30-08-2010, 06:51 PM
Mersi pentru comment si pentru sfaturi.Sper ca urmatoarele parti sa nu aiba atatea greseli.
Acum urmeaza partea a II a .
Partea a doua:Areth
In timp ce se indrepta spre bagaje, Cora ii sari in brate.
Sarah se apropie de Nayra grabita.
-Imi pare rau pentru asta!
-Nu-i nimic! Ce frumos kudar ai!
-Poftim? Ce e un kudar?
-Chiar nu stii? Cred ca glumesti.
-Chiar nu glumesc!
-Inteleg! Trebuia sa-mi dau seama. Nu esti de prin locurile astea?
-Nu, vin de o planeta numita Terra.
-Atunci, vei avea nevoie de un ghid. Si acest kudar de unde il ai?
-L-am gasit si poate il v-a cauta stapanul lui. Dar unde traiesc ei de obicei?
-Majoritalea ii intalnesti in padurile de shyo, un arbust inalt, cu frunze de culoare rosie. Kudarii stau cel mai mult timp in copaci si le mananca frunzele. Coada ii ajuta foarte mult la catarat, dar in desert nu am vazut nici unul pana acum. Sa incarcam bagajele si sa mergem. Locurile astea pline de hoti. Niciodata nu stii ce se poate intampla.
Nayra o ajuta cu bagajele si pornira in scurt timp. Cora sarii pe spinarea calului si astepta.
Pe tot parcursul calatoriei, Sarah ii povesti Nayrei cum ajunsese in mijlocul desertului, de la inceput pana in prezent. La sfarsitul povestii, se infiora la auzul stari in care ajunsese lumea Sahrei, apoi fu uimita de egoismul si lacomia oamenilor.
Dupa povestille ingrozitoare pe care le auzise,dadu bice akarilor*, si carul prinse mai multa viteza. Era mai bine sa calatoresti seara.
Ceea ce o uimi pe fata erau cele trei globuri luminoase de pe cer. Nu era o singura luna, ci trei.
In zorii zilei, carul se opri.
-Vom face tabara langa aceste stanci. Ziua e prea cald sa poti calatorii si akarii au nevoie de odihna, ii spuse Nayra.
Dupa o ora de pregatiri, se retrasesera in cort pentru a se odihnii.
-Mai spune-mi ceva despre tine, despre familia ta , viata ta.
-Despre mine ti-am spus cam totul. Nu mi-am cunoscut niciodata parintii. Am trait intr-un orfelinat pana la varsta de cinci ani.
-Scuze ca te intrerup, dar ai putea sa-mi explici ce inseamna "orfelinat" ?
-Orfelinatul este un loc unde ajung copii adandonati sau cei care traiesc in familii dezorganizate.
-Continua!
-La cinci ani, am fost adoptata de o femeie care nu-mi vroia decat banii. Orfelinatul ii platea o suma de bani pentru a ma intretine, dar Jully ii cheltuia pe bautura. De multe ori ma inchidea in camera mea inteva zile, fara mancare sau apa. M-am simtit singura. Aveam nevoie de un umar pe care sa-mi vars tristetea, lacrimile. Aveam nevie de o mama care sa-mi mangaie parul si sa-mi citeasca seara povesti. Nimeni nu ma intelegea.Nu am mai putut suporta.La varsta de treisprezece ani am fugit din acel loc groaznic. M-am simtit foarte bine cand am aflat ca Jully fusese arestata pentru consum de droguri, o substanta care ii imblonavea trupul si mintea. Simteam ca Dumnezeu mi-a luat o piatra de pe inima. Am continuat sa lucrez la casele oamenilor. Maturam, spalam si gateam. Cinci ani mai tarziu, cand am devenit majora, mi-am luat inima in dinti si m-am agatat de invatatura, singurul lucru care imi mai alina sufletul. In 2 ani, am invatat cat altii in 10. Apoi am ajuns aici si ii multumesc lui Dumnezeu ca mi te-a adus in cale. Dca nu erai tu, cine stie ce mi se putea intampla.
In timp ce povestea , din ochii Sahrei curgeu firicele de lacrimi. Nayra o lasa sa-si verse tristetea. Stia ca daca i-ar fi povestit, ar fi fost mai calma si mai deschisa. Urma o perioada de tristete. Din nisipul fierbinte se ridicau nori de aburi. Pe la miezul zilei,Sarah iesi afara. Cortul era chiar in apropierea unei stanci negre. Fata se apropie de ea. Se uita intr-un loc unde lumina soarelui era mai slaba. Atinse suprafata neteda a acesteia, pana la baza. Simtise niste mici crapaturi pe o parte, insemna locul cu o cochilie de melc din buzunar si alerga in cort sa-si ia lanterna. Se intoarse inapoi si lumina acolo unde simtise crapaturile. Pe stanca statea scris : "Ryhard" .
"O fi numele vreunui calator care a trecut pe aici! " gandi fata.
Nota numele intr-un carnetel pe care il timea la indemana si se intoarse . Cora nu avea somn.Alerga in jurul cortului, parca ar fi vrut sa-i arate ceva. Se apropie de ea si isi incolacii coada in jurul piciorului fetei.
- Ce s-a intamplat ,Cora?
O urma pe Cora indeaproape, pana la umbra altei stanci.
-Ce e ,fetito? Ce ai gasit acolo?
Ingropata in nisip, era obucata de hartie. Fata o lua, dar nu putea intelege nimic. Era un fragment de text intr-o limba necunoscuta. O puse in carnetel. Vroia sa i-o arate Nayrei mai tarziu.
O mangaie pe Cora si se intoarse in cort.
Noapte se lasa usor peste desert. Nayra pregatii carul si prima luna le prinse pe drum.
Cateva ore mai tarziu, o mica asezare omeneasca intuneca nisipul inaintea ochiilor celor doua. Dadu din nou bice cailor. Vroia sa ajunga cat mai repede pe un pat moale, la caldura semineului.
De cateva zile, nu mancase deloc hrana calda. Cora parea si ea slabita. Hrana uman nu o ajuta. Avea nevoie de frunze de shyo, pline de minerale.
In scurt timp, carul intra pe o poarta mare , alba.Case cu peretii de marmura si acoperisul usor inclinat straluceau la lumina lunii.
De cum intrara,un miros placut le inunda narile. I se parea atat de cunoscut. Parca il mai simtise undeva. Erau carne,legume fierte , cu un miros usor picant.
Nayra se uita la ea zambind.
-Ti-e foame, nu-i asa ? Vino, fac cinste cu un rand de pulpe.
-Ar fi minunat!
Cora sarii prin spate si se arnca pe o taraba cu frunze de shyo.
-Cora, vino inapoi! striga Sarah infuriata.
-Sa mergem dupa ea, pana nu goleste toata taraba!
Sarira amandoua si alergara spre vanzator, care dadea din maini si striga infuriat.
Nayra il linistii, spunandu-i ca plateste toate stricaciunile.
-Animalul acela bestemat mi-a mancat toate marfa.
-Ne pare rau! Ii era foarte foame. Nu a mai pus nimic in stomac de cateva zile.
Vanzotorul isi intoarse privirea spre ea si ii vorbi plin de uimire.
-Nayra, tu esti? Nici nu te-am mai reunoscut. Ce mult te-ai schimbat!
-Nyo* Darsag, dumneavoastra erati?
-Cat timp a trecut? Cinci? Sase ani?
-Prea mult ca sa imi amintesc. Vreau sa va fac cunostinta cu Sarah. E aici in vizita.
Batranul se uita la fata. I se parea cunoscuta.
"Chipul ei imi amiteste de cineva! " isi spuse in gand.
-Imi pare bine sa va cunosc. Scuzati comportamentul Corei. Era doar curioasa si infometata, vorbi Sarah.
-De asemenea! Imi amintesti de cineva, dar imi scapa numele. De unde ai venit? intreba barbatul.
-De pe o planeta indepartata, dar nu cred ca a auzit cineva de ea.
-Incearca-ma!
-Terra!
Ochii batranului radiau de neiniste. In minte, gandurile ii zburau haotic. Ceva ii atrase atentia asupra fetei.
"Este ... Dar nu se poate! Am rezut ca ... Nu poate fi adevarat! Seamana cu ... ! Sa fie oare fiica lui ...? "
Cand sa-si termine gandul, Nayra il intrerupse. Isi sterse fruntea cu o batista, dar chipul ii ramase serios. Sufletul i se lumina.
-Sunte-ti bine ? il intreba fata.
-Ce ... ? Aaa ... Da! Sunt bine. M-am pierdut in propriile ganduri.
Dupa o clipa , batranul le privi si le spuse zambind.
-Va invit la masa. Cred ca va este foate foame. Sotia mea a pregatit ceva special. Vom face o cina demna de un rege. Daca a-ti dori sa ma onorati cu prezenta, v-as fi vesnic recunoscator.
-Nu vrem sa va deranjam, vorbi Nayra.
-Chiar dimpotriva! Copii au plecat cu treburi prin lume si noi, batranii, ne simtim singuri. Ne-ati face o mare favoare daca a-ti ramane la noi.
-Atunci acceptam cu bucurie! ii raspunse Sarah.
-Va multumesc din suflet ! M-ati facut foarte fericit. Dati-mi voie sa va ajut cu bagajele.
Bruneta se apropie de animalut,certandu-l.
-Cora, sa nu mai faci asta niciodata! Daca te raneai?
Animalul se uita la ea, cu urechile in jos. Era rusinat de ceea ce facuse.
In scurt timp, bagajele erau inauntru si akarii in spate.
Deschizand usa casei , Sarah ramase uimita.
"Aparentele inseala. " isi spuse ea in gand.
Daca la exterior, locuinta parea mica, interiorul o lasa cu gura cascata. Avea sapte incaperi cu peretii albi. Dar cele mai deosebite lucruri erau plasmele atarnate de pereti , sistemele audio de ultima generatie si iluminarea continua a incaperilor. Panouri de comanda erau la fiecare pas. Imagini holografice ieseau din fiecare coltisor al casei.
Pe jos, un covor de dimensiunile camerei, de un rosu aprins straluceau sub lumina purpurie a candelabrului.
-Va rog, apropiati-va! Simtiti-va ca acasa ! le spuse batranul.
Sarah pasii lin pe covorul moale.
Nayra isi lasa sandalele pe un covoras alb de langa usa si intra. Sarah ii imita toate miscarile si inchise usa in urma ei.
-Urmati-ma! continua acesta.
Nici nu facu un pas ,cand cineva zgarie usa pe dinafara.Sara o deschise si Cora se strecura printre picioarele ei.
-Tu erai? Imi pare rau! Nu te-am vazut.
Animalul scoase un chitait slab si ii sari in brate. Apoi o urma pe Nayra , care o astepta.
Zorii urmatoarei dimineti inundau cerul. Primul soare rasarea la 02:30.
Era putin dupa 10:00. Batranul le astepta cu masa plina de bunatati.
Sarah se plimba cu Cora prin casa, in timp ce aceata ii arata fiecare coltisor.
Dupa masa ,Nayra ii vorbi.
-Va multumim pentru ospitalitatea dumneavoastra, dar acum trebuie sa mergem mai departe. Cred ca sora mea e suparata. Trebuie sa-i duc ceva.
-Daca aveti drum prin micutul nostru oras, sa mai treceti pe la noi.
-Nu va face-ti griji, vom venii. Dar intai, trebuie sa facem ceva in legatura cu bagajele.
-Cateva case mai inainte, avem un mic magazin de antichitati. Veti obtine o suma frumoasa.
-Va multumim inca o data pentru tot,vorbi fata.
-Nici o problema . Ve-ti fi mereu binevenite in casa noastra. Salut-o pe sora ta din partea noastra.
In scurt timp,totul era gata de plecare. Din geamantanele mari si grele, aproape totul era acum pe rafturile magazinului.
-Trebuie sa mai mergem intr-un loc. Nu poti intra in TAKAR fara un card de indentitate. Am un prieten care se ocupa cu asa ceva. Vom trece pe la el.
Si au pornit pe strazile inguste ale orasului. Cora alerga in urma lor, cu urechile chiulite , aruncandu-si coada cand in dreapta, cand in stanga. Blana castanie ii stralucea la lumina primului soare al zilei. In cele din urma, Nayra se opri in fata unei case. Cobora cateva trepte. Sarah o urma mereu indeaproape. Batu de doua ori la usa. In clipa urmatoare, un tanar iesi linistit afara.
-Buna! Va pot ajuta cu ceva?
Uitanse-se la chipul fetei, o recuniscu imediat.
-Nayra ,intra! De cand nu te-am mai vazut? Si cine e prietena ta?
-Buna si tie, Areth! Ea e Sarah si a venit in vizita.
-Imi pare bine sa te cunosc! vorbi baiatul.
-De asemenea! raspunse fata.
-Am nevoie de ajutorul tau,Areth!
Baiatul se aseza pe un scaun,in fata unei console. O privi cu coada ochiului, in tim ce apasa cateva taste.
Se intoarse, ii zambi larg si ii vorbi.
- Sa ma gandesc!
Isi duse mana la barbie si continua.
-Cand mi-ai m-ai cerut ceva? Trebuie sa fie cava foarte important daca Nayra in persoana vine in vizita. Spune orice ai nevoie. Dorinta ta mi-a porunca!
-Ajunge cu glumele! Ai putea sa-i faci prietenei mele un card de identificare?
-Sigur! Dar ai fi o mica conditie.
-Spune-o! Daca vrei sa platesc, nu e nici o problema!
-Nu la bani m-am referit. Nu sunt o problema pentru mine. As vrea ceva mai,cum sa zic, diferit.Un sarut ...
Nayra se rusina putin.
- ... aici, pe obraz, continua aceata.
Debea acum Sarah incepu sa intelega. Areth era indragstit de Nayra, dar nu stia cum sa-i spuna. Facu cativa pasi inapoi pentru a le oferi celor doi mai multa intimitate.
-Astept !
Dupa o perioada de gandire,fata raspunse.
-Bine, dar dupa ce ma ajuti.
-Promiti?
-Poate!
-Da sau nu?
-PROMIT! spuse acasta, zambind usor.
Sarah se apropie de cei doi.
In cele din urma, Areth ii vorbi:
-Aseaza-te pe scaunul din spate si zambeste la camera.
O secunda mai tarziu, o lumina puternica invalui camera, dar disparu in scurt timp.
-GATA! Acum am nevoie de cateva date personale.
Dupa ce completa toate datele , ii spuse Nayrei:
-Si acum, cat timp asteptam, trebuie sa imi dai ce mi-ai promis.
Fata se apripie de el cu pasi marunti.
-Dupa ce voi vedea ceea ce am cerut.
-Te lasi greu, nu-i asa? Bine, cum vrei tu !
Dar Nyra in gandul ei:" Ai vrea tu! "
Dupa 2-3 minute, cardul era gata. Areth il lua in mana dreapta si il ridica usor.
-Aici e!
Nayra se apropie de el si ii puse mana dreapta pe umar. Isi apropie capul de obrazul lui si cealalta mana i-o puse dupa gat.Ii sufla usor in obraz .
-Inchide ochi!
-Doar nu vrei sa ma pacalesti?
-Eu, pe tine?
-Promiti?
-Promit ...
Baiatul inchise ochii.Nayra ii lua cardul din mana si se indeparta.
- ... asa cum am promis la inceput.
Vazand ca nu si-a primit recompensa, tanarul deschise ochii si o vazu pe fata plecand.
-Si cum ramane cu recompensa mea ?
-Poate mai tarziu! Ne mai vedem!
Baiatul ii zambii. Stia ca " mai tarziu" inseamna " niciodata ". Se multumii sa o priveasca cum paraseste incaperea.
*akari-cai
*nyo- tata/domnule, depinde de situatie
Acum urmeaza partea a II a .
Partea a doua:Areth
In timp ce se indrepta spre bagaje, Cora ii sari in brate.
Sarah se apropie de Nayra grabita.
-Imi pare rau pentru asta!
-Nu-i nimic! Ce frumos kudar ai!
-Poftim? Ce e un kudar?
-Chiar nu stii? Cred ca glumesti.
-Chiar nu glumesc!
-Inteleg! Trebuia sa-mi dau seama. Nu esti de prin locurile astea?
-Nu, vin de o planeta numita Terra.
-Atunci, vei avea nevoie de un ghid. Si acest kudar de unde il ai?
-L-am gasit si poate il v-a cauta stapanul lui. Dar unde traiesc ei de obicei?
-Majoritalea ii intalnesti in padurile de shyo, un arbust inalt, cu frunze de culoare rosie. Kudarii stau cel mai mult timp in copaci si le mananca frunzele. Coada ii ajuta foarte mult la catarat, dar in desert nu am vazut nici unul pana acum. Sa incarcam bagajele si sa mergem. Locurile astea pline de hoti. Niciodata nu stii ce se poate intampla.
Nayra o ajuta cu bagajele si pornira in scurt timp. Cora sarii pe spinarea calului si astepta.
Pe tot parcursul calatoriei, Sarah ii povesti Nayrei cum ajunsese in mijlocul desertului, de la inceput pana in prezent. La sfarsitul povestii, se infiora la auzul stari in care ajunsese lumea Sahrei, apoi fu uimita de egoismul si lacomia oamenilor.
Dupa povestille ingrozitoare pe care le auzise,dadu bice akarilor*, si carul prinse mai multa viteza. Era mai bine sa calatoresti seara.
Ceea ce o uimi pe fata erau cele trei globuri luminoase de pe cer. Nu era o singura luna, ci trei.
In zorii zilei, carul se opri.
-Vom face tabara langa aceste stanci. Ziua e prea cald sa poti calatorii si akarii au nevoie de odihna, ii spuse Nayra.
Dupa o ora de pregatiri, se retrasesera in cort pentru a se odihnii.
-Mai spune-mi ceva despre tine, despre familia ta , viata ta.
-Despre mine ti-am spus cam totul. Nu mi-am cunoscut niciodata parintii. Am trait intr-un orfelinat pana la varsta de cinci ani.
-Scuze ca te intrerup, dar ai putea sa-mi explici ce inseamna "orfelinat" ?
-Orfelinatul este un loc unde ajung copii adandonati sau cei care traiesc in familii dezorganizate.
-Continua!
-La cinci ani, am fost adoptata de o femeie care nu-mi vroia decat banii. Orfelinatul ii platea o suma de bani pentru a ma intretine, dar Jully ii cheltuia pe bautura. De multe ori ma inchidea in camera mea inteva zile, fara mancare sau apa. M-am simtit singura. Aveam nevoie de un umar pe care sa-mi vars tristetea, lacrimile. Aveam nevie de o mama care sa-mi mangaie parul si sa-mi citeasca seara povesti. Nimeni nu ma intelegea.Nu am mai putut suporta.La varsta de treisprezece ani am fugit din acel loc groaznic. M-am simtit foarte bine cand am aflat ca Jully fusese arestata pentru consum de droguri, o substanta care ii imblonavea trupul si mintea. Simteam ca Dumnezeu mi-a luat o piatra de pe inima. Am continuat sa lucrez la casele oamenilor. Maturam, spalam si gateam. Cinci ani mai tarziu, cand am devenit majora, mi-am luat inima in dinti si m-am agatat de invatatura, singurul lucru care imi mai alina sufletul. In 2 ani, am invatat cat altii in 10. Apoi am ajuns aici si ii multumesc lui Dumnezeu ca mi te-a adus in cale. Dca nu erai tu, cine stie ce mi se putea intampla.
In timp ce povestea , din ochii Sahrei curgeu firicele de lacrimi. Nayra o lasa sa-si verse tristetea. Stia ca daca i-ar fi povestit, ar fi fost mai calma si mai deschisa. Urma o perioada de tristete. Din nisipul fierbinte se ridicau nori de aburi. Pe la miezul zilei,Sarah iesi afara. Cortul era chiar in apropierea unei stanci negre. Fata se apropie de ea. Se uita intr-un loc unde lumina soarelui era mai slaba. Atinse suprafata neteda a acesteia, pana la baza. Simtise niste mici crapaturi pe o parte, insemna locul cu o cochilie de melc din buzunar si alerga in cort sa-si ia lanterna. Se intoarse inapoi si lumina acolo unde simtise crapaturile. Pe stanca statea scris : "Ryhard" .
"O fi numele vreunui calator care a trecut pe aici! " gandi fata.
Nota numele intr-un carnetel pe care il timea la indemana si se intoarse . Cora nu avea somn.Alerga in jurul cortului, parca ar fi vrut sa-i arate ceva. Se apropie de ea si isi incolacii coada in jurul piciorului fetei.
- Ce s-a intamplat ,Cora?
O urma pe Cora indeaproape, pana la umbra altei stanci.
-Ce e ,fetito? Ce ai gasit acolo?
Ingropata in nisip, era obucata de hartie. Fata o lua, dar nu putea intelege nimic. Era un fragment de text intr-o limba necunoscuta. O puse in carnetel. Vroia sa i-o arate Nayrei mai tarziu.
O mangaie pe Cora si se intoarse in cort.
Noapte se lasa usor peste desert. Nayra pregatii carul si prima luna le prinse pe drum.
Cateva ore mai tarziu, o mica asezare omeneasca intuneca nisipul inaintea ochiilor celor doua. Dadu din nou bice cailor. Vroia sa ajunga cat mai repede pe un pat moale, la caldura semineului.
De cateva zile, nu mancase deloc hrana calda. Cora parea si ea slabita. Hrana uman nu o ajuta. Avea nevoie de frunze de shyo, pline de minerale.
In scurt timp, carul intra pe o poarta mare , alba.Case cu peretii de marmura si acoperisul usor inclinat straluceau la lumina lunii.
De cum intrara,un miros placut le inunda narile. I se parea atat de cunoscut. Parca il mai simtise undeva. Erau carne,legume fierte , cu un miros usor picant.
Nayra se uita la ea zambind.
-Ti-e foame, nu-i asa ? Vino, fac cinste cu un rand de pulpe.
-Ar fi minunat!
Cora sarii prin spate si se arnca pe o taraba cu frunze de shyo.
-Cora, vino inapoi! striga Sarah infuriata.
-Sa mergem dupa ea, pana nu goleste toata taraba!
Sarira amandoua si alergara spre vanzator, care dadea din maini si striga infuriat.
Nayra il linistii, spunandu-i ca plateste toate stricaciunile.
-Animalul acela bestemat mi-a mancat toate marfa.
-Ne pare rau! Ii era foarte foame. Nu a mai pus nimic in stomac de cateva zile.
Vanzotorul isi intoarse privirea spre ea si ii vorbi plin de uimire.
-Nayra, tu esti? Nici nu te-am mai reunoscut. Ce mult te-ai schimbat!
-Nyo* Darsag, dumneavoastra erati?
-Cat timp a trecut? Cinci? Sase ani?
-Prea mult ca sa imi amintesc. Vreau sa va fac cunostinta cu Sarah. E aici in vizita.
Batranul se uita la fata. I se parea cunoscuta.
"Chipul ei imi amiteste de cineva! " isi spuse in gand.
-Imi pare bine sa va cunosc. Scuzati comportamentul Corei. Era doar curioasa si infometata, vorbi Sarah.
-De asemenea! Imi amintesti de cineva, dar imi scapa numele. De unde ai venit? intreba barbatul.
-De pe o planeta indepartata, dar nu cred ca a auzit cineva de ea.
-Incearca-ma!
-Terra!
Ochii batranului radiau de neiniste. In minte, gandurile ii zburau haotic. Ceva ii atrase atentia asupra fetei.
"Este ... Dar nu se poate! Am rezut ca ... Nu poate fi adevarat! Seamana cu ... ! Sa fie oare fiica lui ...? "
Cand sa-si termine gandul, Nayra il intrerupse. Isi sterse fruntea cu o batista, dar chipul ii ramase serios. Sufletul i se lumina.
-Sunte-ti bine ? il intreba fata.
-Ce ... ? Aaa ... Da! Sunt bine. M-am pierdut in propriile ganduri.
Dupa o clipa , batranul le privi si le spuse zambind.
-Va invit la masa. Cred ca va este foate foame. Sotia mea a pregatit ceva special. Vom face o cina demna de un rege. Daca a-ti dori sa ma onorati cu prezenta, v-as fi vesnic recunoscator.
-Nu vrem sa va deranjam, vorbi Nayra.
-Chiar dimpotriva! Copii au plecat cu treburi prin lume si noi, batranii, ne simtim singuri. Ne-ati face o mare favoare daca a-ti ramane la noi.
-Atunci acceptam cu bucurie! ii raspunse Sarah.
-Va multumesc din suflet ! M-ati facut foarte fericit. Dati-mi voie sa va ajut cu bagajele.
Bruneta se apropie de animalut,certandu-l.
-Cora, sa nu mai faci asta niciodata! Daca te raneai?
Animalul se uita la ea, cu urechile in jos. Era rusinat de ceea ce facuse.
In scurt timp, bagajele erau inauntru si akarii in spate.
Deschizand usa casei , Sarah ramase uimita.
"Aparentele inseala. " isi spuse ea in gand.
Daca la exterior, locuinta parea mica, interiorul o lasa cu gura cascata. Avea sapte incaperi cu peretii albi. Dar cele mai deosebite lucruri erau plasmele atarnate de pereti , sistemele audio de ultima generatie si iluminarea continua a incaperilor. Panouri de comanda erau la fiecare pas. Imagini holografice ieseau din fiecare coltisor al casei.
Pe jos, un covor de dimensiunile camerei, de un rosu aprins straluceau sub lumina purpurie a candelabrului.
-Va rog, apropiati-va! Simtiti-va ca acasa ! le spuse batranul.
Sarah pasii lin pe covorul moale.
Nayra isi lasa sandalele pe un covoras alb de langa usa si intra. Sarah ii imita toate miscarile si inchise usa in urma ei.
-Urmati-ma! continua acesta.
Nici nu facu un pas ,cand cineva zgarie usa pe dinafara.Sara o deschise si Cora se strecura printre picioarele ei.
-Tu erai? Imi pare rau! Nu te-am vazut.
Animalul scoase un chitait slab si ii sari in brate. Apoi o urma pe Nayra , care o astepta.
Zorii urmatoarei dimineti inundau cerul. Primul soare rasarea la 02:30.
Era putin dupa 10:00. Batranul le astepta cu masa plina de bunatati.
Sarah se plimba cu Cora prin casa, in timp ce aceata ii arata fiecare coltisor.
Dupa masa ,Nayra ii vorbi.
-Va multumim pentru ospitalitatea dumneavoastra, dar acum trebuie sa mergem mai departe. Cred ca sora mea e suparata. Trebuie sa-i duc ceva.
-Daca aveti drum prin micutul nostru oras, sa mai treceti pe la noi.
-Nu va face-ti griji, vom venii. Dar intai, trebuie sa facem ceva in legatura cu bagajele.
-Cateva case mai inainte, avem un mic magazin de antichitati. Veti obtine o suma frumoasa.
-Va multumim inca o data pentru tot,vorbi fata.
-Nici o problema . Ve-ti fi mereu binevenite in casa noastra. Salut-o pe sora ta din partea noastra.
In scurt timp,totul era gata de plecare. Din geamantanele mari si grele, aproape totul era acum pe rafturile magazinului.
-Trebuie sa mai mergem intr-un loc. Nu poti intra in TAKAR fara un card de indentitate. Am un prieten care se ocupa cu asa ceva. Vom trece pe la el.
Si au pornit pe strazile inguste ale orasului. Cora alerga in urma lor, cu urechile chiulite , aruncandu-si coada cand in dreapta, cand in stanga. Blana castanie ii stralucea la lumina primului soare al zilei. In cele din urma, Nayra se opri in fata unei case. Cobora cateva trepte. Sarah o urma mereu indeaproape. Batu de doua ori la usa. In clipa urmatoare, un tanar iesi linistit afara.
-Buna! Va pot ajuta cu ceva?
Uitanse-se la chipul fetei, o recuniscu imediat.
-Nayra ,intra! De cand nu te-am mai vazut? Si cine e prietena ta?
-Buna si tie, Areth! Ea e Sarah si a venit in vizita.
-Imi pare bine sa te cunosc! vorbi baiatul.
-De asemenea! raspunse fata.
-Am nevoie de ajutorul tau,Areth!
Baiatul se aseza pe un scaun,in fata unei console. O privi cu coada ochiului, in tim ce apasa cateva taste.
Se intoarse, ii zambi larg si ii vorbi.
- Sa ma gandesc!
Isi duse mana la barbie si continua.
-Cand mi-ai m-ai cerut ceva? Trebuie sa fie cava foarte important daca Nayra in persoana vine in vizita. Spune orice ai nevoie. Dorinta ta mi-a porunca!
-Ajunge cu glumele! Ai putea sa-i faci prietenei mele un card de identificare?
-Sigur! Dar ai fi o mica conditie.
-Spune-o! Daca vrei sa platesc, nu e nici o problema!
-Nu la bani m-am referit. Nu sunt o problema pentru mine. As vrea ceva mai,cum sa zic, diferit.Un sarut ...
Nayra se rusina putin.
- ... aici, pe obraz, continua aceata.
Debea acum Sarah incepu sa intelega. Areth era indragstit de Nayra, dar nu stia cum sa-i spuna. Facu cativa pasi inapoi pentru a le oferi celor doi mai multa intimitate.
-Astept !
Dupa o perioada de gandire,fata raspunse.
-Bine, dar dupa ce ma ajuti.
-Promiti?
-Poate!
-Da sau nu?
-PROMIT! spuse acasta, zambind usor.
Sarah se apropie de cei doi.
In cele din urma, Areth ii vorbi:
-Aseaza-te pe scaunul din spate si zambeste la camera.
O secunda mai tarziu, o lumina puternica invalui camera, dar disparu in scurt timp.
-GATA! Acum am nevoie de cateva date personale.
Dupa ce completa toate datele , ii spuse Nayrei:
-Si acum, cat timp asteptam, trebuie sa imi dai ce mi-ai promis.
Fata se apripie de el cu pasi marunti.
-Dupa ce voi vedea ceea ce am cerut.
-Te lasi greu, nu-i asa? Bine, cum vrei tu !
Dar Nyra in gandul ei:" Ai vrea tu! "
Dupa 2-3 minute, cardul era gata. Areth il lua in mana dreapta si il ridica usor.
-Aici e!
Nayra se apropie de el si ii puse mana dreapta pe umar. Isi apropie capul de obrazul lui si cealalta mana i-o puse dupa gat.Ii sufla usor in obraz .
-Inchide ochi!
-Doar nu vrei sa ma pacalesti?
-Eu, pe tine?
-Promiti?
-Promit ...
Baiatul inchise ochii.Nayra ii lua cardul din mana si se indeparta.
- ... asa cum am promis la inceput.
Vazand ca nu si-a primit recompensa, tanarul deschise ochii si o vazu pe fata plecand.
-Si cum ramane cu recompensa mea ?
-Poate mai tarziu! Ne mai vedem!
Baiatul ii zambii. Stia ca " mai tarziu" inseamna " niciodata ". Se multumii sa o priveasca cum paraseste incaperea.
*akari-cai
*nyo- tata/domnule, depinde de situatie
Soarele-i felinar ascuns printre stele
Ce straluceste in visele mele.
Iar carte-ai regina,cu parul de aur,
In ochii de gheata ascunde-un tezaur.
Fantana-i oglinda ce-n somn a cazut
Cand regele vulpe cu oaste-a trecut,
peste mosia lui cioara-mparat
Caruia viata el i-a crutat.
Dincolo de adevar:
http://animezup.com/forum/showthread.php...407&page=1
KatieÈš;
http://animezup.com/forum/showthread.php...569&page=1
![[Imagine: chibi_5539.gif]](http://animezup.com/chibi/img/user/chibi_5539.gif)
Iasym
Ce straluceste in visele mele.
Iar carte-ai regina,cu parul de aur,
In ochii de gheata ascunde-un tezaur.
Fantana-i oglinda ce-n somn a cazut
Cand regele vulpe cu oaste-a trecut,
peste mosia lui cioara-mparat
Caruia viata el i-a crutat.
Dincolo de adevar:
http://animezup.com/forum/showthread.php...407&page=1
KatieÈš;
http://animezup.com/forum/showthread.php...569&page=1
Iasym