Prietenia

[Lori.]

Păi , într-un timp obişnuiam să am un cel mai bun prieten cu care mă înţelegeam nemaipomenit. Până când, am vrut să-l conving măcar să încerce să fumeze mai puţin. Dar lui nu i s-a părut că eu îi vreau binele, ci că pe mine mă deranjează faptul că eu nu fumam aşa mult şi că nu eram atât de plăcută în cea de-a doua gaşcă a lui. Adică , îmi zicea mie că eu sunt o egoistă , şi pentru că eu nu mă pot face plăcută în grupuri, atunci nici el nu ar trebui. Adevărul era că cea de-a doua gaşcă era absolut groaznică. Baut şi fumat la greu. Numai că prietenului meu îi convenea. Eu am ieşit de acolo, m-am întors la vechiul meu grup. El , orgolios a rămas acolo. A avut foarte multe probleme de sănătate, din cauza alcoolui, şi chestii luate în combinaţie cu votcă .
Cu prietenul meu, încă mai ies , mai vorbim , dar nu e chiar ca acum un an. S-a pierdut ceva. Mă rog. Esenţialul este că nu mai suntem aşa buni prieteni .


Nu întotdeauna oamenii îşi găsesc prieteni . Şi probabil , pentru că sunt atât de greu de găsit sunt atât de speciali..