23-10-2010, 11:58 PM
Prieteni 
Multumesc pt pareri si critici >:d<
Andreea si Crysta, voi incerca sa renunt la punctele de suspensie[ pe care tocmai le pusesem
] m-am obisnuit sa le tot pun, am incercat sa fac mai mult dialog pt ca diriga mi-a zis ca prea descriu mult si sa mai adaug si dialog, imi cer scuze daca am inceput cam stangaci 
voi incerca sa remediez. Referitor la actiune, da, e grabita [ eu sunt repezita rau si toti imi spun ca nu e bine ]. Smile-urile de obicei imi arata starea pe care eu mi-o transpun in ceea ce fac, dar voi incerca sa renunt si da, cum bine ati spus, fiecare critica ma va ajua sa ma perfectionez ^^
Noesis, da, ai dreptate, nu stiu de ce, dar ma grabesc sa ajung la yaoi, si totusi, daca ajung prea repede nu voi mai avea ce sa scriu la un moment dat, asa ca trebuie sa pun frana si sa o iau mai incet ...
Referitor la desfacut, ma refeream la sutien, insa nu am stiut cum sa formulez astfel incat sa nu se repete de doau ori cuvantul si nu am gasit sinonim
In concluzie, va multumesc din suflet ca mi-ati aratat greselile si ma ajutati sa ma perfectionez ! Ma bucur nespus ca va place
[ si eu sunt moarta dupa yaoi ]
So ... This is the next ^_^
Capitolul 2
- Gata, dragostea mea, va fi bine … spuse Yuki sarutandu-I fruntea fetei din bratele sale.
- Ce va fi bine ? Am 17 ani, nu vreau sa am un copil ! Te implor, Yuki, fa ceva ! spuse fata disperata.
- Ce anume sa fac ? intreba el descumpanit.
- Nu stiu, dar nu ma lasa asa !
Yuki o impinse usor pe pat si merse spre un dulapior micut.Deschise usa si scoase o punguta cu praf alb. Varsa pe masa niste heroina si o imparti, apoi isi facu un fel de pai din hartie si trase pe nas un rand. Cateva secunde mai tarziu incepu sa ii curga sange din nas.
- Frate, nu iar >.< ! urla acesta exasperat.
- In loc sa ne gandim ce facem tu tragi pe nas ? urla Misa la el.
- Taci ! Tu ai ramas bortoasa, e vina ta !
- Dar tu esti tatal !
- De unde stiu eu asta ? Te unde stiu ca nu ti-o pui cu oricine cand eu sunt plecat din oras ?
- Dar tu nu ai avut grija sa iti pui dracu` un prezervativ si te-ai eliberat ca idiotu` in mine !
- Eram drogat ! De unde sa mai stiu eu ? urla acesta aruncandu-I fetei camasa lui peste fata.
- Sa nu mai vrei sex cand esti drogat ! Acum sunt insarcinata !
- Avorteaza !
- Poftim ? intreba Misa indignata. Cum sa fac asta ? si izbucni in plans. Ryu isi puse mainile in jurul ei pentru a o consola.
- Asa cum auzi. Faci chiuretaj ! Nu imi pasa ! Nu vreau copilul ! urla Yuki iar, preparandu-si doua doze de heroina.
'' Am gresit, stiu, e vina mea si numai a mea ! '' isi spuse Yuki descumpanit.
Ryu se uita speriat la cei doi, nestiind ce sa zica.
‘’ Tot mai buni sunt baietii … Macar iti poti da drumul cand si cum vrei, ca nu exista riscuri … ‘’
Cearta continua pana tarziu in noapte. Ryu se vazu nevoit sa o duca acasa pe Misa, care era distrusa. Yuki isi injecta una dintre doze dupa ce acestia plecara si se puse in pat. In scurt timp, acesta zacea inert pe suprafata moale, afundat in pernele albe si frumos mirositoare.
In acea noapte, parintii lui sosira din calatorie si mama sa urca sa il salute pe fiul sau, insa ramase perplex cand deschise usa camerei si il vazu pe Yuki, care zacea lesinat pe pat, cu seringa inca in brat. Desi nu era nici urma de droguri in casa, in afara de sergingi, parintii lui Yuki erau exasperati.
Cinci minute mai tarziu, Yuki era in drum spre spital, in ambulanta ce alerga nebuneste pentru a-i salva viata. Ajunsera in graba la urgente, tanarul fiind in stare grava. Medicii faceau eforturi uriase de al salva pe tanarul ce intrase in coma acum, viata fiindu-i amenintata.
Yuki se vazu pe sine insusi in patul de spital, in timp ce medicii se aflau cu aparatele de resuscitare deasupra sa, incercand sa il readuca la viata.
'' E vis sau realitate ? '' se intreba pe sine insusi. Isi privi parintii stupefiati. Mamei sale ii curgeau lacrimi amare pe obraji, la gandul ca avea sa isi piarda unicul fiu, ca aveau sa il vada ucis de patima drogurilor.
Ryu si Misa ajunsera la spital, instiintati de mama prietenului lor. Yuki era inca inconstient, trupul zacandu-i inert in patul rece, singurul pat din acel salon neprimitor al spitalului. Misa se aseza pe marginea patului iubitului sau si ii mangaie mana pe care se vedeau foarte bine semnele dependentei sale : urmele de ace ale seringilor pe care si le injectase atat de des in vene.
Doua lacrimi cristaline i se rostogolira fetei din ochii mari si negrii pe obraji. Acestea picurara bland pe pielea palida a tanarului. Se apleca si il saruta bland pe buze.
'' E rece ca un mort ! '' gandi fata stupefiata.
Ryu privea toata scena oarecum induiosat. Statea sprijinit de zidul rece, acoperit de faianta alba.
'' Daca moare si nu il am ... '' se gandi tanarul cu egoism in intimitatea cugetului sau.
Incet incet, starea tanarului Yuki Kusumi incepu sa se amelioreze, insa tanarul nu iesise inca din coma. Misa si Ryu veneau in fiecare zi la el, petrecand mult langa trupul inert al baiatului care acum capatase totusi o culoare mai umana : sangele ii brazdase obrajii.
Hotarati sa faca tot posibilul ca fiul lor sa scape de dependenta, parintii lui Yuki il inscrisesera pe acesta la ALcoolicii Anonimi, societate antiprofit ce incerca sa trateze dependentele oamenilor.
Cu cat mai mult timp trecea si Yuki nu iesea din coma, cu atat doctorii se ingrijorau tot mai tare. Nu era normal. Desi baiatul arata foarte bine, nu se trezea.
Un vant de toamna tarzie incepu sa bata asupra mandrului oras Kyoto. Misa se afla in parc, dandu-se in leaganul ei favorit, acel leagan in care se daduse de atatea si atatea ori alaturi de Yuki.
'' Nu se poate sa il pierd ! '' isi spuse in mintea ei in timp ce lacrimile sarate isi intesasera paienjenisul asupra privirii sale bande si incredibil de triste. Tanara se simtea la pamant, zdrobita. Simtea ca daca Yuki isi va pierde viata si-o va pierde si ea, simtea ca si-o va lua.
Privi cerul rece si mohorat. Soarele se ascunsese timid dupa o armata de nori reci ce amenintau
frumosul oras. Simti cum o picatura blanda de ploaie i se aseza pe frunte, apoi alte cateva o urmara si ploaia incepu. Lacrimile se amestecara cu ploaia rece si incet, parcul se goli.
Tanara se aseza in genunchi, descumpanita.
- Te iubesc, Yuki ! sopti ea ca pentru siesi si stiind totusi ca si pentru el, stia ca el o va auzi.
Suna telefonul. Il scoase din buzunar si privi apelantul : Ryu. Deschise clapa si raspunse cu voce tremuratoare :
- S-a trezit ?
- Vino la spital ! se auzi de la capatul firului.
Misa se grabi sa ajunga si se vazu intampinata de mama lui Yuki, care plangea in hohote. o lua in brate pe Misa si o saruta lung, apoi spse cu voce sfasietoare :
- S-a dus ...
Plangea cerul pentru moartea unui inger ....
Astept parerile si criticile voastre !
Kissez !
Multumesc pt pareri si critici >:d<Andreea si Crysta, voi incerca sa renunt la punctele de suspensie[ pe care tocmai le pusesem
] m-am obisnuit sa le tot pun, am incercat sa fac mai mult dialog pt ca diriga mi-a zis ca prea descriu mult si sa mai adaug si dialog, imi cer scuze daca am inceput cam stangaci voi incerca sa remediez. Referitor la actiune, da, e grabita [ eu sunt repezita rau si toti imi spun ca nu e bine ]. Smile-urile de obicei imi arata starea pe care eu mi-o transpun in ceea ce fac, dar voi incerca sa renunt si da, cum bine ati spus, fiecare critica ma va ajua sa ma perfectionez ^^ Noesis, da, ai dreptate, nu stiu de ce, dar ma grabesc sa ajung la yaoi, si totusi, daca ajung prea repede nu voi mai avea ce sa scriu la un moment dat, asa ca trebuie sa pun frana si sa o iau mai incet ...
Referitor la desfacut, ma refeream la sutien, insa nu am stiut cum sa formulez astfel incat sa nu se repete de doau ori cuvantul si nu am gasit sinonim
In concluzie, va multumesc din suflet ca mi-ati aratat greselile si ma ajutati sa ma perfectionez ! Ma bucur nespus ca va place
[ si eu sunt moarta dupa yaoi ] So ... This is the next ^_^
Capitolul 2
- Gata, dragostea mea, va fi bine … spuse Yuki sarutandu-I fruntea fetei din bratele sale.
- Ce va fi bine ? Am 17 ani, nu vreau sa am un copil ! Te implor, Yuki, fa ceva ! spuse fata disperata.
- Ce anume sa fac ? intreba el descumpanit.
- Nu stiu, dar nu ma lasa asa !
Yuki o impinse usor pe pat si merse spre un dulapior micut.Deschise usa si scoase o punguta cu praf alb. Varsa pe masa niste heroina si o imparti, apoi isi facu un fel de pai din hartie si trase pe nas un rand. Cateva secunde mai tarziu incepu sa ii curga sange din nas.
- Frate, nu iar >.< ! urla acesta exasperat.
- In loc sa ne gandim ce facem tu tragi pe nas ? urla Misa la el.
- Taci ! Tu ai ramas bortoasa, e vina ta !
- Dar tu esti tatal !
- De unde stiu eu asta ? Te unde stiu ca nu ti-o pui cu oricine cand eu sunt plecat din oras ?
- Dar tu nu ai avut grija sa iti pui dracu` un prezervativ si te-ai eliberat ca idiotu` in mine !
- Eram drogat ! De unde sa mai stiu eu ? urla acesta aruncandu-I fetei camasa lui peste fata.
- Sa nu mai vrei sex cand esti drogat ! Acum sunt insarcinata !
- Avorteaza !
- Poftim ? intreba Misa indignata. Cum sa fac asta ? si izbucni in plans. Ryu isi puse mainile in jurul ei pentru a o consola.
- Asa cum auzi. Faci chiuretaj ! Nu imi pasa ! Nu vreau copilul ! urla Yuki iar, preparandu-si doua doze de heroina.
'' Am gresit, stiu, e vina mea si numai a mea ! '' isi spuse Yuki descumpanit.
Ryu se uita speriat la cei doi, nestiind ce sa zica.
‘’ Tot mai buni sunt baietii … Macar iti poti da drumul cand si cum vrei, ca nu exista riscuri … ‘’
Cearta continua pana tarziu in noapte. Ryu se vazu nevoit sa o duca acasa pe Misa, care era distrusa. Yuki isi injecta una dintre doze dupa ce acestia plecara si se puse in pat. In scurt timp, acesta zacea inert pe suprafata moale, afundat in pernele albe si frumos mirositoare.
In acea noapte, parintii lui sosira din calatorie si mama sa urca sa il salute pe fiul sau, insa ramase perplex cand deschise usa camerei si il vazu pe Yuki, care zacea lesinat pe pat, cu seringa inca in brat. Desi nu era nici urma de droguri in casa, in afara de sergingi, parintii lui Yuki erau exasperati.
Cinci minute mai tarziu, Yuki era in drum spre spital, in ambulanta ce alerga nebuneste pentru a-i salva viata. Ajunsera in graba la urgente, tanarul fiind in stare grava. Medicii faceau eforturi uriase de al salva pe tanarul ce intrase in coma acum, viata fiindu-i amenintata.
Yuki se vazu pe sine insusi in patul de spital, in timp ce medicii se aflau cu aparatele de resuscitare deasupra sa, incercand sa il readuca la viata.
'' E vis sau realitate ? '' se intreba pe sine insusi. Isi privi parintii stupefiati. Mamei sale ii curgeau lacrimi amare pe obraji, la gandul ca avea sa isi piarda unicul fiu, ca aveau sa il vada ucis de patima drogurilor.
Ryu si Misa ajunsera la spital, instiintati de mama prietenului lor. Yuki era inca inconstient, trupul zacandu-i inert in patul rece, singurul pat din acel salon neprimitor al spitalului. Misa se aseza pe marginea patului iubitului sau si ii mangaie mana pe care se vedeau foarte bine semnele dependentei sale : urmele de ace ale seringilor pe care si le injectase atat de des in vene.
Doua lacrimi cristaline i se rostogolira fetei din ochii mari si negrii pe obraji. Acestea picurara bland pe pielea palida a tanarului. Se apleca si il saruta bland pe buze.
'' E rece ca un mort ! '' gandi fata stupefiata.
Ryu privea toata scena oarecum induiosat. Statea sprijinit de zidul rece, acoperit de faianta alba.
'' Daca moare si nu il am ... '' se gandi tanarul cu egoism in intimitatea cugetului sau.
Incet incet, starea tanarului Yuki Kusumi incepu sa se amelioreze, insa tanarul nu iesise inca din coma. Misa si Ryu veneau in fiecare zi la el, petrecand mult langa trupul inert al baiatului care acum capatase totusi o culoare mai umana : sangele ii brazdase obrajii.
Hotarati sa faca tot posibilul ca fiul lor sa scape de dependenta, parintii lui Yuki il inscrisesera pe acesta la ALcoolicii Anonimi, societate antiprofit ce incerca sa trateze dependentele oamenilor.
Cu cat mai mult timp trecea si Yuki nu iesea din coma, cu atat doctorii se ingrijorau tot mai tare. Nu era normal. Desi baiatul arata foarte bine, nu se trezea.
Un vant de toamna tarzie incepu sa bata asupra mandrului oras Kyoto. Misa se afla in parc, dandu-se in leaganul ei favorit, acel leagan in care se daduse de atatea si atatea ori alaturi de Yuki.
'' Nu se poate sa il pierd ! '' isi spuse in mintea ei in timp ce lacrimile sarate isi intesasera paienjenisul asupra privirii sale bande si incredibil de triste. Tanara se simtea la pamant, zdrobita. Simtea ca daca Yuki isi va pierde viata si-o va pierde si ea, simtea ca si-o va lua.
Privi cerul rece si mohorat. Soarele se ascunsese timid dupa o armata de nori reci ce amenintau
frumosul oras. Simti cum o picatura blanda de ploaie i se aseza pe frunte, apoi alte cateva o urmara si ploaia incepu. Lacrimile se amestecara cu ploaia rece si incet, parcul se goli.
Tanara se aseza in genunchi, descumpanita.
- Te iubesc, Yuki ! sopti ea ca pentru siesi si stiind totusi ca si pentru el, stia ca el o va auzi.
Suna telefonul. Il scoase din buzunar si privi apelantul : Ryu. Deschise clapa si raspunse cu voce tremuratoare :
- S-a trezit ?
- Vino la spital ! se auzi de la capatul firului.
Misa se grabi sa ajunga si se vazu intampinata de mama lui Yuki, care plangea in hohote. o lua in brate pe Misa si o saruta lung, apoi spse cu voce sfasietoare :
- S-a dus ...
Plangea cerul pentru moartea unui inger ....
Astept parerile si criticile voastre !
Kissez !
"Iadul e gol si toti diavolii sunt aici. " (W. Shakespeare)
Blog:
Codul Cuvintelor | L'art de L'amour
Blog:
Codul Cuvintelor | L'art de L'amour