Denying myself

[Child Of Sunset]

Multumesc mult , e in regula , stai calm , cand poti trece sunt recunoscatoare stii asta . Am incercat sa urmez sfaturile , uneori iese alteori nu , dar sper sa ai in continuare rabdare sa imi explici pe aici pe acolo unde gresesc . Sunt recunoscatoare . Sincer , si mie mi-a placut sfarsitul ala am incercat sa-l pun in context :)) . Ma bucur ca ti-a placut . Acum pun o poezie dintre cele noi cred . Sau poate tot veche . Sper sa fie mai buna .


ÃŽn delir


Sunetele ţipă ,
Clapele ezită .
Privesc în gol
CerÅŸind cu dor
O perlă golită
De conţinut .
Tânjesc după mare
A soarelui ploaie
De lumini .
O piatră ascultă
A cerului rugă .
Un cântec de jale
Răzbate prin zare
Până la mine .
Oare ce e mai bine ?
Să închid ochii uşor ?
Lacrimi pline de dor
Să las să curgă ?
Sau să tac şi să privesc
Pe o fereastră cum intră
Mii de petale
De-a aurului culoare .
Spune-mi tu ce să fac
N-am chef să mai tac .
Stau şi mă gândesc
Oare ce-mi doresc ?
Apa mării înspumată
Pătrunde în casă .
Miros de sare
A nopţii visare
TrezeÅŸte .
Gust de cireÅŸe amare
Provoacă o vagă amintire
A ceea ce a fost cândva .
Nimeni nu va mai învăţa
Ce înseamna iubirea .
Stare de somnolenţă
A vieţii cadenţă
Se stinge încet
N-am niciun regret
Că am trăit .

PS : E ultima dintre cele vechi de fapt . S-ar putea sa fie foarte aiurea , dar sper sa va placa oricum .