Viata e deosebita

[Savarina Ali]

Am venit cu capitolul 11 inainte de termen pentru a demonstra unor poersoane (doua la numar) ca nu am plagiat si nu voi plagia nici de acum inainte. Dupa o noapte de stat cu coatele pe pervazul gemului si cu ochii afara pentru a vedea minunata ploaia care a fost, cu tunetele acelea puternice si cu fulgerele care luminau toata casa :X eu m-am apucat sa scriu capitolul 11. Sunt nebuna de legat. M-am grabit la acest capitol sa-l termin in timp util, asa ca nu ma dati in judecata ca am greseli. Pentru cei doi : cautati dovezi ca am ucis, am trafic de droguri si trafic de carne vie si imi faceti un dosar la puscarie si am spate asigurat pe viata in inchisoare*ironie cat cuprinde* Mai spun o data pentru totdeauna ca „Eu nu plagiez oameni buni, urasc plagiatul si de ce as face eu asta? Eu fac pe altii ca la nufarul si tocmai eu sa plagiez? Credeam ca ma cunosti mai bine de atat” Deci sa fie clar. Pentru cei care nu stiu povestea sa nu se bage in oala cu ciorba ca este destul de acra si fara alte persoane inauntru. So am adus capitolul si sper sa va placa. Apropo nu am schimbat povestea ca am fost acuzata, ci pentru ca asa aveam in ideile principale. Am un fisier, mai am ideile principale pentru inca un capitol. De obicei fac de la un capitol la altul. Asa ca sa nu ziceti ca-s iar la ananghie si ca schimb povestea NU, nu e asa, asta este in programa 8-|. Lectura placuta tuturor :

Capitolul XI : Aceasta este realitatea sau fictiunea? ...
Partea I : Sasuke de ce m-ai mintit? ...
Sakura: Am ramas putin cam surprinsa de comportamentul lui. Nu ma gandeam la asa ceva, la o intorsatura asa de ciudata. Cine ar fi crezut ca totul o sa se intample tocmai pe dos? Nu imi vine sa cred ca Dia, nu a existat nici o data. Cateva lacrimi au inceput sa se prelinga pe fata mea. Eram in fata dulapului de unde mi-am luat o rochita turcoaz mulata la bust si lasata libera in jos. Era o rochita pentru vara mai mult. Avea maneci pana la cot si un decolteu in forma de fundita. In picioare mi-am ales o pereche de sandale cu toc cui tot turcoaz. Un set de bijuterii turcoaz cu argint, in form de inimioara toate. Parul il las pe spate si imi pun o clamita in forma de inima sa imi tina bretonul intr-o parte. Mi-am dat cu putin gloss roz pe buze, pentru a lucii, si in rest mi-am lasat stilul natural. Mereu am crezut ca acel stil e mai favorabil pentu o fata. Mi-am luat o geanta micuta cu toarta lunga sa o pun dupa gat turcoaz cu modele asemanatoarea cu cele de pe rochie, diferite flori albe.
Vroiam sa arat bine, dar nici sa fiu foarte eleganta. Am iesit din camera si sora mea enervanta m-a intampinat, numai cum ea stie. Am oftat adanc in timp ce ea se tine dupa mine si tot imi spunea nu stiu ce tampenii. Era sa ma si vars pe scari, dar m-am echilibrat repede. Am coborat cu grija si cand am ajuns langa Sasuke, am vazut ca era cam surprins de infatisarea mea.
-Daca nu iti place, pot sa ma ...
-Nu, nu e bine si asa, iti sta chiar bine, spuse acesta neluandu-si ochii de la mine si intrerupandu-ma tot odata. I-am zambt dulce si am iesit din casa.
Mi-a deschis portiera ca sa pot intra in masina si apoi a urcat si el la volan. Am mers aproximativ jumatate de ora. O jumatate de ora in care nici unul nu a spus nimic. Era o liniste apasatoare. Liniste superficiala pot spune.
-Linistea dinaintea furtunii, spune acesta apasat, facandu-ma sa ma uit la el.
-Ai dreptate, nu inteleg de ce, dar si eu am senzatia asta, spun posomorata privind pe geam. Scot un oftat lung.
Nu am mai mers nici doi metrii si am auzit un tipat de copil care striga „Mami!”. Am tresarit involuntar la acel cuvant.
-Sasuke, ai auzit? Il intreb eu pe brunet cu sufletul la gura. Nu vroiam sa cred ca iar mi se pare. Acesta da negativ din cap si ma face sa cred ca acel vis ma inebuneste.

Autor : Sasuke nu vroia sa recunoasca insa a auzit si el strigatul copilasului. El defapt a mintit-o pe Sakura. Tot ce i-a povestit ea nu a fost un vis. A fost realitate. Ea a lesinat din cauza stresului, oboselii si toate cele. In timp ce ea dormea, centrul de copiii a venit la usa lor si le-a spus ca nu o pot pastra pe micuta rozalie, deoarece nu au facut toate testele specifice. Acestia i-au rugat sa o lase pe cea mica si vor face testele, insa ei au refuzat. Asa ca au hotarat sa-i spuna Sakurei ca a fost doar un vis. In timp ce Sasuke se gandea la aceste lucruri in fata masinii a aparut un copilas. Neputand sa puna frana si sa evite accidentul, baiatul a lovit cu masina copilul. Distanta era prea mica si cand a pus frana a lovit-o.

Sakura: Am ramas muta cand masina noastra a lovit copilul. Am coborat repede din masina sa vad cum se simte micutul. Cand am coborat am crezut ca voi face atac de cord. In fata mea intr-o balta de sange era ... era ...
-Diaaa!!! am strigat ca din gura de sarpe. Brunetul era in spatele meu si a luat-o pe micuta in brate si mi-a spus ca trebuie sa mergem la spital de urgenta. Eu priveam in van si lacrimile imi invadau chipul. Sasuke m-a luat de umeri si m-a pus pe bancheta din spate si pe cea mica la mine in brate. S-a urcat la volan si conducea ca un nebun pe sosele aglomerate. Eu ma uitam la cea mica si dintr-o data mi-au esit cuvintele :
-De ... ce? Sasuke, de ce? tip la el si lacrimile curgeau si mai tare. De ce m-ai mintit? De ce? De ce? intrebam eu exasperata sa aflu adevarul.
-Pentru ca am fost nevoit. Am fost nevoit Sakura. Da acela nu a fost un vis. A fost realitate. Totul si cuvintele mele si ijntamplarile. Tot, ceea ce ti-ai adus aminte. Tu seara ai lesinat. Dupa ce te-am dus in camera ta au venit cei de la orfelinat si au spus ca nu o puteti pastra pe Dia, imi spuse acesta nervos si taios.
-Dar de ce? intreb eu cu o voce stinsa uitandu-ma in jos, deoarece devenea din ce in ce mai nervos.
-Pentru ca nu ati facut toate acele teste de compatibilitate si tot tacamul. Am incercat sa-i convingem ca veti face, dar au refuzat. Ne gandeam ca vei suferii, asa ca parintii tai au decis sa iti spunem ca a fost doar un vis. Insa se pare ca nu a fost de partea noastra destinul, spune acesta dezamagit. Scuze, nu trebuia sa te mint, dar ...
-Dar ai mintit, m-ai facut sa nu mai am incredere in tine, ii spun eu slab, iar acesta ofteaza adanc.
Am oprit masina si am intrat in spital. Nu era nimeni pe acolo. Totul era pustiu am intrat si am intrebat o asistenta si ne-a indrumat sa ne ducem la etajul zece al spitalului si acolo vom gasi un doctor, nu am fost prea atenta la numele lui. Numai de el nu aveam chef acum. Am urcat cu liftul si am ajuns in doua minute sus la etajul cu pricina. Sasuke s-a sdus dupa doctor si nu il gasea. A cutreierat tot spitalul si intr-un final l-a gasit. M-am uitat foarte putin la acesta era saten cu ochii caprui spre negru. Nu am stat sa-l analizez foarte atent. Era la fel de inalt ca Itachi. Acesta a stat si s-a uitat putin la mine si a mai discutat ceva cu Sasuke repede si a chemat cateva asistente sa o ia pe micuta mea petala de trandafir.
-Pentru tratament dupa cum aratata veti avea nevoie de trei mii de euro, ne spuse acesta iar eu m-am cautat in geanta.
-Bani gheata am doar doua mii cinci sute, spun eu uitandu-ma la el. Am pe card, dar nu stiu unde pot sa-i scot aici in spital.
-Aveti nevoie de ei domnisoara, daca nu ii aveti nu putem incepe tratamentul, ne spuse acesta.
Am oftat si i-am spus lu Sasuke sa o sune pe Kikio ca eu imi uitasem telefonul in masina. Acesta a sunat-o si i-a spus ca vine in zece minute. Aveam noroc ca eram aproape de spital cu locuinta. Cat timp am asteptat, am privit putin prin jur. Peretii erau colorati cu diferite desene animate, asa ca mi-am dat seama ca eram la etajul cu pediatrie. Scaunele erau colorote mai rau ca un curcubeu. M-am uitat putin mai atent la doctor si am vazut ca era slab, inalt si avea pe el o camasa alba cu o cravata neagra si purta pantaloni din stofa. In picioare avea pantofi barbatesti negrii din piele. Pe deasupra avea un halat lung pana la genunchi alb de care era prins un stetoscop cu un cap de ursulet panda. Banuiesc ca asa arata stetoscoapele pentru pediatrie, in fond nu vrem sa se sperie copiii de acele obiect. Am fost strigata de sora mea si m-am intors fulgerator si i-am cerut banii. Aceasta mi da si eu ii dau toata suma doctorului, iar acesta intra in sala unde era Dia. Stataem pe scaun deoarece mai aveam putin si cedam. Sora mea ma linistea si Sasuke dadea telefoane dupa politie. Itachi incerca sa-l linisteasca pe el. La un moment dat brnetul meu spune ca politia e pe drum sa-l interogheze. Oftez si Itachi si Kikio imi spun ca totul va fi bine in toate partile.
Peste jumatate de ora a venit si politia si ne-a interogat pe mine si Sasuke. I-au luat permisul si mai discutau ceva pe acolo cum ca ar vrea sa-l bage la inchisoare. Picioarele mele se inmuiase-ra si deja bataile inimii mele o luau la galop gata sa iasa din piept.
-Domnule indpector, nu are nici-un sens. Cei de la orfelinat nu sunt cu ochii pe cea mica, noaptea trecuta a venit la mine la usa, si tot ei cu clontul mare au venit si au luat-o. Nu mi se pare corect. Daca nu vor sa fie adoptata atunci de ce nu au grija de ea? De ce vor sa o omoare? Sa spunem ca sunt de acord ca ati luat carnetrul, dar sa si il bagati la inchisoare nu mi se pare corect. Nu a put sa evite impactul. A venit brusc in fata masinii. A pus frana instantaneu. Este un sofer foarte bun, dar acest accident nu se putea evita. Pur si simplu, spun eu rece uimindu-i pe toti.
-Se pare ca aveti gura cam mare, domnisoara, imi spuse inspectorul.
-Si daca o am ce? Nu aveti decat sa imi faceti ce vreti. Ce credetgi ca puteti sa-mi faceti? Vreau sa dau la Drept si asa ca stiu toate legelie pe care trebuie sa le respecte un avocat, judecator si legile in general. Nu puteti sa ma afectati. O fi ca acum sunt imprastiata, dar asta nu inseamna ca nu stiu tot ce am invatat, spun eu taios.
-Prea indrasneata pentru varsta ta, nu crezi? o aud pe Karin cum imi spune.
-Si tu ce cauti aici? o intreb eu cu aceeasi voce si ea imi spune ca l-a urmarit pe Sasuke nu pe mine. Pe fata imi apare un zambet ciudat. Asa deci, il urmareai pe el. Ne-ai urmarit si seara trecuta? Mi-ai pus camere in gradina cumva? O intreb in batjocora.
-Da ti-am pus peste tot in curte, spune aceasta.
Brusc imi vie o idee si ii cer inregistrarea. Aceasta e mai proasta decat credeam si mi-o da. Am cautat si am gasit cum Dia a ajuns in fata casei mele. I-am aratat inspectorului si acesta a ramas mut. Si-a cerut scuze si cand a mai vrut sa continue, usa de la salonul in care era Dia s-a deschis si pe ea a iesit doctorul.
-Ce s-a intamplat? Intreb eu cu inima la gura.
-Imi pare rau domnisoara, dar ....

To be continued ...

Sper ca v-a placut ^_^ si ca nu am scris de geaba. Nu mai spun nimic de comentarii ca tot ca voi faceti asa ca imi este indiferent pana la urma :-< Eu sper totusi sa va placa. ^.^

Poze :
Doctorul
Stetoscopul pentru pediatrie