[Terminat] Totally Dominated [*YAOI*]

[Yaoi Queen]

Capitolul VI

Limba lui a urcat pe gatul meu, pentru ca apoi sa-mi ajunga pe buzele intredeschise, strecurandu-se printre ele, initiindu-ma din nou in jocul sau pe care eu aveam sa i-l accept...Ii sugeam limba si ii muscam buzele cu lacomie, in timp ce imi frecam organul de al lui, dornic de ceva actiune, de parca eram ultima curva... Mi-am pus piciorul strang peste cel drept al sau, in timp ce mana lui cobora pana la fesele mele, strangand atat incat sa imi lipesc intreg trupul de al sau si sa scap un sunet infundat. I-am simtit limba peste buzele mele, apoi trecand peste barbie, ajungand la gatul meu, unde a prins cu dintii de piele, sugand-o pana cand un semn rosiatic s-a format in acel loc.
Trupul lui mare s-a sprijinit in bratele puse de-o parte si de alta a umerilor mei, si am privit modul in care isi trecuse limba peste buzele care au ramas intredeschise. Prinse de piciorul meu drept, pe care l-a asezat pe umarul sau stang, apoi cu cealalta mana isi pozitionase organul intarit inaintea locului stramt dintre fesele mele. S-a impins lent inauntrul meu, facandu-ma sa scancetez lung de indata ce a folosit mai multa forta pentru a se adanci cu totul, mult mai rapid si mai dureros. Mi-am arcuit spatele, strangand in pumni materialul fin al patului, si lasandu-mi capul pe-o parte, incercand sa imi ascund ochii strans inchisi din care au scapat doua lacrimi.
-Ah da! Imi amintesc bine fierbinteala ta. Atat de stramt...
Abia daca ii mai intelegeam cuvintele. De fapt... nu intelegeam nimic. Absolut nimic! Toate imi pareau atat de inutile, de la cuvinte, la ceea ce ne inconjura, de parca tot ce ma interesa era placerea carnala. Lucrul asta nu ma deranja cu nimic in acel moment, chiar daca eu cu siguranta nu m-as fi purtat astfel cu buna stiinta. Intregii muschi ai corpului meu erau incordati, si imi simteam pielea atat de calda incat devenise enervant, dar inima imi batea cu o iuteala atat de placuta, incat nu voiam sa opresc absolut nimic. Chiar daca durerea exista si il simteam atat de adanc in mine, nu parea a conta. Era absolut evident ca nu eram eu cel care se afla cu adevarat sub el, cel care reactiona cu atata ardoare la toate gesturile sale. Mi-am incolacit bratele in jurul gatului sau, strangandu-l puternic odata ce i-am simtit primele miscari lente. In ciuda durerii... ma simteam bine. Nu pot intelege cum, insa numai contactul trupurilor noastre mai conta. Probabil ca daca puteam sa constientizez ceea ce faceam, imi dadeam doi pumni in cap sa imi revin, dar eu tot ce stiam era ca... de fapt, tot ce stia trupul meu, era ca voia placere. Corpul meu... si cu mine cum ramanea? Cu mintea mea? De ce propiul meu corp imi facea asa ceva? Cand aveam sa ma trezesc din acea stare, trebuia cu siguranta sa urasc din tot sufletul pe cineva sau ceva!
Cum putea trupul mei sa ii raspunda, si sa se miste la unison cu al lui? Si vocea mea sa ii "cante" suntele care pentru el pareau miere si zahar...? Bratele mele il tineau atat de aproape, nevrand sa ii mai dea drumul... eram absorbit cu totul. Abia daca ii mai auzeam gafaielile scurte, in schimb ii simteam orice miscare lenta, blanda, brusca sau puternica, oricare dintre ele, ducandu-ma in extaz, si mai aproape de punctul final.
Ma eliberasem gemand lung si adancindu-mi din nou unghiile scurte in spatele celui ce deasupra mea, care la scurt timp dupa mine ejaculase inauntrul meu... Oh, ce aveam sa ma mai supar! Mi-am lasat trupul sa se relaxeze pe materialul alb al patului, iar Dante se asezase langa mine.

Cum am adormit, nu stiu, dar cu siguranta m-am trezit si nu am observat unde eram, nici ca eram gol, si nici ca ma pricopsisem cu o durere groaznica de corp...
Am cascat si mi-am dus mana la gura, dupa care am coborat-o pe gat. Am dat de ceva tare, nu foarte lat, insa destul de gros... ca o zgarda.
-O zgarda?! Ce dracu?! Am tresarit eu strigand speriat, si vrand sa cobor din pat, insa m-a impiedicat ceva: corpul, care imi cazuse la podea, "ranit". Am injurat printre dinti si mi-am pus mainile in cap, amintindu-mi secunda cu secunda... totul din ceea ce se intamplase intre mine si Dante. Inaintea mea era o oglinda mare pe usa unui dulap, indeajuns de joasa si lata incat sa imi vad intreg trupul stand trantit pe jos.
-Nu... Nu se poate... Ce am facut...? m-am intrebat eu, acoperindu-mi intreg chipul cu palmele. Imi venea sa-mi zgarii ochii. Nu imi venea sa cred ca am fost in stare de asa ceva chiar si sub influenta unui drog nenorocit. Mi-am dus manile la acel lucru de la gatul meu, care era intr-adevar o zgarda... era argintie, cu diamante incrustate. Parea solida, dar cui ii mai pasa? Am tras de ea, incercand sa o rup, sa o deschid, insa nu puteam.
-E chiar argint, iar alea sunt diamante adevarate, spuse o voce din spatele meu, care se apropia din ce in ce mai mult.
-Tu... Nenorocitule! Ce mi-ai facut... am rostit eu, imbratisandu-mi trupul.
-Hmm... Aminteste-ti. Mi te-ai oferit, spuse el, cu acelasi ranjet pe buze.
-NU! corpul meu ti s-a oferit, si nu eu! l-am corectat, aproape urland.
-Care e diferenta?
-E o imensa diferenta! Nu am fost eu... Eu nu as fi putut...
M-am privit din nou in oglinda, observand numeroasele semne lasate de catre el pe corpul meu, apoi am asimilat durerea de la buza mea inferioara, de la rana cauzata tot de el. Desi ma mai violase o data, a doua oara ma simteam mai mult decat jalnic... pentru ca imi aminteam fiecare detaliu, fiecare fapta si vorba, ceraindu-i lui atingeri si sarutari. Imi reveneau in minte aceleasi imagini iar si iar, cuvintele mele rasunand incontinuu, cuvinte atat de jenante pe care voiam sa le uit! Ma torturau!
-Ah, ti-am ranit orgoliul, hm? Ti-am spus ca vei avea destul timp sa regreti ca m-ai cunoscut. Acum ai de gand sa te porti ca o fetita si sa ramai acolo pe jos? m-a intrebat el pe un ton indiferent, incrucisandu-si bratele.
-Voi...
-Da, si urmeaza vesnica ta replica "Voi americanii sunteti niste salbatici" presupun? m-a intrerupt el abia dupa ce am rostit un singur cuvant.
-Tirani, bestii, animale fara inima! am adaugat aproape strigand, incercand in acelasi timp sa ma ridic in picioare. Am esuat de cateva ori, pana cand Dante se apropiase de mine, luandu-ma in brate.
-Ce dracu'...!
-Mai taci ca doar te pun pe pat, altfel te zbati ca un peste pe uscat, a rostit el, in timp ce ma aseza pe suprafata moale.
-Nici nu vreau sa ma mai atingi intelegi?! Nu o mai face! Nu am nevoie de ajutorul tau!
Mi-am gasit boxerii undeva pe marginea patului si i-am imbracat rapid, insa am observat ceva albicios pe interiorul coapselor mele... si daca ma gandeam mai bine, simteam ceva in mine...
-Ah, fi serios! In mine?! Am urlat, facand niste ochi de brosca. Nu imi vine sa cred! Am adaugat pe urma, scrasnind din dinti.
-Haide, nu dramatiza ca nu ramai insarcinat! a spus Dante care a iesit din camera, spunand ca va reveni si ca a uitat ceva. De parca ma interesa pe mine ce facea!
-Sa te duci dracu'! am strigat eu, apucand de coltul unei perne, aruncand-o spre usa. De nervi, o luasem si pe cealalta de pe pat, incepand sa o rup, pana cand am dat de puful acela din interior pe care il imprastiam ca un nebun, timp in care Dante intrase inapoi in camera spunand ca mi-a adus ceva.
-N-am nevoie de nimic de la... Oh Doamne! O pisica! am tresarit eu de indata ce am vazut micutul animalul in bratele sale. Era in totalitate alba, cu niste ochi mari albastrii, o fiinta atat de mititica de parca era doar un ghem de blana. Mi-am intins mainile ca un copil asteptand sa isi primeasca ciocolata, si de indata ce i-am simtit caldura in palmele mele, l-am adus aproape de piept, si incepusem sa ii vorbesc ca unei fiinte umane. Ce cauta asa o dulceata ca tine cu un sacal ca tipul asta, hm? Probabil voia sa te arunce in strada, altfel nu-mi explic...
-Hei! Ai noroc, era te calc cu masina, dar daca acest copil care te tine in brate nu vrea sa te pastreze, si va dramatiza in continuare, as putea la fel de bine sa te arunc dracului acolo unde te-am gasit! a spus acesta, in acelasi mod ca si mine, vorbind cu pisica, apropiindu-se in acelasi timp, vrand sa o apuce de corpul micut si firav.
-Nici vorba! O pastrez! E a mea! I-ati labele! fiinta asta adorabila nu are mai mult de o luna de viata, nu te las sa i-o strici tu, caine! m-am rastit eu, intorcandu-ma cu spatele, continuand sa tin animalutul la piept. Am auzit un mieunat scurt si subtire venind de la pisicuta, si mi-am indreptat imediat atentia spre ea. Oh doamne, dar esti adorabila! am adaugat eu incet, zambindu-i.
Da, am o slabiciune pentru fiintele mici si dragalase, si nu ma temeam sa arat asta. Orice persoana are cate o slabiciune, iar in momentul acela, pentru mine era acea pisica terifiant de draguta, care ma facuse sa uit pentru cateva clipe motivul pentru care ma aflam in acea camera.