For you...

[Corina.]

Capitolul 19 [ 3 comentarii ]

L-am vazut pe Gaara cum a lesinat in fata mea , se pare ca barbatii sunt mai slabi la faze ca acestea.Sincera sa fiu chiar nu vreau sa am un copil asa tanara , nu vreau sa imi distrug viata ,chiar nu vreau , si trebuia sa folosesc pilula anticonceptionala a doua zi imediat ce mi-am dat seama ca nu folosiram prezervativ.
-Asa sunt toti barbatii cand afla ca prietenele lor sunt insarcinate ,barbate-miu cand a auzit ca sunt insarcinata , i-au trebuit doua zile sa isi revina ! spuse doamna doctor printre rasete .
Am schitat decat un zambet fals care am sperat eu sa nu para ceea ce este defapt.Dar rugaciunile mele nu au fost auzite si doctorita si-a dat seama de ca ceva chiar este in neregula cu mine.
-Ai ceva pe sufle care te apasa ? ma intreba aceasta cu multa afectiuna , mai multa decat am primit eu de la mama mea in douzeci si unu de ani . Precizez faptul ca eu inca mai vorbesc cu mama mea cand isi adduce aminte ca mai exist , dar in cazu lui Gaara e altfel.Tatal sau ne viziteaza des la fel si nebunul sau frate care ajunsese sa se inteleaga de minune cu mine la fel si tatal sau ,un om de treaba si dintr-o bucata .
-Hmm …nu prea as vrea sa am un copil asa de tanara , dar nici avort nu vreau sa fac ! ii spun eu printre lacrimile care incepuse sa se rostogoleasca incapatanate pe obraji.
-Fa ce iti dicteaza inima , in asemnea cazuri delicate nciodata sa nu gandesti cu mintea ,gandeste cu inima pentru ca ea este cea care ne indruma in viata ! ma sfatui doamna doctor , mai bine cum ma sfatuia mama
In timp ce ma cofundam in gandurile mele ,in spatele meu a apurut Gaara cu o fata care mai mult cerea palme decat sa para foarte fericit de noua veste.M-a luat in brate usor ,dar cu o oarecare raceala care puteai sa o simti de la o posta .
-Hai sa mergem!
Mai mult o porunca decat o rugamite a fost asta ,dar am tacut si am iesit pe usa nu inainte de ai multu politicos doamnei doctor . In drum spre casa nu a scos niciunul un sunet .Mi-am lipit fruntea obosita de geam in timp ce vedeam picaturile care se scurgeau pe el .Inlauntrul meu mistuia o intrebare ,sa faca vort sau sa nu fac ?
Cand am ajuns in casa ,Gaara m-a apucat posesiv de maini si mai mult m-a tarat pana in dormitor .M-a aruncat in pat si s-a pus peste mine si mi-a prins mainile deasupura capului, imobilizandu-ma de tot.
-Vrei sa faci avort , ha?ma intreba acesta directi scuipand venin cu fiecare cuvant care mi-l adresase
-Poftim?intreb eu facand pe proasta
-Tu chiar crezi ca sunt atat de prost sau ce?Crezi ca nu te-am auzit cand ai zis ca ai vrea sa faci avort?
-Am zis ca ma mai gandesc , dar daca e pe asa poate… poate… o sa fac!strigam eu isterica
S-a ridicat din pat si m-am ridicat si eu dupa el ,am incercat sa il imbratisez dar s-a ferit cu raceala ,ceea ce mi-a facut ca genunchii sa mi se inmoaie .
-Esti mai proasta decat credeam !replica mi-a venit ca un cutit in abdomen .Am ridicat mana sa il pleznesc dar mi-a prins-o , strangadu-mi-o posesiv incat ma facut sa scot un icnet de durere printre dinti .Incercam sa scap de stransoarea de otel pe care roscatul o pusese asupra incheieturii mele,dar nici chip sa pot reusi.
-Da-mi drumul !Esti nebun de legat! Incep eu sa strig prin lacrimile amare care curgeau incontinu pe obrajii mei rumeni de la furie . Pamantul incepuse sa se miste sub picioare si totul sa devina negru in jurul meu ,nici picioarele nu le mai simteam doar stransoare de pe incheietura mea o mai simtit-o arzandu-ma.

Simteam ceva moale.Era o perna.Am deschis ochii si am clipit des de cateva ori pana m-am obisnuit .Nu imi mai aduceam aminte nimic decat ca m-am certat cu Gaara si ca eram insarcinata , si ca aveam de ales intre a tine copilu sau a face avort.Dar cat am dormit am avut un vis ciudat .
Era ca si cum facusem avort , si mereu ma trezeam cu un copil in brate frumos cu ochii versi albastrui si parul roscat ca focul , si dupa se transforma intr-un monstru ce imi sctriga mereu :”Criminalo!Mi-ai omorat sufletul!”. Acest vis m-a determinat sa las copilul sa se nasca .
M-am ridicat din pat si am inceput sa fug prin toata casa sa il gasesc pe Gaara .Eram disperata , nu vroiam sa stric tot ce construisem in atatia ani ,chiar nu vroiam . Alergam continu prin casa noastra …lui …imensa si nu il gaseam .Il gasisem in baie dand cu pumni in pereti .Avea mainile pline de sange ,dar nu a mai contat i-am luat bratul si m-am strecurat la el in brate.Spre uimirea mea ,m-a refuzat impingandu-ma in peretele din spatele meu punandu-si bratele in jurul meu .
-Nu vreau sa fac avort!am tipat din totI rarunchii
-Ipocrito!mi-a repllicat acesta ,ridicandu-si pumnul in aer .Am inchis ochii asteptand ca pumnul lui sa contact cu fata mea , dar a dat in peretele din spatele meu . L-am impins si m-am dus la usa unde am tipat la el:
-Daca asta crezi , creca ar fi mai bine sa plec acasa in Londra , la mama !
Nu am mai stat sa aud ce avea de zis ,mi-am luat trolerul de pe dulap si mi-am aruncat hainele anapoda in el.Cand am vrut sa imi inchid fermoarul ,am simtit cum sunt trasa de mana imi bratele cuiva.Era Gaara.
-Imi pare rau ,te rog iarta-ma , nu pleca!Nu ma lasa singur !Vreau sa fim impreuna ! imi spune acesta
-Te iert…!
Ce mai puteam face?Inafara de plans ,nimic! Si oricum nu puteam sa imi las totul aici si sa plec , si-asa eram insarcinata .
Am ramas asa imbratisati nu stiu cat timp.