25-12-2010, 02:16 PM
Mulţumesc pentru commuri fetelor >:D<.
Capitolul zece - Par eu aşa de inocentă ?
De când am citit cuvintele alea ciudate, Daniel s-a comportat de parcă nici nu aş fi existat. Ce l-a apucat ? Nu-şi dă seama că mă răneşte prin comportamentul ăsta ? Dar probabil nici nu îi pasă. Peste câteva minute s-a apropiat şi mi-a spus parcă privind prin mine, că mă va duce acasă imediat. Zis şi făcut, nu puteam obiecta în faţa lui, nu ? Doamne, de ce l-am crezut când mi-a spus că mă iubeşte ? Trebuia să-mi dau seama că e o minciună pe care a folosit-o încercând să mă facă să mă simt bine şi pentru câteva ore pot spune că a reuşit. Când am ajuns în faţa casei am început să plâng dorindu-mi să nu mai exist. M-a deranjat enorm de mult noul el, dar nu am ce face. Durerea asta sfâşietoare se va duce în curând, trebuie doar să aştept puţin. Am urcat încet pe fereastră şi am sărit în camera. Aici am început să mă dezbrac încet de fiecare haină în parte. Nu mi-am dat seama că mă priveşte cineva, acel cineva fiind Key, până nu mi-a spus să mă opresc.
- Ce crezi că faci în camera mea, idiotule ?
M-am răstit la el căutând ceva cu care să mă acopăr. El a început să râdă ironic privindu-mă de sus în jos şi de jos în sus, devorându-mă din priviri.
- Ce fac eu aici ? Tu unde ai fost, dragă domnişoară ? Ai ieşit din casă pentru Daniel, da da .. ştiu povestea, deci nu te obosi.
- Po...poftim ?
- Claire, nu vreau să te rănească. Pur şi simplu nu aş suporta asta, da ? Te ...
- Nu, te rog... Nu-mi spune că mă iubeşti, nu aş suporta. Şi e prea târziu, deja m-a rănit. Key, îţi pot cere o favoare ?
- Orice prinţesă.
- Mă poţi strânge în braţe şi să nu-mi mai dai drumul ?
În semn de răspuns a făcut câţiva paşi mari până la mine cuprinzându-mă în braţe. În scurt timp gura lui se afla peste a mea şi uite aşa ne-am pierdut amândoi într-un sărut destul de pasional. M-a luat pe sus şi m-a pus cu grijă şi delicateţe, parcă aş fi fost un bibelou foarte fragil, pe pat. S-a năpustit asupra mea făcându-mă să-l doresc atât de mult, încât i-am şi spus. Nu îmi puteam crede urechilor când am deschis gura pentru a spune o asemenea prostie. Prostie sau nu, Key a început să mă pătrundă din ce în ce mai adânc. Am început să gem de plăcere înfigându-mi unghiile în carnea sa. Trebuie să recunosc trecuse ceva timp de când m-a făcut pentru prima dată a lui şi am jurat că nu voi uita acea zi. Am pus capul pe pieptul lui şi am oftat adânc.
- Dormi iubire, îmi şopteşte el.
- Nu pot, aş prefera să fac orice altceva decât să dorm.
- Eşti sigură că asta vrei ?
- Nu face pe prostul, am spus eu râzând.
- Ooo, să nu spui că nu ţi-am spus. Te iubesc, Claire.
Şi acestea au fost ultimele cuvinte pe care le-am auzit de la el în acea seară. Mă întreb oare cum o fi mâine ?
Capitolul zece - Par eu aşa de inocentă ?
De când am citit cuvintele alea ciudate, Daniel s-a comportat de parcă nici nu aş fi existat. Ce l-a apucat ? Nu-şi dă seama că mă răneşte prin comportamentul ăsta ? Dar probabil nici nu îi pasă. Peste câteva minute s-a apropiat şi mi-a spus parcă privind prin mine, că mă va duce acasă imediat. Zis şi făcut, nu puteam obiecta în faţa lui, nu ? Doamne, de ce l-am crezut când mi-a spus că mă iubeşte ? Trebuia să-mi dau seama că e o minciună pe care a folosit-o încercând să mă facă să mă simt bine şi pentru câteva ore pot spune că a reuşit. Când am ajuns în faţa casei am început să plâng dorindu-mi să nu mai exist. M-a deranjat enorm de mult noul el, dar nu am ce face. Durerea asta sfâşietoare se va duce în curând, trebuie doar să aştept puţin. Am urcat încet pe fereastră şi am sărit în camera. Aici am început să mă dezbrac încet de fiecare haină în parte. Nu mi-am dat seama că mă priveşte cineva, acel cineva fiind Key, până nu mi-a spus să mă opresc.
- Ce crezi că faci în camera mea, idiotule ?
M-am răstit la el căutând ceva cu care să mă acopăr. El a început să râdă ironic privindu-mă de sus în jos şi de jos în sus, devorându-mă din priviri.
- Ce fac eu aici ? Tu unde ai fost, dragă domnişoară ? Ai ieşit din casă pentru Daniel, da da .. ştiu povestea, deci nu te obosi.
- Po...poftim ?
- Claire, nu vreau să te rănească. Pur şi simplu nu aş suporta asta, da ? Te ...
- Nu, te rog... Nu-mi spune că mă iubeşti, nu aş suporta. Şi e prea târziu, deja m-a rănit. Key, îţi pot cere o favoare ?
- Orice prinţesă.
- Mă poţi strânge în braţe şi să nu-mi mai dai drumul ?
În semn de răspuns a făcut câţiva paşi mari până la mine cuprinzându-mă în braţe. În scurt timp gura lui se afla peste a mea şi uite aşa ne-am pierdut amândoi într-un sărut destul de pasional. M-a luat pe sus şi m-a pus cu grijă şi delicateţe, parcă aş fi fost un bibelou foarte fragil, pe pat. S-a năpustit asupra mea făcându-mă să-l doresc atât de mult, încât i-am şi spus. Nu îmi puteam crede urechilor când am deschis gura pentru a spune o asemenea prostie. Prostie sau nu, Key a început să mă pătrundă din ce în ce mai adânc. Am început să gem de plăcere înfigându-mi unghiile în carnea sa. Trebuie să recunosc trecuse ceva timp de când m-a făcut pentru prima dată a lui şi am jurat că nu voi uita acea zi. Am pus capul pe pieptul lui şi am oftat adânc.
- Dormi iubire, îmi şopteşte el.
- Nu pot, aş prefera să fac orice altceva decât să dorm.
- Eşti sigură că asta vrei ?
- Nu face pe prostul, am spus eu râzând.
- Ooo, să nu spui că nu ţi-am spus. Te iubesc, Claire.
Şi acestea au fost ultimele cuvinte pe care le-am auzit de la el în acea seară. Mă întreb oare cum o fi mâine ?
[center]
[/center]
Mulţumesc, Abbeh. Ly <3.
[center]
[/center]
![[Imagine: 2isxfr.jpg]](http://i39.tinypic.com/2isxfr.jpg)
Mulţumesc, Abbeh. Ly <3.
[center]
![[Imagine: lh4lc.gif]](http://i43.tinypic.com/lh4lc.gif)