Dansul dragostei

[Alexi]

Capitolul 29


Stăteam pe hol alături de fratele şi prietena mea. De ce dura atât de mult? Sper ca Bianca să nu se fi trezit!
Îl priveam pe Cezar şi deodată am început să văd înceţoşat. Selena s-a ridicat de pe scaun şi s-a apropiat de mine. Mi-am închis ochii , iar trupul meu a devenit greu.
Când m-am trezit eram aşezată pe un pat. M-am aşezat în şezut şi m-am uitat în jurul meu. Rozalia se afla lângă mine şi mă privea îngrijorată. O asistentă a venit în încăpere şi mi-a adus un pahar cu apă, iar Selenei i-a dat un plic. Fata a scos o hârtie din plic şi şi-a aruncat ochii peste ea. S-a uitat la mine şi a început să zâmbească.
Am luat o gură de apă şi mă uitam ciudat la ea. Am întrebat-o când am adormit, iar ea mi-a spus că am fost inconştientă o oră şi jumătate. Am luat din nou o gură de apă.
- Kassie! Eşti însărcinată!
Am dat afară apa, reuşind să o stropesc pe fată. Am luat hârtia din mână şi am citit-o. Era adevărat. În pântecele meu creştea un copil. Produsul iubirii dintre mine şi Chris.
Lacrimile au început să se prelingă pe obrajii mei. Selena m-a luat în braţe şi m-a sărutat pe frunte. Doamne! Trezeşte-l pe Chris! Trebuie să ştie acest lucru.
M-am dat jos din pat şi am luat-o pe Selena de mână. Am ieşit din cabinet şi ne-am apropiat de lift. Trebuia să ajung la Chris. Să îi dau vestea. Chiar dacă nu era treaz.
Ne-am urcat în ascensor şi am apăsat pe buton, aşteptând să ne ducă la etajul dorit. Eram nerăbdătoare şi strângeam hârtia în mână. Nu a durat mult, iar uşile liftului s-au deschis. L-am văzut pe Cezar. Era destul de îngrijorat. Şi cred că mă va omorâ după ce voi naşte. Niciodată nu a aflat de faptul că eu şi prietenul lui cel mai bun am avut relaţii.
S-a apropiat de mine şi m-a luat în braţe, întrebându-mă dacă mă simt bine. L-am îndepărtat uşor şi am privit-o pe rozalie. Aceasta a aprobat din cap, iar eu m-am îndepărtat de fratele meu şi am intrat în salonul blondului. Se afla pe acel pat, însă de această dată avea culoare în obraji. M-am apropiat de el şi l-am luat de mână. Era caldă!
M-am aşezat pe scaun şi l-am sărutat pe buze. Am lăsat hârtia pe pat şi l-am privit. I-am aşezat mâna pe pântecul meu, iar lacrimile doreau să iasă la iveală.
- Chris! Trebuie să te trezeşti! Pentru mine, pentru copilul nostru! Trebuie să îţi deschizi ochii şi să revii la viaţă. Am nevoie de tine. Acum mai mult ca niciodată. Nu simţi? În interiorul meu se află copilul tău. Al nostru.
În acel moment am simţit degetele lui mişcându-se. Le-am privit pentru câte secunde, apoi l-am privit din nou pe el. Se chinuia să îşi deschidă ochii.
În interiorul meu şi-a făcut loc alt sentiment de bucurie. Am ieşit din salon spunându-i lui Cezar să se ducă după doctor. M-am întors în cameră împreună cu rozalia şi am văzut că blondul avea ochii deschişi. După privirea lui nu înţelegea ce se întâmplă. Doctorul a apărut în încăpere însoţit de o asistentă şi fratele meu. Bărbatul ne-a spus să aşteptăm afară pentru câteva minute.
Eram foarte agitată. Minutele mi se păreau ani. Cezar mă privea destul de ciudat.
- De ce te uiţi atât de ciudat la mine, frăţioare?
- De ce nu mi-ai spus că ai avut relaţii cu Chris? Tu îmi spuneai totul.
Mi-am dat ochii peste cap şi am oftat. Doctorul a ieşit din cameră împreună cu asistenta.
- Puteţi intra să îl vedeţi. Rana s-a cicatrizat şi mâine îl puteţi lua acasă. Vă voi aduce mâine dimineaţă biletul de externare.
Bărbatul a plecat. Am răsuflat uşurată, privindu-mi fratele.
- Cezar ţi se pare că mai sunt o fetiţă? În curând voi fi mamă şi cred că sunt destul de matură ca să îmi port singură de grijă. Tot ce vreau în acest moment e să îl văd pe Chris. Şi vă rog să nu îi spune-ţi nimic despre sarcină. Vreau să îi dau vestea când ajungem acasă.
Am intrat în salon apropiindu-mă de blond. Se uita pe geam. Inima a început să îmi bată cu putere gata să îmi iasă din piept. Corpul a înceut să îmi tremure, iar lacrimile încercau să iasă la iveală. Am păşit uşor şi m-am apropiat de patul lui. Şi-a întors capul şi m-a privit cu zâmbetul pe buze. Mi-a întins mâna, iar ochii lui îmi spuneau ‘Vino’.
L-am îmbrăţişat puternic, lasându-mi capul pe umărul lui. M-am aşezat pe pat şi am început să plâng. Mă strângea în braţele lui şi mă mângâia pe cap. Mi-a prins capul între mâinile sale şi m-a sărutat pe buze. Limba lui s-a strecurat în gura mea şi a început să se joace în interiorul ei. Limba mea se întâlnea cu a lui, în timp ce lacrimile se prelingeau pe obrajii mei.
A rupt sărutul şi mi-a şters lacrimile. M-a privit în ochi şi m-a sărutat pe frunte. Cezar şi Selena ne priveau. Nici măcar nu mi-am dat seama când au apărut.
- Eşti bine? Bianca te-a rănit în vreun fel?
Întrebarea lui m-a luat prin surprindere. Nici măcar nu m-a întrebat ce s-a întâmplat şi unde se află. L-am sărutat pe buze, abţinându-mă să nu plâng.
- Kass! Ce e cu tine? De ce plângi?
- Pentru că am fost speriată. Şi încă sunt! Bianca te-a împuşcat, iar tu refuzai să îţi deschizi ochii. Am crezut că te-am pierdut.
Şi-a pus mâna pe obrazul meu şi m-a apropiat de el. M-a sărutat pe frunte, obligându-mă să rămân cu capul pe pieptul lui.
- Dar acum sunt bine! Niciodată nu te-aş lăsa singură. Te iubesc!
L-am îmbrăţişat cuibărindu-mă la pieptul lui. Am rămas aşa pentru ceva timp. Cezar şi Selena s-au aşezat pe canapeaua din salon.
A trecut ceva timp de când mă aflam în braţele lui Chris. Mi-am ridicat uşor capul şi am observat că blondul meu dormea. M-am dat jos din pat cu atenţie, fară să îl trezesc. M-am uitat prin camera şi am observat că rozalia citea o revistă. Am întrebat-o unde e fratele meu şi mi-a spus că e la cafenea.
Am ieşit din salon, însă nu înainte de a-l mai privi pe iubitul meu o dată. Am închis uşa în spatele meu, îndreptându-mă spre ascensor. Trebuia să discut cu fratele meu. Să clarificăm multe lucruri.
Ajunsă în cafenea am cercetat încăperea cu privirea. L-am văzut pe brunet la o masă. Fuma! Am dezaprobat din cap şi m-am apropiat de el. M-am aşezat pe scaunul din faţa lui. Am luat în mână pachetul lui de ţigări şi am vrut să scot una, însă mi-a luat pachetul şi m-a privit rece.
- Eşti însărcinată! Nu trebuie să fumezi! Nu vreau să am un nepot cu probleme de sănătate.
Am râs privindu-l. Avea dreptate. Trebuie să am mare grijă de acest copil.
- Credeam că nu o să accepţi acest lucru.
- Nu accept faptul că mi-ai ascuns lucruri! În plus e şi copilul lui Chris! Şi pentru asta o sa îl iubesc şi mai mult! Dar vreau să ştiu totul!
- Sigur! Cum să nu? Vrei să afli şi ce lenjerie purtam când am făcut-o prima oară? Sau te interesează ce purta Chris a doua oară?
M-a privit ciudat, însă am reuşit să îi scot un zâmbet. Şi-a stins ţigara şi mi-a spus să îi spun de ce nu i-am spus nimic. Mi-am pus coatele pe masă şi mi-am sprijinit bărbia de mâini.
- S-a întâmplat la casa de pe plajă. Şi în Spania! Cezar nu o să îţi dau multe detalii! Îl iubesc pe Chris! Îl iubesc de foarte mult timp, dar mi-a fost frică să o spun. Mereu a arătat ca un tocilar şi în acel moment nu voiam ca reputaţia mea să fie afectată. Însă acum nu îmi mai pasă de nimic. Îl iubesc şi nimic nu îmi va lua acest sentiment. Nu ştiu! Toate lucrurile care s-au întâmplat ultima oară au întărit toate sentimentele mele.
- Te înţeleg! Dar de ce nu mi-ai spus! Ai ascuns de mine atâta timp acest lucru. Noi am avut o înţelegere, nu? Fără secrete? Ştiu că am acţionat impulsiv când te-am provocat la duel şi te-am rănit, însă acel moment personajul tău pozitiv era Bianca. Trebuia să găsesc o cale tai legătura ta cu ea.
- Bianca e un subiect închis. Însă mă doare. Atâţia ani mi-am împărţit secretele, viaţa cu ea. Iar acum descopăr că mă urăşte pentru faptul că m-am născut bogată. Cezar îmi e dor de mama. Vreau să fie lângă mine, lângă noi.
- Nu eşti singura. Dar hai să revenim la oile noastre. Cum crezi că va reacţiona tata şi parinţii lui Chris?
- Veronica şi David vor sări în sus de bucurie când vor auzi vestea. La cât de mult îşi doreau o relaţie între mine şi Chris! Însă tata! Mie cam frică de reacţia lui. Cred că e în stare să mă pună să fac avort şi să mă trimită la internat. Dar nu o să îl las!
- Asta e sora mea! Nici eu nu o să îl las pe tata să îţi facă vreun rău ţie sau copilului.
- Care copil?
Ne-am întors privirea şi l-am văzut pe tata. Vorbeam de lup şi lupul la scaun. Mi-am lăsat capul în jos, iar corpul meu a început să tremure. L-am privit pe Cezar. Era puţin speriat! Mi-am acoperit chipul cu ambele mâini şi mi-am închis ochii. Mamă! Ajută-mă!