Tamed [+18]

[Akie]

Multumesc pentru comentariu^_^ Am venit cu urmatorul capitol si sper sa va placa. Astept comentarii sa stiu daca este bine cum descriu sa daca gresesc undeva^_^ So....next chapter:


Cap. 3

Simt cum aerul racoros incepe din nou sa se plimbe pe langa mine, trecand prin bluza albastra subtire, fara maneca si usor larga. Nu mai aud bataile de inima ale lui Daisuke, iar respiratia lui o aud din ce in ce mai putin. Poate este din cauza ca mi-a dat drumul de la mijloc. Simt cum mana lui o prinde pe a mea, imi ia tigarea din mana stanga si o baga in gura tragand un fum privindu-ma. Eu il privesc calma desi, pe dinauntru mai aveam putin si daramam totul in jurul meu. Ma priveste la fel de calm, se intoarce pe calcai si porneste inainte tinand gentil tigarea intre buze. Datorita mainii lui ce parca era lipita de a mea inaintez si eu. De ce merg asa de incet incat Daisuke e cel care merge inainte? Cred ca este din cauza ca ma gandesc unde ar fii putut pleca cei doi. Ma intreb de ce ma ingrijorez atat, la urma urmei nu mi-ar parea rau daca Aiumy i-ar face ceva lui Masaru daca nu este bun la tobe, dar parca ma trazesc cu vreun copoi in fata usii comentand niste lucruri in limba martiana, iar eu apoi sa-i trantesc usa in fata spunandu-i sa mai exerseze vorbitul de pe pamant. Ori sora mea sa ajunga pe la scoala de corectie, dar stai asa, sormea nu mai e minora asa ca nu va ajunge la scoala de corectie ci la puscarie. Nu ar fii o idee rea avand in vedere ca as scapa de toata agitatia de prin casa, dar parca ar fii prea liniste. Sau probabil ca nu daca i se da voie sa foloseasca telefonul.
Raman ca traznita de fulger gandindu-ma ca daca ea ar patii ceva atunci ar trebui sa gasim un chitarist si un tobosar! Lucru ce ar fii si mai groaznic decat sa scap de ea desii idea imi rasuna prin minte ca un dracusor ce iti tot repeta sa faci un lucru.
Il strang pe Daisuke de mana si o iau eu inainte val vartej. Il aud cum tot imi spune ce naiba am, ca nu am de ce sa inaintez asa, as putea sa fac rugaciunea in timp ce urcam scariile. Mormai ceva printre dinti despre rugaciunea lui si inaintez pe scarii, o iau la dreapta si tragandu-l dupa mine pe Daisuke am intrat ca disperata in toate camerele, trantind usile de perete. Unde dracu s-au bagat aia? Incep sa tremur de nervii si sa mormai printre dinti cateva injuraturi. Timp in care Daisuke merge linistit tragand cate un fum de tigara din cand in cand. Imi spune ca ar trebui sa ma calmez, daca s-o fii intamplat ceva este intre Aiumy si Masaru, e treaba lor ce fac intre ei. Nu il ascult si continui sa inaintez, desii vorbele lui ma pusesera pe ganduri. Avea dreptate intr-un fel, ceea ce era intre Aiumy si pustiul ii interesa doar pe ei, iar Aiumy poate ajunge sa iubeasca pe cineva daca vrea dar daca nu e in stare? Sau daca pustiul acela e mai inselator decat arata? Pare un pusti destul de bun, nu cred ca ar face ceva dar niciodata nu m-am luat dupa aparente, ci dupa cum este o persoana. Asa ca….trebuie sa ma ingrijorez si sa ma asigur ca sunt bine.
Ma opresc brusc. Daisuke ma priveste usor confuz, cu acelasi aer calm trage din nou un fum iar tigarea arse complet, o stinge de un perete si o arunca pe jos. Il ignor stiind ca ii voi spune ceva despre asta mai incolo, inchid ochii ascultand prin linistea ce se lasara asupra amandurora. O liniste ce ma inspaimanta mai rau decat o face Daisuke cand vine cu cate un cadou. Am cautat prin fiecare camera de la etaj, nu aud nimic, continui sa ma intreb unde pot fii. Dau ochii peste cap si imi dau o palma peste frunte. Acum realizez cat de proasta pot fii, cum de nu m-am gandit la locul acela? Cred ca locul acela, de la subsol e cel mai potrivit. Este o camera cu peretii bleo, izolata acustic. Camera a fost amenajata de mine si Daisuke acum un an, l-am numit studioul nostru pentru a exersa. Acolo sunt doar o canapea pe peretele de langa usa, paralel cu ea sunt instrumentele muzicale frumos aranjate si prin frumos aranjate vreau sa zic ca probabil putrezite. Nimeni nu se aseaza pe canapeaua din anii 1900 toamna cumparata de mama probabil tot in aceiasi ani. Iar de instrumente ma ating cel mai des eu si Daisuke. De cele mai multe ori ne aprindem cate o tigara si aruncam smocurile pe jos, noroc cu Aiumy care este mai organizata si strange. Probabil s-ar putea spune prea organizata pentru ca de cele mai multe ori te exaspereaza cu curatenia ei. Cateodata ma intreb de ce nu se face avocat, cu regulile ei si cu tupeul pe care il are ar fii perfecta pentru postul asta dar nu cred ca ar face ea asta, mai bine ar muri decat sa renunte la porcariile alea de seriale.
Deschid ochii si cobor din nou scariile, fac la stanga holului si deschid usa de sub scarii. Raman muta si impietrita. Nasul meu este gadilat de un miros placut de lavantica combinat cu mirosul fumului de tigara. Dar mai important, urechiile mele isi deschid singure timpanele pentru a asculta si mai mult, cu mai multa atentie acele tobe ce sunau puternic de jos din camera. Ceea ce aud imi da un sentiment de placere de parca as vrea sa cobor in graba scariile sa prind in mana chitara, sa imi trec degetele peste corzile ei si sa incep sa cant orice muzica imi trece prin minte. Trupul meu sta nemiscat, ascultand cu atentie acele note muzicale, imi dau brusc seama ca tobele au inceput sa fie frumos acompaniate de notele muzicale ale unei chitari cunoscute. Sunetul celor doua, impreuna, te facea sa sari in sus de energie dar nu inteleg de ce corpul meu nu face asta, inima imi bate puternic, ochii mei sunt scosi din orbita. Zici ca sunt o statuie in carne si oase. Simt o mana ce trece pe langa gatul meu, punandu-si palma pe umarul drept. Ma trezesc la realitate si privesc palma palida. Imi intorc privirea spre stanga si il vad pe Daisuke zambind satisfacut, sprijinindu-se usor de mine. Ma intreaba cat am de gand sa stau proptita in tocul usii ca o statuie sau daca am de gand sa cobor odata jos si sa le dau o mama de bataie asa cum vroiam. Surad diabolic fapt ce ii da o senzatie de placere lui Daisuke. Il iau de mana si cobor in graba scariile usor prafuite, din fier ce scoteau cate un sunet de fiecare data cand cineva trece pe ele. Dar de data asta sunetul lor a fost acoperit de catre sunetul chitarei si al tobei. Ne oprim amandoi in capatul scariilor privindu-i pe cei doi pierduti ce parca se iluminara ca un bec ce abia este aprins de intrerupator, dand drumul la sutele de volti ce dau energie firelor subtiri din sticla rotunda al acesteia. In acest moment intrerupatorul fiind eu si brunetul, ceea ce imi da o senzatie de iritatie dar il ignor imediat incercand sa ma concentrez asupra muzicii.
Eu si Daisuke continuam sa stam privindu-i. Pe fata mea am o expresie calma dar uimita, iubitul meu continua sa ma tina cu o mana de umar privindu-i pe cei doi amuzat si usor fericit. Imi venea sa-i spun sa nu se mai sprijine de mine ca de o masina BMW nou cumparata dar il ignor privindu-l atenta pe Masaru. Se pare ca pustiul asta canta chiar foarte bine la tobe, chiar mai bine decat arata. Daca si-ar schimba putin look-ul cred ca ar devenii super-star pentru fete si femei. Pot spune ca asta e o surpriza pentru mine, una foarte placuta. Si al doilea fapt ce m-a surprins la fel de placut a fost faptul ca Aiumy s-a deranjat sa cante si faptul cum canta se imbina perfect cu stilul pustiului. Muzica se oprii trezindu-ma la realitate. Cei doi ne privesc fara sa zica nimic, asteptand ca noi sa spunem ceva. In incapere se lasa o liniste ce face sa le creasca bataile de inima celor doi. Linistea fu sparta de pasii mei ce inaintau pe podeaua putin prafuita. Ma opresc in fata lui Aiumy cu o privire ucigasa. Masaru inghitii in sec si se ridica de la tobe venind langa noi:
- Akie, imi cer scuze, ne-am gandit ca ar fii o idee buna venind aici sa exersam avand in vedere ca tu si Daisuke erati ocupati. Inteleg daca nu iti place dar nu trebuie sa te enervezi. Te rog, calmeaza-te! Imi spune tremurat privindu-ma. Il privesc cu coada ochiului apoi imi indrept din nou privirea spre Aiumy.
- Sa nu ma mai sperii asa femeie! Ma rastesc la ea in timp ce aceasta ma priveste total pe dinafara; Anunta si tu cand pleci! Lasa un bilet! ¨Vezi ca am plecat la dracu sa exersam cu studioul Iadului¨ Sau ceva de genul dar nu pleca fara sa spui nimic!
Daisuke isi drese vocea facandu-ne sa ne intoarcem privirea spre el.
- Aiumy, Akie credea ca o sa-l violezi pe Masaru!
In momentul urmator pe blonda o bufni rasul, Masaru chicoti privind-o pe Aiumy.
-Akie! Cred ca te-ai uitat prea mult la telenovele! Imi spune incercand sa se calmeze, si sa tina chitara cum trebuie in maini. Raman stupefiata cand o aud, o privesc urat. Fetita asta si-a pierdut mintile complet sau ce? Ce dracu a patit? I-a infundat complet creierii chitara? Asta daca are. Nici nu ma mira, dupa atata timp in care nu a mai cantat la ea, saracile timpane s-au dezobisnuit. Ma cuprinde iarasi aceiasi stare de neliniste, vrand sa ii bag chitara aia pe gat dar ma gandesc ca nu ar fii o idee buna. Desi faptul ca de fiecare data cand va vorbi pe gura ei vor iesi note muzicale imi convine mai mult decat vocea.
-Scuze dar nu eu sunt cea care isi lipeste ochii de ecranul televizorului uitandu-se la lucruri ce iti goles cerierul! Asta e rolul tau! Si la cat de nebuna si frustrata sexual te stiu te cred in stare de orice! Spun eu incercand sa ma calmez. Il aud pe Daisuke cum venii langa Masaru ce ne privea complet pe dinafara discutiei:
- Nu-ti face griji! Asa vorbesc ele doua mereu. Nu te speria ca sunt asa de nebune dar sunt asa din plictiseala. Ii spune amuzat iar Masaru chicoti amuzat si clatina din cap. Il privesc pe Daisuke.
- Cine e nebun? Intreb fulgerator, cei doi inghitira in sec. Daisuke schita un zambet si il lua de incheietura pe Masaru tragandu-l dupa el.
- Asadar….hai sa povestim mai multe la o bere! Ii spune el zambind si inaintand.
- Hei pustiule! Spun calm facandu-i sa se opreasca si toti din inacapere isi indreapta privirea spre mine fara sa zica nimic, privindu-ma precipitati; Bine ai venit in trupa Tamed!
Spun privindu-l la fel de calma, ma caut prin buzunare si scot pachetul de tigari impreuna cu bricheta. Dinauntru scot o tigara si o aprind punand-o intre buze, trag un fum si imi dau seama ca in incapere s-a lasat o liniste apasatoare. Observ cum toti aveau privirea fixata pe mine, Daisuke zambi finut fara sa spuna nimic. Masaru ma privea cuprins de o fericire iesita din común iar Aiumy cu aceiasi privire. Ma intreb de ce dracu au ramas ca prostii uitandu-se la mine ca la ceva nou. Chiar asa de multa fericire le-a adus lor faptul ca l-am acceptat pe Masaru in trupa la fel ca si mie cand am ascultat cum canta? Ce-i drept, canta destul de frumos pustiul, ma intreb daca o canta la fel de frumos si cu toti cei din trupa. Ii privesc continuand sa fumez fara sa zic nimic, imi place intr-un fel linistea asta dar ma si irita foarte mult. Il studiez pe pusti care ramasese fara cuvinte:
- Multumesc mult! Am sa dau ce am mai bun din mine, nu o sa regretati! Ne spune entuziasmat dar fara sa-si ia privirea de la mine.
- Nu face promisiuni pe care nu le poti tine! Si nu imi multumi! Inca mai avem mult de lucru! Ii spun calma, simt cum doua brate ma prind din spate strangandu-ma puternic. Simt ceva din lemn, ce sta intre mine si corpul ce ma imbratiseaza. Imi intorc privirea tinand intre buze tigarea si o vad pe Aiumy, ea este cea care ma imbratiseaza. O privesc intrebatoare:
- Te simti bine sau ai tras ceva pe nas? Ii spun impingand-o insa continua sa ma priveasca vesela; De ce te uiti asa la mine? De cand iti pasa tie asa de mult de trupa?
- De moment….nu imi pasa asa de mult de trupa, dar acum avem un motiv de sarbatorire!
Imi spune entuziasmata, lasa chitara neagra la locul ei pe perete si se intoarce spre noi. Trece pe langa mine si se opreste in fata lui Daisuke si Masaru. Ii ia de brate si ii trage dupa ea spre scari. Ii privesc amuzata, starea mea de nervozitate mi-a trecut, ma simt mai bine de cand i-am auzit pe cei doi cum canta. Iarasi am presimtirea ca lucrurile se vor schimba, dar pana atunci, sa sarbatorim.