24-08-2010, 08:27 PM
toamna -- toamnă
nu îmi va refuza te asigur. -- nu îmi va refuza, te asigur ( virgula te rigoare, Miss )
daia = d'aia
o ÅŸtii fata ce -- o ÅŸtii, fata ce... ( virgulaaa )
au am o propunere -- well.. ăă, ce? " am eu o propunere"! ?
Ce credeţi. - Ce credeţi? ( semnul întrebării )
fpcut -- făcut
Ridic fericit să o aud receptorul şi spun :-- exprimarea este relativ corectă dar nu se aude prea bine, Ridic receptorul, fericit să o aud şi spun : ( parcă sună mai bine, depinde , e subiectivă corectarea asta ) .
Astea sunt greşelile pe care le-am văzut. Ai grăbit reacţia lui David când a îmbrăţişat-o pe Giulia, adică nu ai descris pe atât de bine pe cât situaţia ar fi cerut-o, ceva sentimente - lipsesc acolo , nu ştiu de ce dar nu ai găsit suspansul şi emoţia potrivită. Apoi, o chestie care nu a fost excepţională, atunci când i-a făcut propunerea aia, la fel , faza cu descrierea , era nevoie de o emoţie puternică, izbitoare, de neînţeles - a lipsit, cât şi faza cu " nu voiam să mă urască" de ce? trebuia să îşi pună nişte semne de îndoială, cel puţin aşa cred că ar fi ieşit mai bine.
În rest, capitolul a fost mega tare :)) şi amuzant, doamne, cel mai mult mi-a plăcut discuţia dintre David cu maică-sa * laughs * pe bune, a fost foarte tare, aia vorbea, vorbea, vorbea, şi dacă nu o oprea David nu cred că mai tăcea, în veeeci!
Ăăăh şi îmi place numele întreg al lui David. Ca de obicei, capitolul s-a citit uşor şi a fost plăcut şi totodată foarte relaxant. Îmi place povestea voastră. Succes la noul capitol, baftă şi toate lucrurile de rigoare.
Încep să îl ador pe David, he's so sweet <3
nu îmi va refuza te asigur. -- nu îmi va refuza, te asigur ( virgula te rigoare, Miss )
daia = d'aia
o ÅŸtii fata ce -- o ÅŸtii, fata ce... ( virgulaaa )
au am o propunere -- well.. ăă, ce? " am eu o propunere"! ?
Ce credeţi. - Ce credeţi? ( semnul întrebării )
fpcut -- făcut
Ridic fericit să o aud receptorul şi spun :-- exprimarea este relativ corectă dar nu se aude prea bine, Ridic receptorul, fericit să o aud şi spun : ( parcă sună mai bine, depinde , e subiectivă corectarea asta ) .
Astea sunt greşelile pe care le-am văzut. Ai grăbit reacţia lui David când a îmbrăţişat-o pe Giulia, adică nu ai descris pe atât de bine pe cât situaţia ar fi cerut-o, ceva sentimente - lipsesc acolo , nu ştiu de ce dar nu ai găsit suspansul şi emoţia potrivită. Apoi, o chestie care nu a fost excepţională, atunci când i-a făcut propunerea aia, la fel , faza cu descrierea , era nevoie de o emoţie puternică, izbitoare, de neînţeles - a lipsit, cât şi faza cu " nu voiam să mă urască" de ce? trebuia să îşi pună nişte semne de îndoială, cel puţin aşa cred că ar fi ieşit mai bine.
În rest, capitolul a fost mega tare :)) şi amuzant, doamne, cel mai mult mi-a plăcut discuţia dintre David cu maică-sa * laughs * pe bune, a fost foarte tare, aia vorbea, vorbea, vorbea, şi dacă nu o oprea David nu cred că mai tăcea, în veeeci!
Citat:Haide scumpule că eşti slab parcă ai fi o scobitoare. Nu semeni cu taică-tu el e dolofan rău, tu eşti aşa slab încât te bate vântu de te ia de pe stradă.Am râs atât de tare aici încât credeam că nu o să mă mai opresc. Eram tare prost dispusă dar asta m-a făcut să mă simt într-un fel mai bine, moral vorbin. M-a făcut să râd so I loved that. A fost foarte amuzant, clar , te pricepi la asta. Discuţia a fost relatată perfect. Ai un dialog super, îmi place mult <3 mari greşeli nu ai oricum.
Ăăăh şi îmi place numele întreg al lui David. Ca de obicei, capitolul s-a citit uşor şi a fost plăcut şi totodată foarte relaxant. Îmi place povestea voastră. Succes la noul capitol, baftă şi toate lucrurile de rigoare.
Încep să îl ador pe David, he's so sweet <3