29-10-2010, 03:28 PM
Scuze ca este cam mic.. l- am facut foarte repede ( stiu ca nu trebuia )
Totusi.. sper sa va placa :).
Capitolul 6
Era atat de bine.. atat de cald… atat de.. atat de.. sufocant?! Ce naiba?… Nici bine nu mi- am terminat gandurile caci sunt intrerupta de o voce somnoroasa si copilaroasa:
- Nu, nu pleca.. ramai cu mine!
Vai.. la ceva mai patetic nu ma puteam astepta din partea lui. Imi deschid imediat ochii obositi pentru a observa cum brunetul, care nu era tocmai usor, era practic peste mine. Parea ca nu a avut cele mai frumoase vise, dupa felul cum ma strangea in brate, sau mai bine ma sufoca, si dupa felul expresiei pe care o avea; o expresie ingrijorata.. ingrijorata cred ca este putin spus.. exasperata I se potrivea cel mai bine. Sa nu uitam ce a spus mai devreme.. acele cuvinte mi se pareau atat de disperate…si atat de sincere… incat aproape le- as fi crezut; am spus aproape.
Incerc sa ii despart corpul de al meu, insa fara niciun rezultat. Parca era lipitoare, mai ceva ca una. Ceea ce am reusit in nenumaratele mele incercari de a ma elibera a fost doar schimbarea pozitiei, acum fiind fata in fata, lipiti unul de altul de-a dreptul. Renunt cu foitul, incepand sa tip la el incercand sa- l trezesc. In cele din urma vad cum ochii I se deschid, intalnindu- I pe ai mei. Prima lui reactie cand ma vazu, a fost sa roseasca puternic.
- Acum ce mai ai? Il intreb in loc de un buna dimineata dulce.
- … pai, incerca el sa spuna coborandu- si fata in jos.
Imi cobor si eu fata. Intradevar, avea de ce sa se rusineze. Corpul imi era acoperit doar de o camasa mare, probabil a lui, si pe deasupra m- ai era si desheiata la primii trei nasturi, expunandu- mi sutienul rosu, si bine-neteles pieptul. Am inceput sa rad. Ma intreb daca(,) chiar a fost in stare sa ma schimbe.
Daca ar fi fost altcineva in locul brunetului, probabil ca am fi facut- o deja.. ma intreb ce l- a oprit.. la cat de aeriana eram in seara trecuta putea sa faca ce vroia cu mine. Era si logic ce l- a oprit.. oare de ce imi mai bateam capul cu comportamentul lui idiot?
- Acum imi poti da drumul sa stii.. n- ai sa ma pierzi, ii zic sarcastic.
Nestiind la ce ma refer ma intreba, indepartandu- se imediat de mine:
- La ce te referi prin n- am sa te pierd? Imi spune dezorientat.
- Nu stiu.. doar nu eu am fost cea care striga†Nu, nu pleca.. ramai cu mineâ€, ii zic cu o drama desavarsita.
Nu a mai comentat, doar a actionat. Nu stiu si cred ca nici nu voi sti ce e cu omul asta. Inainte se rusina la orice cuvintel pe care il spuneam… iar acum se afla deasupra mea, tinandu- mi mainile de o parte si de alta a corpului, uitandu- se pervers la mine. De la copilasul mamei la barbatul pervers. Nici eu nu mai stiam ce sa mai cred.. ori avea dubla personalitate, ori era tacanit.
- Nu spui nimic? Imi spune el vazand ca- mi inchid ochii.
- Ce as putea sa- ti zic, spun eu linistita.
- Atunci… nu incerci sa te eliberezi sau macar sa te impotrivesti?
Am inceput sa cred ca ar fi vrut sa ma impotrivesc, sa ma rog de el sa ma lase… dar.. cu ce scop?
- De ce as incerca.. stiu si stii ca daca ai vrea sa ma violezi ai face- o.. cu ce m- ar ajuta pe mine daca m- as impotrivi, fiind constienta de faptul ca puterea mea nici nu se compara cu a ta, ii zic degajata uitandu- ma in ochii lui.
- Esti unica, imi spune zambindu- mi apoi ridicandu- se de pe mine si luandu- ma in brate.
- Stiam ca n- o vei face, ii zic punandu- mi capul pe pieptul lui.
Pana la urma tot copilasul mamei ramanea. Eram sigura ca nu va merge mai departe… desi.. mi- ar fi facut placere. Cat de prefacuta puteam fi. Probabil acum crede ca il plac cat de cat.. insa nici nu se pune problema. Singurele sentimente care ma leaga de el sunt acelea de pura atractie, nimic mai mult. De ce nu am vrut sa o facem atunci cand s- a ivit momentul? Simplu. Pentru ca vreau sa ma mai joc putin cu el, vreau sa il ranesc, vreau sa il fac sa planga.
Secunde, minute, ore, zile sau doar o singura clipa am stat imbratisati. Nici eu nu stiam. Insa am spart acea liniste romantica spunand:
- Stop! Gata distractia! Acum ca s- a terminat si petrecerea asta stupida, vreau sa merg acasa, ii zic uitandu- ma in ochii lui, care imediat si- au schimbat expresia din fericiti in tristi.
- Bine! imi spune hotarat adaugand putin mai nesigur, daca asta vrei…
M- am apropiat de el, vazandu- I “ framantareaâ€. Mi- am folosit toata puterea pentru a- l tranti in patul moale, ca mai apoi sa ma urc peste el si sa- mi apropii buzele de urechea lui. Am mangaiat usor pielea fina si calda, apoi i- am soptit senzual:
- Stai linistit… o sa ne mai vedem, apoi ma indepartez de el.
Imi dau camasa jos, chiar in fata lui, pentru a- l intimida si mai mult decat era, apoi imi iau de undeva de pe jos rochia din seara trecuta si ma imbrac cat mai incet.
- Eu sunt gata! Ii zic zambindu- I, apoi adaugand, acum e randul tau.
Ma indrept cu pasi inceti spre el, atingandu- I usor abdomenul dezgolit, facanu- l sa suspine, apoi imi indrept mainile spre pantalonii lui, dandu – I jos dintr- o miscare, apoi intorcandu –i spatele si incepand sa fug, vazandu – l ca mai avea putin si lesina.
- Te astept sus! Ii zic in fuga.
Simt cum o briza calda ma trezea la viata, si in acelasi timp aud zgomotul valurilor ce mangaiau plaja. Cobor scara, pentru a pasi pe nisipul fierbinte. Eram linistita.. mai linistita ca niciodata si nici nu stiam de ce.
Nu a durat mult ca Sasuke a si ajuns langa mine.
Am intrat in limuzina cu care am venit.. si dusi am fost. Mi s- a parut ca am ajuns acasa in cateva clipe.. nici macar nu l- am mai salutat pe Sasuke…nu mai aveam chef de nimic si nimeni.. vroiam sa fiu doar eu si.. dusul.
Finish( cap 6 :)) doar)
Totusi.. sper sa va placa :).
Capitolul 6
Era atat de bine.. atat de cald… atat de.. atat de.. sufocant?! Ce naiba?… Nici bine nu mi- am terminat gandurile caci sunt intrerupta de o voce somnoroasa si copilaroasa:
- Nu, nu pleca.. ramai cu mine!
Vai.. la ceva mai patetic nu ma puteam astepta din partea lui. Imi deschid imediat ochii obositi pentru a observa cum brunetul, care nu era tocmai usor, era practic peste mine. Parea ca nu a avut cele mai frumoase vise, dupa felul cum ma strangea in brate, sau mai bine ma sufoca, si dupa felul expresiei pe care o avea; o expresie ingrijorata.. ingrijorata cred ca este putin spus.. exasperata I se potrivea cel mai bine. Sa nu uitam ce a spus mai devreme.. acele cuvinte mi se pareau atat de disperate…si atat de sincere… incat aproape le- as fi crezut; am spus aproape.
Incerc sa ii despart corpul de al meu, insa fara niciun rezultat. Parca era lipitoare, mai ceva ca una. Ceea ce am reusit in nenumaratele mele incercari de a ma elibera a fost doar schimbarea pozitiei, acum fiind fata in fata, lipiti unul de altul de-a dreptul. Renunt cu foitul, incepand sa tip la el incercand sa- l trezesc. In cele din urma vad cum ochii I se deschid, intalnindu- I pe ai mei. Prima lui reactie cand ma vazu, a fost sa roseasca puternic.
- Acum ce mai ai? Il intreb in loc de un buna dimineata dulce.
- … pai, incerca el sa spuna coborandu- si fata in jos.
Imi cobor si eu fata. Intradevar, avea de ce sa se rusineze. Corpul imi era acoperit doar de o camasa mare, probabil a lui, si pe deasupra m- ai era si desheiata la primii trei nasturi, expunandu- mi sutienul rosu, si bine-neteles pieptul. Am inceput sa rad. Ma intreb daca(,) chiar a fost in stare sa ma schimbe.
Daca ar fi fost altcineva in locul brunetului, probabil ca am fi facut- o deja.. ma intreb ce l- a oprit.. la cat de aeriana eram in seara trecuta putea sa faca ce vroia cu mine. Era si logic ce l- a oprit.. oare de ce imi mai bateam capul cu comportamentul lui idiot?
- Acum imi poti da drumul sa stii.. n- ai sa ma pierzi, ii zic sarcastic.
Nestiind la ce ma refer ma intreba, indepartandu- se imediat de mine:
- La ce te referi prin n- am sa te pierd? Imi spune dezorientat.
- Nu stiu.. doar nu eu am fost cea care striga†Nu, nu pleca.. ramai cu mineâ€, ii zic cu o drama desavarsita.
Nu a mai comentat, doar a actionat. Nu stiu si cred ca nici nu voi sti ce e cu omul asta. Inainte se rusina la orice cuvintel pe care il spuneam… iar acum se afla deasupra mea, tinandu- mi mainile de o parte si de alta a corpului, uitandu- se pervers la mine. De la copilasul mamei la barbatul pervers. Nici eu nu mai stiam ce sa mai cred.. ori avea dubla personalitate, ori era tacanit.
- Nu spui nimic? Imi spune el vazand ca- mi inchid ochii.
- Ce as putea sa- ti zic, spun eu linistita.
- Atunci… nu incerci sa te eliberezi sau macar sa te impotrivesti?
Am inceput sa cred ca ar fi vrut sa ma impotrivesc, sa ma rog de el sa ma lase… dar.. cu ce scop?
- De ce as incerca.. stiu si stii ca daca ai vrea sa ma violezi ai face- o.. cu ce m- ar ajuta pe mine daca m- as impotrivi, fiind constienta de faptul ca puterea mea nici nu se compara cu a ta, ii zic degajata uitandu- ma in ochii lui.
- Esti unica, imi spune zambindu- mi apoi ridicandu- se de pe mine si luandu- ma in brate.
- Stiam ca n- o vei face, ii zic punandu- mi capul pe pieptul lui.
Pana la urma tot copilasul mamei ramanea. Eram sigura ca nu va merge mai departe… desi.. mi- ar fi facut placere. Cat de prefacuta puteam fi. Probabil acum crede ca il plac cat de cat.. insa nici nu se pune problema. Singurele sentimente care ma leaga de el sunt acelea de pura atractie, nimic mai mult. De ce nu am vrut sa o facem atunci cand s- a ivit momentul? Simplu. Pentru ca vreau sa ma mai joc putin cu el, vreau sa il ranesc, vreau sa il fac sa planga.
Secunde, minute, ore, zile sau doar o singura clipa am stat imbratisati. Nici eu nu stiam. Insa am spart acea liniste romantica spunand:
- Stop! Gata distractia! Acum ca s- a terminat si petrecerea asta stupida, vreau sa merg acasa, ii zic uitandu- ma in ochii lui, care imediat si- au schimbat expresia din fericiti in tristi.
- Bine! imi spune hotarat adaugand putin mai nesigur, daca asta vrei…
M- am apropiat de el, vazandu- I “ framantareaâ€. Mi- am folosit toata puterea pentru a- l tranti in patul moale, ca mai apoi sa ma urc peste el si sa- mi apropii buzele de urechea lui. Am mangaiat usor pielea fina si calda, apoi i- am soptit senzual:
- Stai linistit… o sa ne mai vedem, apoi ma indepartez de el.
Imi dau camasa jos, chiar in fata lui, pentru a- l intimida si mai mult decat era, apoi imi iau de undeva de pe jos rochia din seara trecuta si ma imbrac cat mai incet.
- Eu sunt gata! Ii zic zambindu- I, apoi adaugand, acum e randul tau.
Ma indrept cu pasi inceti spre el, atingandu- I usor abdomenul dezgolit, facanu- l sa suspine, apoi imi indrept mainile spre pantalonii lui, dandu – I jos dintr- o miscare, apoi intorcandu –i spatele si incepand sa fug, vazandu – l ca mai avea putin si lesina.
- Te astept sus! Ii zic in fuga.
Simt cum o briza calda ma trezea la viata, si in acelasi timp aud zgomotul valurilor ce mangaiau plaja. Cobor scara, pentru a pasi pe nisipul fierbinte. Eram linistita.. mai linistita ca niciodata si nici nu stiam de ce.
Nu a durat mult ca Sasuke a si ajuns langa mine.
Am intrat in limuzina cu care am venit.. si dusi am fost. Mi s- a parut ca am ajuns acasa in cateva clipe.. nici macar nu l- am mai salutat pe Sasuke…nu mai aveam chef de nimic si nimeni.. vroiam sa fiu doar eu si.. dusul.
Finish( cap 6 :)) doar)
Mi-e foameee!!!