[Terminat] Gravi Fic 16+ [yaoy]

[Lye]

Calatoria la New York

Dis-de-dimineata,Soarele iesea somnoros de sub linia orizontului,spargand intunecimea cerului.Razele lui incepeau sa se imprastie prin vazduh,avand ca unic scop,incalzirea atmosferei.Picaturile de roua se scurgeau de pe frunzele verzi,cazand pe pamantul uscat,unde erau absorbite de acesta.Pe cerul ce avea o culoare purpurie aparea cate un norisor razlet,ce era purtat de adierea usoara a vantului.In vila romancierului,era galagie.In dormitor,Shuichi se agita,cautand ceva pe sub pat.De pe fotoliu,Yuki il privea in timp ce fuma o tigare.Fumul acesteia se imprastia prin aer,iesind apoi pe fereastra larg deschisa.Era foarte relaxat,in comparatie cu iubitul sau ce mai avea putin si isi rupea parul roz.Dandu-si seama ca rozaliul nu se poate descurca singur,se ridica de pe suprafat moale.
-Ce ai mai pierdut de data asta?Intreaba acesta punandu-si mainile in buzunarele de la pantaloni.
-Hanoracul meu ala galben cu un "S" negru pe piept.Stii unde e?
-Da.L-ai bagat in bagaj,aseara,in timp ce te sarutam.Raspunde blondul bagandu-si mana prin par.
-"Cum ar vrea sa stiu unde l-am pus daca eram prea preocupat cu buzele lui?".Gandeste cantaretul zambind.
Insa gura lui a fost acaparata de cea a romancierului.Parul lui roz era mangaiat bland de catre novelist,in timp ce simtea cum pantalonii sunt din ce in ce mai largi.Brusc,acesta a rupt sarutul,intorcandu-se cu spatele.
-Yuki,nu acum.Avionul pleaca peste o ora si nu vreau sa intarzii.
-Ah,ma enervez asa dimineata.Insa avem timp cand o sa te intorci.
Novelistul si-a luat o camasa albastra,pe care a inchis-o la jumatate dintre nasturi.Lantisorul avut de acesta cadea neglijent pe unul dintre pectorali,in timp ce cerceii avuti in urechea stanga straluceau.Cei doi au parasit vila,urcand in automobilul negru.Pe tot drumul,Shuichi nu a facut alceva decat sa maseze piciorul sotului sau,care isi musca curos buza de jos.Dupa aproximativ o jumatate de ora,cei doi au ajuns la aeroportul principal al capitalei.Chiar la intrare,K si ceilalti isi asteptau colegul.Se parea ca sunt foarte agitati deoarece priveau destul de des ceasurile avute la mana.
-In sfarsit ai ajuns.Am crezut ca o sa luam urmatorul avion.Sa mergem.Spune managerul lundu-si trollerul negru.
Shuichi si-a sarutat scurt iubitul,dupa care a disparut in cladire.Yuki a asteptat rezemat de masina pana ce a observat ca sotul sau a trecut de punctele de control.O saptamana,singur acasa.Trebuia sa iti gaseasca o preocupare.Ceva ce nu avea legatura cu persoanele de sex feminin.Nu era tipul de barbat care sa insele cu prima ocazie.Urcand in automobil,a pornit in viteza,dand muzica la maxim.Strazile erau destul de goale,asa ca un accident era aparent imposibil.Insa niciodata nu ai de unde sa stii la ce sa te astepti.
In avion,cei sase au avut locurile apropiate.In fata stateau Shuichi si Hiro ce pareau sa incerce cu disperare sa deschida o punga de alune.La mijloc,managerul si reprezentantul discutau despre cantareata din New York,iar in spate,Ryuichi si Ichiro se certau pe un I-pod.Toata lumea era fericita si gata de plecare.Afland ca drumul dureaza mai mult de sase ore,baietii au reusit sa adoarma,deranjati insa de zgomotele facute de avion.
Dupa mult timp,grupul a ajuns in cel mai populat oras din Statele Unite..Inca de la aeroport,baietii au observat lucruri diferite fata de cele din capitala nipona.De la hainele oamenilor pana la decoratiuni.Nu mai existau cladiri ale caror acoperisuri aveau forme ciudate,ci doar zgarie nori ce impresionau prin marime.Grupul a luat unul dintre zecile de taxi-uri ce asteptau la portile aeroportului.In timp ce mergea,masina a trecut pe langa Statuia Libertatii.Inaltimea acesteia era de aproximativ patruzeci si sapte de metri,in timp ce invelisul de cupru adapostea un schelet de fier.Statuia reprezenta zeita libertatii ce sta cu un picior pe lantul rupt al sclaviei.La vederea ei,Shu a cascat gura,exprimandu-si uimirea.Nu mai vazuse niciodata o lucrare atat de bine-definita si plina de istorie.Aflase de la K faptul ca ceea ce avea pe cap era o coroana cu sapte fascicole de lumina ce reprezentau cele sapte mari si continente ale lumii,iar cele douazeci si cinci de ferestre reprezentand cele douazeci si cinci de nestemate ale lumii.Brusc si-a auzit managerul vorbind in engleza.Nestiind ce inseamna,l-a intrebat in soapta pe Ryuichi.
-Ce tot zice acolo?
-Ii spune soferului unde sa ne duca.La casa Chimerei.
Solistul a aprobat din cap,prefacandu-se ca intelege.Insa era tradat de privirea razleata.Atat el cat si prietenii lui continuau sa priveasca pe geam somptuosul oras prin care se plimbau.Dupa un drum de aproximativ o jumatate de ora,cei sase au ajuns in fata unei vile foarte mari.Managerul a platit cativa dolari soferului,dupa care a descarcat bagajele.
-Bun,si acum ce facem?Intreaba chitaristul privind constructia ciudata a casei.
-Pai,cred ca ar trebui sa batem la usa.Spune reprezentantul razand.
K a sunat,iar raspunsul nu a intarziat sa apara.Un dom foarte batrand,in costum le-a deschis usa.Blondul le-a spus cine sunt si ce vor de la stapana casei.Acesta a zambit,poftindu-i in living.La intrarea in camera,baietii au ramas socati.Peretii albi erau luminati de spoturi puternice,in timp ce o lustra de cristal se afla in centrul plafonului.Doua canapele violet eraua sezate de o parte si de alta a unei masute,in timp ce fotoliile de acileasi culoare stateau in partile laterale ale semineului.Brusc,pe scari si-a facut aparitia o tanara domnisoara,ce nu parea sa aiba mai mult de nouasprezece ani.Ochii ei albastri precum adancurile oceanului ii privea adanc pe baieti.Avea parul foarte lung si negru.Partile din fata erau mai scurte,stranse in doua cozi.Purta un kimonou rosu,care avea in zona saniloc o gaura in forma de inima,ce scotea la suprafata decolteul frumos.
-Buna seara.Eu sunt Chimera.Voi trebuie sa fiti Bad Luck,nu?
-Exact.Incantati de cunostiinta.Spune managerul zambind.
Adolescenta era diferita de ce isi imagina grupul.Aveau impresia ca e una dintre acele cantarete care de cum s-au vazut pe culmile gloriei,si-au "luat-o in cap".Insa aceasta nu semana cu celelalte.Era draguta,blanda si avea un zambet urias pe chip.Oricine ar fi spus ca este o fata obisnuita,nu cea mai buna cantareata din Statele Unite.
-Eu sunt Shuichi Shindo.As vrea sa iti aflu numele,daca se poate.
Managerul si reprezentantul l-au calcat pe picior,soprindu-i ceva printre dinti.Adolescenta a ras,acoperindu-si gura cu palma dreapta.
-Sigur...voua o sa vi-l spun.Nu sunt multe persoane care stiu adevarata mea identitate.Ma numesc Serena Hamilton.
Era un nume ciudat,specific orasului in care traia.Tanara s-a asezat pe fotoliu,punandu-si palmele peste genunchiul drept.Parea o domnisoara de inalta societate,avanc o educatie aleasa.Aceasta a inceput sa vorbeasca cu managerul,vrand sa alfe diferite informatii despre locul unde isi va petrece urmatoarea perioada a timpului.A aflat ca firma cu care lucra era cea mai mare din Japonia.Iar acest lucru se parea ca o incanta.Insa cei patru baieti continuau sa se uite la ea,sorbind-o din priviri.Cu toate ca Shu era insurat,nu putea sa nu observe o frumusete atat de naturala.Timpul trecea,iar cei sapte continuau sa vorbeasca despre diferite lucruri,ce aveau legatura cu muzica si nu numai.Dandu-si seama cat este de tarziu,bruneta s-a ridicat usor de pe fotoliu.
-Imi cer scuze ca v-am tinut treji atata timp.Cred ca doriti sa va odihniti.Sus,am pregatit camere,pentru fiecare dintre voi.Sper sa va simtiti bine.
Baietii au multumit,dupa care au urcat scarile.Erau epuizati dupa un drum atat de lung si tot ce vroiau era sa isi destinda trupul intr-un pat mare si moale.

Chimera:
http://i261.photobucket.com/albums/ii67/...anA/27.jpg