Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Tumult...

#1
titlu nu spune multe nu? sau asa iti pare
de fapt e cea mai buna caracteristica a acestei povesti
tind sa cred ca ideea este original (desi e furata de la subcontinentul meu...din perioada de REM xD)
in orice caz lucrul pus in prim plan este ambiguitatea, paranormal, horror si alte chesti bizare...
protagonista sunt eu, de aceea este scrisa la persoana intai....
si acum cred ca ajunge cu ce zic eu...sa trecem la poveste:


~~~
[Imagine: a_2668.jpg]

Cine ar fi crezut ca tocmai mie mi se va intampla asa ceva. Si totusi s-a intamplat. Atat de brusc si de rapid. Viata mea avea sa isi schimbe cursul si rolul. Din viata unei simple adolescente s-a transformat intr-un adevarat vis tumultos. Totul a inceput in acea blestamata zi.
Era o dimineata insorita. Aerul proaspat, copacii infloriti! Perioada de la mijlocul primaverii. M-am trezit din pat si m-am dus mecanic in bucatarie. Am deschis geamul sa simt invioararea diminetii. Mirosea frumos si proaspat. Totul era verde si plin de viata. Langa fereastra era o vecina ce isi punea rufele la uscat pe sarma legata intre bloc si gardul de beton, gard paralel cu cladirea pus ca sa separe curtea de langa bloc. Era o distanta de vreo doi metrii si jumatate intre acel gard si cladire. Cobor privirea spre vecina mea si ii arunc un zambet:
-Buna dimineata doamna Geta, am zis surazand.
-Buna Anne, zise ea intorcand capul sa ma vada. Ai dormit bine? imi zambi ea continuand sa isi aseze rufele la uscat.
-Da. si m-am trezit foarte bine azi.
Langa zid, pe un scaunel de lemn, mama se juca cu Tomita, motanul negru, bland, ce mereu venea la geamul meu sa ii dau de mancare. Totul parea normal ca si in late zile. Insa de data asta, mai era inca un pisic, alb cu negru vargat, mai mic. Nu-l mai vazusem pana acum. Probabil ca era inca un nou venit, caci majoritatea pisicilor erau sperioase si nu stateau asa de aproape de oameni. Cu toate acestea, acest pisic nu era deranjat de prezenta noastra langa el. Se juca linistit cu un ghem de ata. Tomita torcea la picioarele mamei,parea lipsit de grija.
Aerul era cald si placut. Un vant delicat imi mangaia fata usor. Pisoiul de sub fereastra continua sa se joace. Am intins mana inaint sa simt adierea fina a aerului. Observam cum motanul ala mic continua sa topaie si sa rostogoleasca ghemul, chiar mi s-a facut drag de el:
-"Ce plin de viata e....e atat de vioi.....parca s-ar hrani cu viata. Mic si plin de energie..." imi ziceam eu in gand admirandul.
Am simtit atunci ca imi zvacnise mana. Atunci haosul s-a dezlantuit. Pisicul incepea sa se poarte agresiv...Foarte agresiv. Alerga de-a lungul gardului si zidului fulgerator. Nu-l puteam urmari cu ochii. Trecea pe langa vecina, zgariind-o pe gambe, la fel si mamei. Le sangerau picioarele. Pe motanul negru il izbea puternica, sfirtecandu-l in bucati. Nu-mi putea crede ochilor ce vad. O imagine infioratoare. Numai eu steam la ce teroare luam parte. I-am intins mamei mana, care s-a urcat sus pe scaun traumatizata. Era in durere, iar picioarele-i erau colorate in rauri stacojii. I-am zis sa urce sus in casa, pe geam. Vecina s-a speriat si ea si fugea cat o tinea picioarele spre scara de la intrare in bloc. Dupa ce a urcat mama sus, am trantit cat de repede am putut, sita pe fereastra. Nici nu vroiam sa ma gandesc la ce s-a intamplat dar intrebarile si spaima s-au strecurat in mintea mea:
-"Ce e?! Ce s-a-ntamplat? De ce se poarta astfel?? CE i-a facut lui Tomita?!?! Tomita!!.....Nu inteleg....Ce l-a apucat? Abia il pot urmari. E groaznic!! NU MAI VREAU SA-L VAD ASTFEL! VREAU SA DISPARA!....." eram speriata, dar cand mi-am rostit in gand acele vorbe mai mult rau am facut.
Din nefericirea mea, chiar sub ochii mei, vedeam cu pisoiul turbat disparea. Nu-l mai vedeam deloc!
-"Unde s-a dus acuma??...Unde e?" ma tot intrebam eu nedumarita.
Fara sa imi dau seama. in timp ce ma uitam in stanga si in dreapta, speriata, auzeam un parait. Ridic privirea si ma uit atenta. Sunetul se auzea foarte aprope, atat de aproape. Cand m-am uitat mai atenta am vazut de unde provenea. Sita! Sita era cea care paraia, se crupea incet incet in fasii. Atunci mi-am dat seama. Motanul disparuse, dar nu de tot, SE FACUSE INVIZIBIL. In acel moment, am apucat de geam si l-am trantit repede, inchizandu-l. Ma repezeam sa le inchid si pe celelalte.
-De ce se intampla toate astea? De ce?...Nu inteleg! strigam eu speriata. Ce naiba se petrece!!?
-...N-as fi crezut ca vei fi urmatoarea care va avea puteri mistice, imi rosti mama crispate la fata. N-am crezut ca istoria se va repeta, imi zicea ea ingrijorata, totul se intampla din cauza gandurilor tale.... Nici mien u-mi vine a crede dar se pare ca asta ar fi singura explicatie verosimila.Treabuia sa ai grija ce iti doresti.....Sa stii ca nu esti singura care a patit asta, imi zicea ea aducandu-mi sa citesc un articol dintr-un ziar vechi. Citeste si poate iti vei da seama.
Era ceva legat de magie, vrajitoriem clarvazatori si alte lucruri asemanatoare. Si citeam un paragraf ce imi indica ea sa citesc, la pagina de “Discutii intre preoti si vrajitori era un articol semnat:
Am o problema. am facut din greseala o incantatie de posedare a unei pisici.Am transformat-o intr-o fiara devastatoare,
"pisica blanda si vioaie
fa-te mare nimicitoare".

M-am speriat dupa aceea si am incercat sa o fac sa dispara:
"pisica ce esti acum turbata
fa-te-acum nevazuta".

Dar a iesit si mai rau. si acum este periculoasa si invizibila.Am nevoie de ajutor!
Era paragraful unei fete ce si-a trecut numele cu initialele A.L. Citind mai departe, gasesc raspunsul unui preot la rugamintea fetei:
Intr-adevar. Tehnica posedarii unei feline este tipica vrajitoarelor. Este si una dintre cele mai periculoase. Data viitoare ar fi bine sa ai mai multa grija la ce te gandesti si la ce iti doresti.
Realizasem ca preotul i-a raspuns fetei numai ca s o critice, fara vreo intentie de a o ajuta, fiind si discriminator....
-DAR E ABSURD!!! Cum poate o persoana ce lucreaza milostiv, in numele Domnului, sa fie atat de obiectiv si rece?!?! izbucneam eu energic. Lumea asta se duce de rapa, E CUPRINSA IN HAOS!!!
Si din nou, cu toate ca mama ma avertizase, nu am avut grija. Nu mi-am dat seama ca iara am facut ceva, nu aveam de unde sa stiu. Nu stiam macar ca, chestii precum misticism si vrajitorie ar fi ceva mai mult decat niste trucuri. Nu realizasem! Am simtit o forta ciudata trecandu-mi prin corp de mai multe ori. M-a luat cu ameteala si simteam ca inima-mi batea convulsiva. Am inchis ochii ca sa ma calmez.Aveam senzatia ca ma aflam intr-un spatiu ciudat, de parca eram cobaiul cuiva. Simteam ca plutesc si aveam numai imagini tulbure in minte. Culori calde difuzate in culori reci ca si cum ar fi un lichid de vopsele turnate pe o suprafata infinita. Mi se parea ca e un vis foarte ciudat. Intre treaza si adormita! Am mai deschis ochii odata.
De data asta, NU MAI ERAM ACASA. M-am uitat repede imprejur! Cat cuprindeam cu privirea ...campii si dealuri inverzite, cativa arbori si arbusti si tufe de colo-colo. Paream sa ma aflu undeva afara...Dar unde? Nu mai vazusem asa ceva. Undeva unde cu siguranta ca nu am mai fost pana acum. As fi zis ca poate eram intr-o excursie pe un taram exotic....de una singura? Mi-am zis sa ma mai uit prin imprejur, sa cercetez zona. Poate imi dadeam seama unde ma aflam. Ce era ciudat, era lipsa urmei de viata. Nimic in afara de plante, nimic altceva.Simteam ca ceva nu era in regula. Si mergand tot asa printre tufe, am dat peste 2 colibe.
-Ah in sfarsit o mai fost cineva pe aici.
Colibele pareau abandonate. Erau tot felul de obiecte pimitive si instrumenete neobijnuite. Dar tot, nici un semn ca ar mai trai cineva. Ca si cum pamantul ar fi inghitit lumea. CEVA NU ERA IN REGULA.
Astfel am realizat ca nu eram treaza. Inca dormeam. Inca eram in visul acela ciudat. Am mai incercat sa ma trezesc…
Deschid ochii si ii inchid stransi. Mai clipesc odata.
Cand am deschis ochii, m-am trezit in fata unei cladiri mari, ce-mi aducea amite de fosta mea scoala elementara. Am intrat pe usa. un hol lung si mare ducea la niste scari. In fata mea era usa ce ma separa de hol. Era incuiata. Pe scarile ce duceau sus, se auzea un zgomot - venea cineva. O voce din dreapta mea ma chema, se auzea din biroul de langa intrare, dar nu o luam cu bagare de seama. La capatul celalalt, zaream 2 indivizi ce coborau de pe scari, niste indivizi tare dubiosi. Mergeau ciudat si mi se parea ceva schimbat la ei fata de alti oameni. Deodata! O persoana imbracata in stofa neagra, a iesit din biroul acela de la intrare. Se indrepta spre mine si ma apuca de brat. Ma trase inapoi dupa el in birou repede! Dupa care trantise usa si o inchise cu iala. Se intoarse inapoi spre mine si-mi zambi uspr ca sa ma relaxeze:
-Nu e bine sa fi afara acolo, zise baiatul usor ingrijorat, esti in pericol fetit-o. Mai bine te-ai ascunde. Cand vor ajunge aici, iti vor simti mirosul. Daca vrei sa supravietuiesti, mai bine ai fugi.....ARSII-DE-SOARE sunt foarte salbatici.

___________________________

poate ca nu ati inteles bine faza cu dealurile si muntii verzi si colibele:
e o chestie paranormala ...un fel de viziune simbolica care am avut-o ...sub acre se ascundea o transmutare (suna a alchimie nu? xD)
ce sunt arsii-de-soare? vetoi afla data viitoate
pana atunci tai-tai :bye:

PS: astept critici ^^
[Imagine: sd5setsunasekaisig1-icy2.gif]
"uhm... thanks for the help"
"don't mention it... to nobody!"
[Imagine: chibi_81.gif]
aia mica



Răspunsuri în acest subiect
Tumult... - de anne_demonangel - 07-08-2007, 11:57 AM
RE: Tumult... - de anne_demonangel - 07-08-2007, 09:14 PM
RE: Tumult... - de Juliet - 08-08-2007, 01:15 PM
RE: Tumult... - de anne_demonangel - 01-11-2007, 04:25 PM


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)