Duel: Savarina ali vs Little M

[Savarina Ali]

Avand in vedere ca este prima data cand particip la un duel, am acceptat, proasta idee ca tocmai am fost in pana de idei. Oricum nu o lungesc mai vreau doar sa spun : Succes Little M (Mirunica) si cam atat
Acesta este creatia mea : (cei slabi de inima nu cititi, ca mai rau va ingroziti si nu vreau sa am memoria incarcata )

[Center] Anonimus cu o floare[/center]

Stau pe pervazul geamului din camera mea, cu capul sprijinit de geamul ferestrei si cu un trandafir pe genunchi. Culoarea si mireasma lui ma icurajeaza si mai mult sa il caut pe cel ce mi-a trimis aceasta minunata floare. L-am gasit in dulapiorul de la facultate. De acesta era prins un biletel pe care scria urmatoare strofa :
[center]„ As vrea sa fiu o floare,
Pe care s-o mirosi
As vrea sa fiu si lacrimi,
In ochii tai frumosi ...
As vrea sa fiu pamantul,
Pe care tu pasesti;
As vrea sa fiu eu insumi,
As vrea sa ma iubesti.
As vrea sa fiu un nor,
Sa ma preschim in ploaie
Si-apoi pe trupul tau,
As vrea sa curg siroaie ...[/center]
Pentru cea mai speciala floare din facultate, al tau Anonim si-o floare

Cu multe dragoste pentru o raza de soare
Al tau Anonimus cu o flare

”
Cand am citit prima data am ramas profund impresionata. M-am uitat in toate partile dupa acest „Anonimus cu o floare”. De noua luni, in fiecare zi primesc cate un cadoun in dulapiorul meu. Nu am reusit sa gasesc acest baiat, vreau doar sa-i multumesc si poate devenim prieteni sau de ce nu chiar mai mult, daca asta vrea. Mai am la dispozitie doar o luna de zile, pana sa se termine primul an de facultate.
Sfera de argint lumineaza carul impreuna cu dragele ei surori, stelele si vegheaza asupra mea. Incep sa ma uit cu mare atentie dupa constelatiile cerului. Am gasit Carul Mare, nu dureaza mult si trebuie sa-l gasesc si pe cel mic. Bunicii mei m-au invatat unde sa localizez Ursa Mare. Voi tine minte mereu cum mi-au povestit despre aceaasta constelatie.

[center]FlashBack[/center]

-Scumpa mea Alinuta, daca vrei vrea mereu sa gasesti Ursa Mare, te orientezi spre partea nordica. Dar ca sa o gasesti ai nevoie de Steaua Nordului, imi spuse cu o voce blajina, batranul de langa mine. Parul alb era acoperit de o palarie de pescuit. Avea o culoare spalacita, nu se mai stia sigur ce culoare a avut initial. Ochii sai caprui ma priveau cu blandete. Pe fata i se faceau cute la fiecare miscare, buzele sale uscate formau un zambet, care ma facea sa ma simt in siguranta orice as face.
-Dar bunicule, cum voi recunoaste Steaua Nordului? Sunt atatea stele pe Bolta Cereasca, toate seamana intre ele ... cum voi putea eu sa ...
-Scumpa mea nepotica, nu este asa de greu. Te uiti dupa steaua ce straluceste cel mai tare. Ea este Steaua Nordului, cu ajutorul ei vei putea sa gasesti totul, imi spuse o voce la fel de blajina, doar ca era de femeie. Parul sau carunt, de trecerea timpului era prims intr-o coada si acoperit cu un batic, acest lucru facand-o sa para mult mai batrana. Ridurile de pe fata ei se puteau observa cu mare usurinta. Avea acelasi zambet ca si batranul, un zambet ce te face sa zambesti mereu, sa uiti de griji si de suferinta.
-Dar bunico, toate stelele stralucesc, spun ridicandu-ma de pe iarba si invartindu-ma in fata lor cu mainile ridicate spre cer. Ma intorc cu spatele la cei doi si ma uit spre cer cu mainile in sold. Cercetam cu atentie cerul, dintr-o data mi s-a oprit privirea pe o stea. Era cea mai luminoasa, cea mai frumoasa si mai stralucitoare. Pe fata mi-a aparut un zambet urias.
-Buniii aceea? Aceea este steaua? am inceput sa strig si sa arat cu ambele degete aratatoare steaua, saream in sus de fericire ca am gasit-o. Bunicii mei mi-au aprobat alegerea si eu am inceput sa ma invart pe acolo, rochita roz de pe mine, invartindu-se in jurul meu, aratand ca un tittirez, care se roteste mai incet din cauza oboselii. Palaria roz cu paiete care imi acoprea parul cu buclele lui, a cazut lasand la vedere un matasos par saten pana la mijlocul spatelui. Ochii mei caprui straluceau asemenea stelelor. Ma simteam asa de bine sa-i stiu alaturi. Un copil, asta eram „un copil”. Fara griji, doar fericire si zambete.

[center]EndBack[/center]

O lacrima cristalina a cazut pe obrazul meu. Privirea imi era atintita asupra Stelei Polare. Am zambit in timp ce ma uitam la ea.
-Ce mica eram, aveam doar sase anisri. Eram asa de fericta, iar acum am douazeci si sunt asa de trista. De ce? De ce destinul a vrut sa nu ma mai pot bucura de bunicii mei? De ce eu? De ce trebuie sa indur greselile altora? Aceste intrebari le pun in fiecare seara si ... si nici-un raspuns, spun asta si ma ridic de pe pervaz. Noapte buna! mamaie. Noapte buna! tataie, spunand acestea ma indrept spre noptiera si las trandafirul pe suprafata din lemn masiv. Ma asez pe patul moale cu asternut rosu sangeriu si imi las parul saten, lucitor si matasos sa se imprastie pe perna male de sub capul meu. M-am afundat intr-un somn fara vise, sau cel putin asa credeam pana cand l-am vazut pe el.

[center]***[/center]

Ultima zi din primul an de facultate. O zi mare pentru mine. O zi foarte importanta pentru toti cei ce s-au chinuit un an intreg sa invete. Pentru a deveni sefa a farmaciei nu este usor, trebuie sa inveti mult si sa iti dai interesul.
Stau in fata oglinzii de la masuta de machaj si imi perii parul matasos. Decid sa-l las pe spate. Ma ridic de pe scaun, deoarece machiajul este si el gata si foarte discret. Ma uit cu atentie in suprafata de sticla, unde reflexia mea se odihneste si se modeleaza dupa propriile mele miscari. Sunt imbracata intr-o rochita scurta neagra cu o centura alba prinsa la mijloc, pe umeri am un bolero alb. Port o pereche de sandalute cu toc negre si imi iau poseta alba de pe masuta si sunt gata. Ies din camera mea si cobor cu grija scarile tinandu-ma de bara din marmura alba. Ies din casa inchizand cu grija usa cu cheia. Ma indrept spre masina parcata in curte. Mergeam cu viteza necesara, avand grija la drum.
[center]***[/center]

-Alisule, hei Alisule! Aici! ma aud strigata de cea mai buna prietena a mea. Ma intorc si o vad, vesela ca intotdeauna. Bretonul ei pe o parte ii acoperea ochiul drept. Ma privea cald si prietenos zambind cu toata fata. Ochii ei albastrii precum safirele ma incurajeaza sa zambesc. Este imbracata cu o rochita de vara turcoaz. Isi da la o parte parul precum abanosul ca sa ma privesca mai bine.
-Alisule, arati minunat, imi spuse aceasta facundu-ma sa rad. De ce razi? Radiezi de frumusete, vei fi cea mai frumoasa acolo sus, imi spune si imi face cu ochiul.
-Mari, Mari, Mari, ce ma fac eu cu tine? intreb sarcastica. Cum adica eu voi fi frumoasa acolo sus? O sa fiu eclipsata, spun puand un botic mic. Aceasta se uita intrebator la mine, iar eu zambesc brusc. O sa imi iei tu toata atentia, nu voi putea sa-l gasesc nici in ultima zi din acest an de facultate pe „Anonimus cu o floare” spun ganditoare. Am incercat sa-l gasesc si nu am reusit, este mult mai destept decat mine, spun si regretul se simtea in voce.
-Nu te supara Raza de Soare, il vei gasi, imi spuse Andrei. Andrei este un baiat mai inalt decat mine cu cativa centimetrii amarati, este brunet si are ochii caprui. Ma pierd in ei de fiecare data cand ii privesc. Poftim acest trandafir este pentru tine, As vrea sa fiu o floare, / Pe care s-o mirosi , spune acesta zambind daruindu-mi floare. Brusc imi aduc aminte de versurile din singurl biletel in care nu imi spunea :
[center] „Pentru cea mai speciala floare din facultate, al tau Anonim si-o floare[i][/center]

Cu multe dragoste pentru o raza de soare
Al tau Anonimus cu o flare

”

Am zambint si l-am sarutat apasat pe buze, lasandu-i pe Maria si Alex uimiti. Brunetul imi raspunde la sarut, insa il rupe usor si imi zambeste.
-Alisule ... nu vroiai sa-l saruti pe Aninumus cu o ..., dar nu o mai las sa termine deoarece intervin.
-Anonimus cu o floare, da asa este pe el vroiam sa-l sarut, insa ... insa anunimul meu care m-a inebunit tot acest an de facultate, nu este nimeni altul decat cel mai bun prieten al meu, Andrei, spun putin ezitand.
Cei doi raman uimit cand eu fac afirmatia. Nu mai au timp sa spuna ceva ca se aude o voce de barbat in difzoare.
„Dragi copiii deoarece este sfarsitul anului de facultate, pentru unii primul pentru altii ultimul vreau sa va urez tuturor succes in viitor si in tot ceea ce faceti. Nu am sa o lungesc deoarece stiu ca va plictisesc cu acest discurs, asa ca sa vedem premiantii anului. In acest an cu cele mai mari medii se inscriu Popescu Alina, Moraru Maria, Dumitru Andrei si Pandore Alexandte. ” spune acesta si cu totii au inceput sa aplaude, iar noi ne indreptam spre scena. Dupa ce ne luam diplomele coboram de pe scena frumos amenajata. La fel ca noi sunt chemati si ceilalti colegi din faculte. Cand directorul termina cu premiile ne spune :
-Dragi elevi, petrecerea de sfarsit de an se va tine in sala cea mare din institut, la ora douazeci fix, ne mai spune acesta apoi pleaca.
-Alisule, nu pot sa cred ca am terminat si anul asta, imi spune prietena mea, iar eu ii zambesc.
Ne indreptam toti trei spre masina mea si pornim spre o cofetarie.

[center]***[/center]

-Hmmm e foarte buna aceasta savarina, spune Maria incantata de prajitura, iar eu impreuna cu cei doi incepem sa radem. De ce radeti? ne intreaba aceasta vizibil cofuza.
-Mari, te comporti ca un copil din ala mic care nu a mai gustat pana acum o savarina, spun amuzata.
Continuam sa discutam si sa radem inca cateva ore, dupa care ii duc pe toti la casele lor pentru a se pregati de petrecere.

[center]***[/center]

Sunt in fata oglinzii si mai verific pentru ultima data ultimele detalii. Port o rochita scurta, cu corset, neagra. Corsetul este facut din catifea si in fata pentru model are cateva snurulete, de asemenea are si la spate, dar cu cele de acolo ma fixez corsteul pe marimea mea. Partea de jos, fusta, este in clos si are volane confectioate din voal si catifea neagra. Corsetul in partea dreapta are o floare confectionata tot din catifea si voal negru. Parul l-am prins intr-un coc tip banana si doua suvite lasate sa cada pe chipul meu angelic si alb ca spuma laptelui. Sunt incaltata cu o pereche de sandale pe gamba cu toc cui negre.
Aud un clacson de masina si stiu ca Andrei a venit sa ma ia si sa mergem la petrecere. As merge cu masina mea, dar aceasta este la Alex. Cobor treptele incet ca sa nu imi rup gatul pe ele si cand deschid usa, Andrei ma prinde de talie si ma saruta trandru.

[center]***[/center]

Intram in sala cea mare a facultati si ramanem placut surprinsi de ceea ce vedem. Baloane roze si albastre plutesc prin sala. Mesele sunt frumos aranjate iar muzica este pornita. Care mai de care canta si danseaza sau se rade cu prietenii sai. Eu si iubitul meu ne cautam prietenii cu privirea. Cand ii gasim ne ducem catre ei si incepem sa povestim. Este o seara minunata, dar foarte obositoare, asa ca ies putin in curte. Vantul adie usor facandu-ma sa inchid ochii si sa ma desprind cateva clipe de realitate.
Simt cum doua brate ma prinnd de talie si mi se sopteste in ureche persoana care ma deranjeaza, asa ca ma las inca purtata de val. Dupa cateva clipe sunt intoarsa catre persoana misterioasa si imi deschid ochii, privindu-i pe ai sai. Incearca sa ma sarute insa ma indepartez rapid si incep sa fredonez o melodie. Aceasta melodie se numeste „Once Upon A Dream ”, este melodia mea preferata.

[center]***[/center]

Seara aceea a fost minunata si la fel si urmataorele. Cei patru au ramas prieteni in continuare si s-au ajutat reciproc la bine si la rau. Acesta este inteles unei prietenii, iar „Anonimus cu o floare” si-a facut curaj si si-a cerut prietena in casatorie. De asemenea si Alex la fel. Toti patru sunt si azi foarte fericiti, iar „Anonimus cu o floare” a devenit o poveste, dar care numai patru oameni ii stiu adevarata valoare si adevaratul mister.


[center]*** ... Sfarsit ...***[/center]

Bun deci aceasta este „capodopera” mea. Eu v-am avertizat ca veti face stop cardiac si va voi avea pe constiinta, daca nu mi-ati urmat sfatul, va rog sa ma impuscati cu o matura din plastic, eu nu le suport pe cele din lemn
Deci mult succes Miru, sunt sigura ca vei castiga acest duel