. Nici macar nu s-a uitat la mine.
Ma uitam in jos, nestiind ce sa fac. Sa-i spun de vis? Sa-i spun cat de incordat devenise Brandon cand am pomenit de el si de bunica? Sa-i spun ca aveam o presimtire ca el o stia? Nu. Mai bine ma prefac ca nu stiu nimic.
- Nu stiu, Colin. Chiar nu stiu. Si eu voiam sa te intreb acelasi lucru. Apropo, unde e?
- Crede-ma, nu stiu. Parca l-ar fi inghitit pamantul. Daca profa afla, suntem morti.
Auch..nu m-am gandit la asta. Trebuie sa-l gasesc, si repede. Mi-am scos telefonul si m-am indepartat cativa pasi de restul grupului. Am format numarul lui Brandon si am asteptat. A sunat o data, de doua ori..3..4...5..Am inchis cu un oftat. Trebuia sa ma astept ca nu avea sa raspunda. Unde naiba era?
Am intrat pe usa rotativa si am pasit intr-un hol foarte luxos.
- Bun, spuse profa tare, veti sta in camere de 4. domnisoara Kate, vei sta cu domnisoarele Sophie, Lily si Michelle. Camera 502. Poftiti.
Imi intinse cheia si am pornit spre liftul imens din capatul holului, in timp ce ea anunta restul repartizarilor. Fetele vorbeau entuziasmate de marimea hotelului si ce dracii aveau sa faca in seara asta. Eu nu le ascultam. Imi faceam griji pentru Brandon. Am pasit afara din lift si am mers spre camera noastra. Am bagat cheia in broasca si am rasucit de 2 ori. Usa se deschise larg si in fata noastra aparu o camera imensa, cu 4 paturi, o baie frumoasa, si tablouri minunate, italiene, agatate de pereti.
Am ales un pat la intamplare si mi-a desfacut bagajul. Am anuntat ca intram la dus, mi-am luat tot ce aveam nevoie si am pasit pe gresia rece din baie. Am inchis usa si am alunecat pe jos. Fara sa-mi dau seama, lacrimile au inceput sa-mi curga fierbinti pe obraji. Dorul de bunica ma cuprinse. Accidentul de masina de pe pod ii luase viata, lasand urme vizibile. Si acum, se vedeau locul unde podul fusese reconstruit in urma alunecarii masinii in rau. Am incercat sa ma calmez, sperand sa nu ma auda fetele. Mi-am tinut respiratia o clipa si am reusit sa aud ce vorbeau.
-...socata de cum se purta.
- Stiu, te inteleg. Avea ochii rosii. Era vocea lui Lily. Ii venea sa planga si sunt
sigura ca se gandea la Brandon. Ceva imi spune ca se intampla ceva intre ei. Crezi ca s-au certat?
- Nu, nu cred. Desi ceva se intampla. Mai bine nu o intrebati nimic. Ne va spune ea daca va vrea.
Ii sunt al naibii de recunoscatoare lui Soph. Chiar daca si-au dat seama ca am patit ceva, stiam ca nu ma vor bate la cap sa le spun. Am dat drumul la dus si am lasat apa calda sa-mi dezmorteasca corpul, sa-mi goleasca mintea si sa-mi stearga lacrimile.
Am iesit din dus dupa 10 minute. Fetele radeau, dar am hotarat ca era mai bine sa pastrez pentru mine ce s-a intamplat in autocar.
- Bai, azi ce facem? Ne batem cu perne? Ne machiem stupid? Dormim in camere la baieti? am intebat razand.
Fetele s-au uitat la mine si am vazut-o pe Sohie oftand usurata. Cred ca si-a facut griji pentru mine. Ce scumpa e. Si celelalte pareau ca se inveselesc cand au vazut ca nu mai aveam nimic, ca paream eu cea din totdeauna. Au inceput imediat sa discute intre ele, certandu-se pe aceasta tema. M-am dus la bagaj si am scos o fusta neagra si o bluza albastra, mulata. Am coborat la cina si ne-am asezat toate la o masa mare.
Am bagat scuza ca ma duc la baie si am inceput sa cercetez cu ochii incaperea. Nici urma de Brandon. Am ajuns pe hol si mi-am scos telefonul. Nici un mesaj, nici un apel inapoi. Am format din nou numarul lui Brandon si am asteptat, dar, normal, n-am primit nici un raspuns.
M-am intors furioasa pe calcaie inapoi in sala. Cine se credea sa se comporte asa? Ar trebui sa dea ceva explicatii. Toata lumea isi face griji pentru el si nici macar nu da un seamn de viata. Noroc ca profa nu a observat inca. Am mancat repede fortandu-ma sa ma gandesc la altceva decat la Brandon. Fetele vorbeau cu mine si incercam sa le ascult, dar nu faceam decat sa dau din cap sau sa spun â€mda†cand faceau o pauza sau trageau aer in piept. Profa mergea incet printre noi si am vazut-o cu coada ochiului oprindu-se langa masa noastra si a lui Mike.
- Domnule Mike, unde este tanarul Brandon? intreba profa aspru. Am intepenit. Toti am intepenit. Lily scapa furculita si Seth se ineca. Toti ne uitam spre Mike pe ascuns.
- Aaaaa..e la..la baie, doamna, spuse incet.
Am oftat usurata cand profa incuviinta din cap.
- Atentie!, spuse profa, in urma actiunilor voastre de la pensiune, proprietarii au primit plangeri. A-ti spart o vaza scumpa si un bec si a-ti dat drumul tare la muzica. Inteleg ca a fost prima zi din aceasta excusie, dar de acum, vreau sa comportati cum trebuie. Atat eu cat si doamna secretara vom trece la ore regulate prin camere, sa va verificam. A-ti face bine sa dormiti atunci, altfel veti fi pedepsiti pentru proasta purtare. Maine o sa fie o zi ce necesita energie si nu vreau sa fiti molesiti. Clar?
Toti au incuviintat din cap. Asta era rau. Cum avea Brandon sa se intoarca daca profa patrula pe holuri? Mike si cu mine ne-am uitat unul la altul ingrijorati. El era cel mai bun prieten al lui Brandon si erau ca fratii. Stiam cat de ingrijorat era, mai ales ca pe Brandon parca l-ar fi inghitit pamantul.
Mai aveam o ora pana la stingere, deci toti profitau pe cat se putea de timpul ramas. Alergau prin camere si ascultau muzica tare, dar nu se plangea nimeni de zgomot, fiindca era abia 8 seara.
Simteam cum mi se face putin rau si ameteam. Le-am anuntat pe fete si pe profesoara ca ma duc sa iau o gura de aer si am iesit. Eram la intrarea hotelului, in linistea serii. Aerul imi facea bine. Era racoros, iar o adiere lina imi mangaia fata. Am inchis ochii, bucurundu-ma de linistea si racoarea serii.
AU! Au, firar.. ce naiba a fost asta? Am simtit o durere ascutita in stomac si m-am gemuit. Auci, cat doare.. Brusc, am simtit niste brate puternice in jurul meu si vantul vajaind pe langa mine. Am simtit cum sunt trantita de un copac si cum durerea se accentua. O sa am niste vanatai de toata frumusetea pe spate. Am deschis usor ochii si am inghetat.
In fata mea era un barbat. Inalt, brunet, cu ochi albastri intunecati. Un zambet discret ii aparu in coltul gurii. Parea satisfacut si incantat de ceva. Ma privi din cap pana in picioare si zambetu i se largi. Tremuram si eram paralizata de frica. Voiam sa strig dupa ajutor, dar gatul imi era uscat si nu aveam voce. Barbatul inainta, apropiindu-se tot mai mult de mine, intinse un brat si-mi mangaie obrazul.
- Atat de fin, imi spus, uitandu-se in ochii mei. Atat de firava, de lipsita de aparare, de delicata. Si totusi, atat de feminina si atragatoare. Nici nu ma mir ca te-a ales pe tine.
M-a ales? Cum adica? Despre ce naiba vorbeste?
- Pof..poftim? am intrebat incet ragusita. Tipul era prea aproape de mine. Corpul lui mai avea putin si se lipea de al meu, ia chipurile noastre erau la vreo 10 centimetri distanta.
Un ras usor, melodios si totusi infricosator ii scapase. Isi lipi corpul de al meu, iar atunci cand am incercat sa scap m-a stans si mai tare. Imi puse ambele incheieturi intr-o mana, iar cu cealalta ma starnse mai aproape.
- Evident ca nu stii. Ma mir ca a rezistat atata fara sa-ti spuna. Dar, normal, asta ar insemna sa-l urasti imediat ce ai afla ce a facut.
- Ce? Despre ce vorbesti? Cine nu mi-a spus ce?
Rase si se apropie cu buzele de gatul meu, isi apasa buzele de el urcand spre urechea mea. Mana lui imi mangaia spatele coborand mai jos, managaindu-mi coapsa. Lacrimile imi curgeau fierbinti pe obraji. Strigam dupa ajutor, dar nu-mi raspundea nimeni. Eram pierduta,fara ajutor,fara nici o putere in fata tipului din fata mea. Apoi, am simtit cum greutatea barbatului nu ma mai apasa, si nu mai eram atinsa.
In fata mea stateau 2 barbati. Tipul care ma atacase si inca cineva, cineva care imi parea cunoscut. Amandoi purtau cate un pardesiu lung .iar din spate le ieseau cate 2 umflaturi. Parea cam stupid dar..erau cumva monstri? Cocosati?
Se luptau intre ei, pana cand sangele le-a patat hainele si picura pe pamant, iar ranile deveneau tot mai vizibile pe chipurile lor. Tipul care ma atacase dadea inapoi, iar cel care m-a salvat mergea cu spatele spre mine, luand o pozitie protectoare.
-Stii, nu merita, spuse tipul care ma atacase. Nu vreau sa ne batem acum. Am alte lucruri mai importante de facut. Trebuie sa recunosc, ai pus ochii pe o fata tare buna. Te atrage ca un magnet. Voiam doar sa vad cat de buna e. Un zambet rautacios ii aparu pe buze, privindu-ma doritor. Genunchii imi tremurau si m-am lasat in jos, simtindu-ma in siguranta acum.
-Stai departe de ea. Sa nu care cumva sa indraznesti sa o mai atingi vreodata sau sa ii adresezi un cuvant, raspunse protectorul meu. Avea o voce puternica , furioasa, desi sunt sigura ca o stiam.
Privirea mi s-a incetosat, tremuram din cap pana in picioare si respiram greu. Incercam sa raman treaza, dar n-am apucat decat sa vad cum atacatorul se indeparteaza, dandu-si jos pardesiul. Cred ca aveam vedenii, pentru ca am vazut cum se ridica pur si simplu in aer, cum se ridica de pe pamant. Apoi, totul deveni negru si n-am simtit decat niste brate calde care ma ridicau de la sol, vantul care vajaia, si o respiratie dulce care imi mangaia fruntea, apoi mi s-a taiat firul complet.