20-11-2010, 02:31 PM
Iar am facut continuarea repede asa ca nu ma astept sa fie prea buna.
Capitolul 7- Amintiri si o parte din trecut. Partea II
Ma bucut si in acest moment ca l-am ascultat pe fiul diavolului sef, si am intrat in lumea asta. Dupa cateva zile am aflat despre primul meu corp, a explodat in patul in care dormeam. Nici nu stiu daca mamei si tatei i-a pasat, dar chiar nu-mi pasa de ei. Sunt atat de fericita ca am terminat acea viata in care eu eram declarata o prosta.
Daca asi avea iar posibilitatea de a detine alt vis cum l-am avut cand am terminat initierea asi bea tot sangele din lac si cel care curgea de pe perete. Iar lichidul vietii ar cadea la vale dandu-i o culoare rosiatica organelor prin care trece. Ce n-asi da sa simt iar acel gust, sa pun iar mana, sa-l simt.
Dar viata mea este controlata de seful diavolilor care nu ma lasa sa-mi traiesc viata asa cum vreau. Oare ce ai putea sa fac ca sa-l scot pe Sasuke din casa si sa ma distrez cu el fara sa-l obosesc? O nu, ce tot fac? Daca il mai las sa vorbeasca cu Alex o sa-i spuna cine sunt si s-a zis cu planul. Trebuie sa actionez repede si sa-l iau din casa ca sa ma pot distra cu el.
Iau telefonul meu mobin de pe noptiera si caut in lista numarul de telefon a lui Sasuke si pornesc legatura cu el. Nu pot sa pierd si mai mult timp ca altfel o sa dau de naiba cu seful. Din pacate somnul lui pare a fi foarte intens si soneria de la telefon nu la trezit asa ca mai incerc inca o data dar de data asta rostesc cu voce tare o incatatie spitutala usoara dar eficienta: "Vilius des pertuos vildis vildris". Imediat dupa acea ii aud vocea lui Sasuke prin receptor.
-Alo? Cine ma cauta la aceasta ora matinala? Dar daca nu este ceva important va-si fi recunoscator daca m-ati suna ceva mai incolo.
Vocea lui adormita imi cerea sa il sun mai incolo dar din pacate acest lucru este imposibil pentru ca adevarul despre mine poate sa apara din intuneric si sa se descopere.
-Imi cer scuze daca te-am trezit dar asi vrea sa iti spun cateva intrebari care ma macina pe suflet. Nu m-am uitat la ceas si poate din acest lucru nu am realizat cat de obosit si de morocanos ai putea fi. Nu iti face griji o sa te sun ceva mai incolo.
-Nu Sakura, stai linistita ca nu sunt chiar atat de obosit. Si imi pare rau ca ti-am vorbit atat de urat. Zimi ce ai sa-mi spui ca te ascult... Crezi ca sunt morocanos?
Prin vocea lui se simtea o picatura mica de suparare dar cand am ras mi-a urmat exemlul si am inceput sa radem unul la altul prin telefon. Dupa ce am terminat discutia m-am dus la sifonier ca sa-mi aleg niste imbracaminte deoarece am reusit sa-l conving pe Sasuke ca sa iesim la o primbare. Desigur ca nu va fi una scurta si va dura cateva ore bune dar nu ar fi fost bine sa-i fi spus. Imi iau din dulap un tricou gri si o perechie de blugi destui de grosi. Dau draperiile la o parte si realizez ca afara s-a asezat un stat de zapada destul de gros. Omatul alb si stalucitor ca zapada l-ar putea tine mult timp pe Sasuke departe de casa si de pat. Obserzand ca poate fi destul de frig imi iau din dulap o geaca mai groasa de culoarea neagra si in picioare niste ghiete de aceasi culoare.
Merg destul de incet pana la parc ca sa trag mai mult de timp si sa ma gandesc la ce o sa-i pun lui "Romeo" cand o sa ma intrebe de ce l-am chemat aici. Dar din pacate parcul este foarte aproape de casa mea asa ca nu a durat mult ca sa ajung sa intru in natura parcului care acum este acoperita de zapada. La o distanta destul de mare il vad pe Sasuke care sta in pcioare si cu spatele la mine. Chiar daca nu-i vad fata sunt sigura ca el este acela pentru ca inaltimea si parul ii iese de sub caciula.
Sasuke este imbracat intr-o perechie de pantaloni crem si o geaca de trening neagra iar caciula si adidasii albi. Pun usor degetul pe umarul lui dar ma trezesc cu un burgare in fata de toata frumusetea. Il aud razand si imi iau zapada de pe fata si ma indrept spre el dar din pacate nu il nimeresc deoarece s-a ferit. Il alerg destul de mult timp cu o fata serioasa pe fata pana cand el se imiedica si da fata in fata cu omatul rece.
Ma asez langa el punandu-i mana pe umarul lui dar fara sa ma opresc din ras. Sasuke se ridica putin cat sa ma vada si imi propune sa facem ingeri in zapada. Accept bucuroasa deoarece de o suta de ani nu m-am mai comportat ca o fetita fara minte. Ma pun pe spate si fac un inger de zapada in timp ce Sasuke strange niste zapada. Ma freaca pe fata destul de bine racorindu-mi chipul.
Il aleg iar incepand sa arunc cu burgari in el, dar de fiecare data se fereste.
Dupa mult timp reusesc s-al prind de haina dar impiedicatul cade si ma ia si pe mine cu el. Stau pe el uitandu-ma in ochii lui negrii, nu pot sa nu ma uit la ei, m-au absorbit. Incerc sa ies din aceasta transa de care nu am mai avut parte de la prima mea viata. Sasuke isi ridica mana ducand-o dupa gatul meu si tragandu-ma spre el. Stiu ca vrea sa ma sarute si acest lucru ma sperie dar nu am cum sa-l opresc, este prea aproape.
Imi cer scuze ca nu este buna dar din cauza pauzei si a multelor lucruri pe care trebuie sa le fac mi-am iesit din ritm. Stiu ca nu este buna si ca am multe greseli dar efectiv nu pot sa fac nimic, nu imi sta nici inima nici mintea. Inca o data imi cer scuze si spre sa nu fie chiar atat de urata.
Capitolul 7- Amintiri si o parte din trecut. Partea II
Ma bucut si in acest moment ca l-am ascultat pe fiul diavolului sef, si am intrat in lumea asta. Dupa cateva zile am aflat despre primul meu corp, a explodat in patul in care dormeam. Nici nu stiu daca mamei si tatei i-a pasat, dar chiar nu-mi pasa de ei. Sunt atat de fericita ca am terminat acea viata in care eu eram declarata o prosta.
Daca asi avea iar posibilitatea de a detine alt vis cum l-am avut cand am terminat initierea asi bea tot sangele din lac si cel care curgea de pe perete. Iar lichidul vietii ar cadea la vale dandu-i o culoare rosiatica organelor prin care trece. Ce n-asi da sa simt iar acel gust, sa pun iar mana, sa-l simt.
Dar viata mea este controlata de seful diavolilor care nu ma lasa sa-mi traiesc viata asa cum vreau. Oare ce ai putea sa fac ca sa-l scot pe Sasuke din casa si sa ma distrez cu el fara sa-l obosesc? O nu, ce tot fac? Daca il mai las sa vorbeasca cu Alex o sa-i spuna cine sunt si s-a zis cu planul. Trebuie sa actionez repede si sa-l iau din casa ca sa ma pot distra cu el.
Iau telefonul meu mobin de pe noptiera si caut in lista numarul de telefon a lui Sasuke si pornesc legatura cu el. Nu pot sa pierd si mai mult timp ca altfel o sa dau de naiba cu seful. Din pacate somnul lui pare a fi foarte intens si soneria de la telefon nu la trezit asa ca mai incerc inca o data dar de data asta rostesc cu voce tare o incatatie spitutala usoara dar eficienta: "Vilius des pertuos vildis vildris". Imediat dupa acea ii aud vocea lui Sasuke prin receptor.
-Alo? Cine ma cauta la aceasta ora matinala? Dar daca nu este ceva important va-si fi recunoscator daca m-ati suna ceva mai incolo.
Vocea lui adormita imi cerea sa il sun mai incolo dar din pacate acest lucru este imposibil pentru ca adevarul despre mine poate sa apara din intuneric si sa se descopere.
-Imi cer scuze daca te-am trezit dar asi vrea sa iti spun cateva intrebari care ma macina pe suflet. Nu m-am uitat la ceas si poate din acest lucru nu am realizat cat de obosit si de morocanos ai putea fi. Nu iti face griji o sa te sun ceva mai incolo.
-Nu Sakura, stai linistita ca nu sunt chiar atat de obosit. Si imi pare rau ca ti-am vorbit atat de urat. Zimi ce ai sa-mi spui ca te ascult... Crezi ca sunt morocanos?
Prin vocea lui se simtea o picatura mica de suparare dar cand am ras mi-a urmat exemlul si am inceput sa radem unul la altul prin telefon. Dupa ce am terminat discutia m-am dus la sifonier ca sa-mi aleg niste imbracaminte deoarece am reusit sa-l conving pe Sasuke ca sa iesim la o primbare. Desigur ca nu va fi una scurta si va dura cateva ore bune dar nu ar fi fost bine sa-i fi spus. Imi iau din dulap un tricou gri si o perechie de blugi destui de grosi. Dau draperiile la o parte si realizez ca afara s-a asezat un stat de zapada destul de gros. Omatul alb si stalucitor ca zapada l-ar putea tine mult timp pe Sasuke departe de casa si de pat. Obserzand ca poate fi destul de frig imi iau din dulap o geaca mai groasa de culoarea neagra si in picioare niste ghiete de aceasi culoare.
Merg destul de incet pana la parc ca sa trag mai mult de timp si sa ma gandesc la ce o sa-i pun lui "Romeo" cand o sa ma intrebe de ce l-am chemat aici. Dar din pacate parcul este foarte aproape de casa mea asa ca nu a durat mult ca sa ajung sa intru in natura parcului care acum este acoperita de zapada. La o distanta destul de mare il vad pe Sasuke care sta in pcioare si cu spatele la mine. Chiar daca nu-i vad fata sunt sigura ca el este acela pentru ca inaltimea si parul ii iese de sub caciula.
Sasuke este imbracat intr-o perechie de pantaloni crem si o geaca de trening neagra iar caciula si adidasii albi. Pun usor degetul pe umarul lui dar ma trezesc cu un burgare in fata de toata frumusetea. Il aud razand si imi iau zapada de pe fata si ma indrept spre el dar din pacate nu il nimeresc deoarece s-a ferit. Il alerg destul de mult timp cu o fata serioasa pe fata pana cand el se imiedica si da fata in fata cu omatul rece.
Ma asez langa el punandu-i mana pe umarul lui dar fara sa ma opresc din ras. Sasuke se ridica putin cat sa ma vada si imi propune sa facem ingeri in zapada. Accept bucuroasa deoarece de o suta de ani nu m-am mai comportat ca o fetita fara minte. Ma pun pe spate si fac un inger de zapada in timp ce Sasuke strange niste zapada. Ma freaca pe fata destul de bine racorindu-mi chipul.
Il aleg iar incepand sa arunc cu burgari in el, dar de fiecare data se fereste.
Dupa mult timp reusesc s-al prind de haina dar impiedicatul cade si ma ia si pe mine cu el. Stau pe el uitandu-ma in ochii lui negrii, nu pot sa nu ma uit la ei, m-au absorbit. Incerc sa ies din aceasta transa de care nu am mai avut parte de la prima mea viata. Sasuke isi ridica mana ducand-o dupa gatul meu si tragandu-ma spre el. Stiu ca vrea sa ma sarute si acest lucru ma sperie dar nu am cum sa-l opresc, este prea aproape.
Imi cer scuze ca nu este buna dar din cauza pauzei si a multelor lucruri pe care trebuie sa le fac mi-am iesit din ritm. Stiu ca nu este buna si ca am multe greseli dar efectiv nu pot sa fac nimic, nu imi sta nici inima nici mintea. Inca o data imi cer scuze si spre sa nu fie chiar atat de urata.