My overcast abyss is gone [shounen-ai]

[Verrine]

Trebuie sa imi cer si eu scuze pentru intarziere ^:)^. Am devenit cam lenesa :-S. Si e abia inceputul vacantei :-S. Sper sa va placa capitolul ^:)^.

Capitolul 13:

Priveam chipul lui Yuuki in timp ce incercam sa adorm. Poate reuseam sa ma linistesc. Ultima misiune nu mi-a dat mari batai de cap din punct de vedere fizic, insa psihic cred ca o sa cedez in curand; nervii mei sunt intinsi la maxim. Nu doar ca a trebuit sa suport idiotenia celor trei pe parcursul misiunei ci si pe Yuuki imediat dupa terminarea ei.
Mi-am inchis ochii, aducandu-mi aminte de cele intamplate dupa ce l-am capturat pe Houkou. Ne indreptat cu totii spre locul unde se afla Yuuki. Credeam ca s-a terminat, insa cand am ajuns acolo, piticania a incercat sa imi spuna ceva, dar a lesinat brusc. Juugo si Karin cred ca este din cauza epuizarii de chackra pe care a suferit-o in urma crearii sigiliului. Sper sa fie asta, nu am nevoie de alte probleme. Eu am fost cel care l-a carat pana la ascunzatoare, o adevarata povara. Cine s-ar fi asteptat la asta dupa intalnirea celor doi gemeni? Chiar ca nu poti prezice ceea ce are sa faca un idiot. Nici macar el nu poate sti!
Am oftata. Si totusi, eu nu puteam sa adorm. Motivul pentru care Yuuki sta cu mine este ca cei doi gemeni se afla in camera lui, inca sub influenta sigiliului. Sper ca Tobi sa vina mai repede si sa-i ia.
Scartaitul usor al usii mi-a atras atentia. Mi-am redeschis ochii, privind spre locul unde s-a produs zgomotul. Era Juugo. Macar acum aveam un motiv intemeiat ca sa nu dorm. M-am ridicat din pat cu grija, sa nu-l trezesc pe Yuuki – nu aveam nevoie sa ma bata cineva pa cap- si m-am indreptat cu Juugo spre cascada. Era intradevar un loc linistitor.
-Ce e? l-am intrebat imediat ce ne-am asezat jos, undeva in apropierea apei.
-Am vorbit cu Tobi. Trebuie sa rezolve ceva, o sa ajunga abia maine sa-l ia pe Houkou.
Am oftat. Mai bine de atat nu se putea. Trebuia sa-l suport pe Yuuki inca o seara.
-Nu pari foarte incantat, a remarcat acesta.
-Nici nu sunt avand in vedere circumstantele.
-Cred ca il placi.
-Atunci crezi prost.
Juugo, ma dezamagesti. Chiar nu te credeam un idiot, se pare ca te-ai alaturat celorlalti. Am oftat. Pana la urma o sa cedez psihic. Eram prea obosit ca sa ma mai contrazic cu el, am fost multumit prin a-i arunca o privirea furioasa.
-Nu erai atat de deschis inainte. Pari mai fericit. In plus, daca nu-l placeai, cred ca pana acum il omorai.
-Cred ca detine o putere inauntrul sau.
-Nu pare a fi motivul principal.
Am ajuns chiar si tu sa ma subestimezi. Cum sa placi piticania aia? Totusi, puteam sa il omor la inceput, cand inca nu am fost in misiunea de salvare a lui Sakurai… dar n-am facut-o. De ce? Yuuki, ma omori cu zilele.
-Atunci de ce l-ai carat pana aici?
-Suigetsu nu mai avea chackra, tu ii carai pe gemeni, doar nu voiai sa-l las pe Yuuki pe mana lui Karin!
Mi-a dat dreptate. Ah… Chiar e imposibil sa-l simpatizez pe Yuuki, pur si simplu e mult prea idiot.
-Daca intreaba cine l-a adus pana aici spui ca tu ai fost. Nu am nevoie si de alte dureri de cap, continui eu.
Nu a mai spus nimic. Am luat-o ca pe o aprobare. Mi-am ridicat capul, privind cerul. Inca era noapte. Trebuia sa o mai prindem si pe Nekomata. Cred ca o sa astpet pana vine Tobi cu niste piste noi. M-am ridicat de langa Juugo, indreptandu-ma spre camera mea.
Yuuki inca dormea. E bine, poate reusesc s-o fac si eu pana dimineata. Nu cred ca era cu mult trecut de miezul noptii. Discutia cu Juugo a fost una idioata care m-a facut sa-mi schimb parerea buna legata de sanatatea lui mintala. Sper sa reusesc sa traiesc printre cei patru idioti, in special, printre unul dintre ei.

***

Simteam cum doua chestii lipicioase imi atingeau buzele. La primul impuls mi-am zis ca visez, insa devenea din ce in ce mai intens. Mi-am deschis ochii, cu gandul de a afla ce se intampla.
-Ohayo! si odata cu acest “buna dimineata” o imbratisare puternica m-a intampinat.
-Idiotule, ii zic lui Yuuki in timp ce incerc sa-l dezlipesc.
-Sasuke-chi, asa ma intampini tu pe mine?
L-am lovit puternic peste cap. De la “Sasuke-chan” a ajuns la “Sasuke-chi”. Il omor…
-Iditoule, nu poti sa ma strigi si tu ca toata lumea?!
Perfect, nici nu m-am trezit bine si deja m-am enervat. Cum ar putea un om sanatos mintal sa traiasca cu unul ca Yuuki?
-Daca te-as spune “Sasuke” ar fi plictisitor… “Sasuke-chan” suna foarte dragut si colorat, insa “Sasuke-chi” este mai scurt si il pronunt mai usor. In plus pare mult mai simpatic.
“Suna colorat?” Tu te auzi cand vorbesti? Baiatul asta nu are nici o logica… ma intreb cum de a ajuns unul dintre cei mai buni tacticieni ai Satului Ascuns intre Stanci. La prima vedere, oricine ar spune ca este un idiot. Doamne.
Am oftat.

Nu s-au intamplat prea multe in urmatoarele ore. Am fost cu Suigetsu, Karin, Juugo si Yuuki in satul apropiat pentru a manca ceva. Dupa ce luasem micul dejun ma mai calmasem… oarecum. Partea buna e ca atunci cand am ajuns, Tobi isi facuse treaba, luandu-i pe cei doi gemeni. O sa am o noapte frumoasa se pare; fara Yuuki…
Discutia de aseara mi-a atras oarecum atentia. Inca sustin ca nu il plac pe Yuuki. Cum poate asa ceva sa fie posibil? Nici daca ar fi fost fata nu cred ca l-as fi trat altfel. In plus, de ce sa-mi pese de cineva? Asta inseamna mai multe batai de cap, mai ales daca este vorba de o persoana ca Yuuki. Nici nu vreau sa ma gandesc… a venit aici, stiind detalii despre viata fiecaruia si de pericolul existent doar pentru a o salva pe Sakurai… Patetic. Exista si posibilitatea in care detine o anumita putere ce-l incurajeaza sa ramana aici, stiind astfel ca este lipsit de pericol.
Trantirea brusca a usii de peretele camerei mi-a trezit atentia. Dupa cum arata acel “val-vartej” nu putea sa fie altul decat Yuuki. Chiar nu pot sa scap de el?
-Sa-su-ke-chi! Vrei sa jucam Shogi*?
Dupa cum ma gandeam, un dezastru.
-Nu.
-Te rooog. Uite, ca sa te motivez o sa facem un pariu. Daca eu castig o sa faci tot ce vreau eu timp de o saptamana, insa daca tu castigi eu voi fi cel care iti va fi sclav pentru cele sapte zile.
Hm… Yuuki sa faca tot ce zic eu timp de o saptamana. O sa pot dormi linistit. Nu suna rau, insa cred ca este o capcana. Oricum, arata de parca nu am de ales. Nu il mai pot refuza… Exista multe sanse sa castig.
-Bine atunci.
-Stiam eu ca te voi convinge.
Inca pastra acel zambet. Sa vedem cum va decurge jocul. Daca nu este un jucator bun, cred ca il voi invinge. Nici nu vreau sa-mi imaginez ce o sa se intample daca pierd… Asta da motivatie de joc.
Yuuki a facut niste semne cu mainile, in fata noastra aparand tabla si piesele de Shogi. Sa iti irosesti chackra in asa fel, numai Yuuki poote sa faca asta.
Am aranjat piesele si am inceput. Primele miscari pe care le facea nu aratau ca este cine stie ce cunoscator al jocului. Insa, i-am putut observa acel simt al tacticii, cred ca gandea cu patru miscari inaintea mea.
Dupa o ora am aruncat o privire asupra tablei de joc, incercand sa gasesc o cale sa inchei cat mai repede. Bingo. Un zambet mic mi-a aparut in coltul gurii. Fii pregatit Yuuki.
-Sah mat.
M-am mai uitat odata atent asupra tablei cand am auzit vocea lui Yuuki. Avea dreptate… e sah mat. Nu pot sa cred ca am pierdut in felul acesta. Defapt, nici nu vreau sa-mi imaginez ce o sa se intample de acum inainte. Numai uitandu-ma la expresia perversa a lui Yuuki…. Oh… Nu am de ales.
-Ai castigat pariul.

Shogi*- Daca v-ati uitat la Shippuuden ar trebui sa stiti despre ce e vorba. Shikamaru era un jucator inrait. :)). Pentr cei care nu situ, este sahul japonez, de unde a aparut si sahul european. Oricum acesta este mult mai interesant :P.