31-05-2010, 03:53 PM
ashya_love: stiu despre ce este vorba la inceputul ficul. Nu stiu.. pur si simplu toate capitolele de inceput pe care le fac sunt pline de greseli. Am observat si eu asta=)).
Oricum. Ma bucur ca inca iti place si citesti ^:)^.
Denissu Starlight: Nu stiu, tipurile diferite de scris le folosesc deobicei la inceput pentru ca acel prim capitol sa fie estetic. Adica intr-un capitol nu vreau sa-mi apara 100 de tipuri de scrisuri:)). In legatura cu smileurile :-J... ce sa-ti zic, nu am incalcat nici o regula, daca era sa se intample asta atunci imi era postul sters. Nu avd ce legatura are comentariul meu dinaintea capitolului <.<. Ma rog... :-J. Si eu stiam ambele variante... si Ryuzaki si Ryuuzaki. Imi place mai mult "Ryuuzaki" :X. Suna mai sexos. :X. Sper sa-ti placa capitolul asta :P.
-Deci, unde vrei sa mergem? m-a intrebat Mogami in timp ce isi atinti privirea asupra mea.
-Imi pare rau, dar azi nu te pot insoti. Trebuie sa ajung la birou.
-Oh… pacat. Si voiam sa mergem la clubul acela nou deschis de langa periferie.
Se gandeste numai la distractie si cluburi. Nu s-a schimbat deloc de cand am cunoscut-o. M-am inselat cand am spus ca e matura. Inca un copil…
-Poate alta data.
Acestea fiind spuse, mi-am laut la revedere de la Mogami si am pornit spre statia de metrou. Din nou acea aglomeratie ce ma sufoca… pur si simplu nu puteam suporta. Trebuia neaparat sa-mi iau o masina. Totusi, decat in trafic… cred ca e mai bine in statia de metrou. Cel putin aici nu ma enervez, doar ma sufoc, insa nu-mi pierd calmul.
Oarecum, sa spunem ca am rezistat in metrou… Mi-a luat in jur de jumatate de ora sa ajung la birou. Am aruncat o privire la ceas in timp ce am intrat in cladire. Intarziasem… din nou. Ryuuzaki nu ma va ierta de data asta. Of…
Camasa a ajuns mai sifonata ca la inceput. Perfect. Prevad deja ca o sa am o zi splendita… plus ca mai am pe cap si cazul Kira – fara a mai vorbi de jurnalul “miraculosâ€-. Am inspirit adanc inainte de a intra in biroul brunetului. Deobicei el nu era o persoana care sa se enerveaza, insa ii placea ca angajatii lui sa fie punctuali. Lucru… neintalnit la mine.
-Gomennasai pentru intarziere, spun in timp ce deschid usa.
Si-a indreptat privirea spre mine atunci cand m-a auzit intrand. Se uita de parca nu stia ca azi trebuia sa vin la servici. Ah… As fi vrut sa imi dau seama de asta inainte de a ajunge aici. Puteam avea o zi libera.
-Iar ai lucrat la un caz toata noaptea?
-Da… L-am rezolvat oricum.
-Ti-am mai spus sa le rezolvi in timpul zilei, nu noaptea.
-Conform ultimelor statistici un om se poate concentra mai bine noaptea.
<< Cum asa? >>
Nu i-am mai zis nimic, nu avea rost sa ma contrazic cu el. Stia el mai bine ce are de facut. M-am asezat la birou si am inceput sa strang hartiile ce erau imprastiate peste tot.
<< Draga prietene, esti a’ dracu de dezordonat. >>
Oarecum, dupa cateva ore am reusit sa pun fiecare hartie la cazul careia apartinea. Le-am indosariat rapid, din cand in cand uitandu-ma la ceea ce lucreaza L cu atata spor. Probabil un nou caz… In ultimul timp primeste atat de multe… Nu stiu cum rezista, cred ca ar trebui sa-si ia o vacanta. Numai fiindu-i asociat mi se pare ceva obositor, nu vreau sa-mi imaginez cum se simte el.
-Am terminat, zic in timp ce asez si ultimul dosar la locul lui.
-Bine. Poti pleca acasa, imi zice fara as lua privirea de la monitorul calculatorului.
Era mult prea concetrat. Cred ca e indeajuns pentru azi. Inainte de a iesi am privit fereastra. Era deja seara; azi am pierdut atatea ore la birou. E bine ca nu m-a concediat pentru ca am intarziat. Am mai privit inca o data dosarele la care am muncit toata ziua… Atentia mi-a fost captata de raftul unde se aflau documentele cu litera K.
<< Ma intreb daca… >>
Am inceput sa ma uit pe acolo, pana am dat de un dosar care nu avea nici un nume. L-am luat si am deschis la prima pagina: Cazul KIRA. Nu imi venea sa cred ca am in fata ochilor asa ceva. Acum se explica de ce Usugi-san nu a vrut sa mi-l aduca. Cine s-ar fi indurat sa ajunga in biroul lui L doar pentru un dosar?
Brunetul era prea concentrat asupra calculatorului pentru a-mi mai da si mie atentie, asa ca am luat dosarul si l-am bagat in ghiozdan. Se pare ca nu am incheiat nici ziua asta fara a ma lega de cazul Kira si jurnal.
Nu i-am mai spus nimic lui Ryuuzaki -nu voiam sa-i distrag atentia de la ceea ce lucra-, iesind pe usa.
Firea mea curioasa ma facea sa deschid din moment in moment dosarul. Trebuia neaparat sa ajung acasa... De data asta nu-mi mai pasa de trecatorii grabiti peste care tot dadeam, pur si simplu voiam sa ajung mai repede in statia de taxiuri. Nu mai suportam o a treia runda cu metroul pe ziua de azi.
Am ajuns intr-un final si acasa. Mi-am aruncat ghizdanul cat colo dupa ce am scos dosarul, si mi-am pregatit o ceasca cu cafea. Prevad ca in seara asta iar o sa stau pana la doua la calculator. Aveam nevoie de energie.
Asadar, asezat pe canapea si cu ceasca de cafea in mana, am deschis dosarul. A doua pagina imi dadea informatii referitoare le cei care au lucrat la caz, printre care se numarau si Hirokazu Ukita, Kanzo Mogi, Touta Matsuda, Soichiro Yagami. Nu am citit si restul numelor. Ultimul a fost dea dreptul interesant. Soichiro Yagami. Acesta este si numele de familie a lui Light… Au fost rude? Ciudat. Daca Light a lucrat cu una din rudele sale, asta inseamna ca nu avea o libertate deplina. Pot spune asta din propria experienta. Din cate se vede, asta era singurul lucru pe care il puteam deduce. Oricum… cazul devine din ce in ce mai interesant.
Am mai rasfoit dosarul si am intalnit o lista cu suspecti. Din cate am observant majoritatea erau decedati. Numele care mi-a atras atentia in mod special fost Misa Amane. Mai auzisem de ea… Daca nu ma insel cred ca i-am citit numele in jurnal. Ciudat… era prima pe lista. Daca a fost suspectata de moartea tuturor acelor persoane, atunci ce cauta ea in biroul lui Ryuuzaki? Mai jos erau alte cateva nume, pe care insa nu le cunoasteam.
Ceea ce mi se parea dubios era faptul ca numele Light Yagami nu se regasea in niciuna dintre pagini. E posibil oare ca el sa nu stie de caz? Nu cred. El si Ryuuzaki par sa se cunoasca de mult, sigur au o legatura. Poate a fost un asociat ales de L si de aceea nu a fost trecut in dosar, ceilalti angajati neauzind de el.
In rest erau scrise cateva decese a unor suspecti – printre care nu se afla nici Kaimei-. Ceea ce ma interesa pe mine mai mult nu se afla in foilea astea. Deci noutatile ar fi ca Misa Amane a fost o suspecta si ca Light Yagami a lucrat cu o ruda de a lui la caz. Decat nimic, mai bine asa.
Am lasat dosarul de o parte si am studiat camera. Chiar ca nu am mai facut curatenie de secole. De ce ii cer brunetului sa fie ordonat, daca eu sunt cea mai dezordonata persoana existenta? Cat de egoist sunt.
Privirea mi-a cazut asupra jurnalului aruncat intr-un colt al camerei.
<< Ma intreb daca s-a mai scris ceva in el. >>
L-am luat de pe jos si l-am deschis la ultima data la care am ramas, 9 februarie daca imi aduc bine aminte…
12 februarie
Kazuma, mi-am pregatit un caz perfect. Nu am mai rezolvat unul de genul acesta de mult timp. Daca Watari ar mai fi in viata… cred ca ti-ar fi recunoscator. Mai ales ca e legat de India.
-Ryuuzaki, te deranjez?
Mi-am indreptat privirea spre persoana ce mi-a adresat intrebarea. Era Light… Ma intreb ce voia la o ara ca asta. Inca de cand lucram cu el nu era punctual. Il chemam dimineata, venea dupamiaza.
<< Deci au fost asociati. Totusi, de ce nu se regaseste numele lui in dosar? >>
-Nu, intra. Ii raspund sec in timp ce imi indrept privirea spre monitorul calculatorului.
-O, vad cand esti pasionat de un nou caz. Despre ce e vorba? Vreun ajutor ceva?
-Nu e nevoie, ma descurc. De ce ai venit?
Incepea sa-mi faca vizite tot mai des. Ceva nu e bine. Iar urmareste ceva, de data asta sigur e vorba despre o prostie. In cel mai rau caz legat de Ran.
<< Ah… In cel mai rau caz, spui. >>
Inca de cand eram asociati nu-i placea ca altii sa-i ocupe locul de langa mine. Avea o “placere†nebuna de a lucra impreuna sub acelasi acoperis. Din cauza lui au murit atatia. Chiar am fost incapabil sa-l opresc…
-Voiam sa-ti spun ca m-am intalnit cu Ran la biblioteca.
S-a intalnit cu el? Mi-am ridicat privirea din monitor, indreptandu-mi-o spre Light. Nu arata bine. Se pare ca a facut o pasiune pentru roscat… ghinionul lui.
<< Nu vreau sa mor. Light ala chiar ma sperie. Cred ca e mai nebun decat Mogami.>>
-Si?
-Cauta niste articole si reviste de acum trei ani. Cred ca a aflat ceva.
De acum trei ani. Atunci am incheiat Cazul Kira. Ah… deci pana la urma a aflat despre el. Stiam ca se va ajunge si aici.
-Ce ai de gand sa faci?
-Nimic, ii raspund in timp ce ma intorc spre monitorul calculatorului.
-Nu crezi ca e periculos sa afle adevarul?
-Nu, e matur. Se poate descurca. In plus e un test bun pentru a vedea daca e capabil sa-mi fie asociat.
<< Sa inteleg ca trebuie sa descopar tot cazul de unul singur? Trist, dar adevarat. Daca nu o fac o sa-mi pierd slujba, iar una la care sa fiu platit atat de bine nu o sa gasesc. >>
Ran e potrivit pentru un asemena caz. Experienta lui in informatica o sa-l ajute. Ma intreb cat de departe e dispus sa mearga. Acum o sa vad cat de loiali imi sunt asociatii. Daca o sa intre si Light in treaba asta totul o sa se complice… Sa vedem la ce rezultat ajungem.
Cam atat. Ne vedem data viitoare:P.
Oricum. Ma bucur ca inca iti place si citesti ^:)^.
Denissu Starlight: Nu stiu, tipurile diferite de scris le folosesc deobicei la inceput pentru ca acel prim capitol sa fie estetic. Adica intr-un capitol nu vreau sa-mi apara 100 de tipuri de scrisuri:)). In legatura cu smileurile :-J... ce sa-ti zic, nu am incalcat nici o regula, daca era sa se intample asta atunci imi era postul sters. Nu avd ce legatura are comentariul meu dinaintea capitolului <.<. Ma rog... :-J. Si eu stiam ambele variante... si Ryuzaki si Ryuuzaki. Imi place mai mult "Ryuuzaki" :X. Suna mai sexos. :X. Sper sa-ti placa capitolul asta :P.
Capitolul 9: Dosarul.
-Deci, unde vrei sa mergem? m-a intrebat Mogami in timp ce isi atinti privirea asupra mea.
-Imi pare rau, dar azi nu te pot insoti. Trebuie sa ajung la birou.
-Oh… pacat. Si voiam sa mergem la clubul acela nou deschis de langa periferie.
Se gandeste numai la distractie si cluburi. Nu s-a schimbat deloc de cand am cunoscut-o. M-am inselat cand am spus ca e matura. Inca un copil…
-Poate alta data.
Acestea fiind spuse, mi-am laut la revedere de la Mogami si am pornit spre statia de metrou. Din nou acea aglomeratie ce ma sufoca… pur si simplu nu puteam suporta. Trebuia neaparat sa-mi iau o masina. Totusi, decat in trafic… cred ca e mai bine in statia de metrou. Cel putin aici nu ma enervez, doar ma sufoc, insa nu-mi pierd calmul.
Oarecum, sa spunem ca am rezistat in metrou… Mi-a luat in jur de jumatate de ora sa ajung la birou. Am aruncat o privire la ceas in timp ce am intrat in cladire. Intarziasem… din nou. Ryuuzaki nu ma va ierta de data asta. Of…
Camasa a ajuns mai sifonata ca la inceput. Perfect. Prevad deja ca o sa am o zi splendita… plus ca mai am pe cap si cazul Kira – fara a mai vorbi de jurnalul “miraculosâ€-. Am inspirit adanc inainte de a intra in biroul brunetului. Deobicei el nu era o persoana care sa se enerveaza, insa ii placea ca angajatii lui sa fie punctuali. Lucru… neintalnit la mine.
-Gomennasai pentru intarziere, spun in timp ce deschid usa.
Si-a indreptat privirea spre mine atunci cand m-a auzit intrand. Se uita de parca nu stia ca azi trebuia sa vin la servici. Ah… As fi vrut sa imi dau seama de asta inainte de a ajunge aici. Puteam avea o zi libera.
-Iar ai lucrat la un caz toata noaptea?
-Da… L-am rezolvat oricum.
-Ti-am mai spus sa le rezolvi in timpul zilei, nu noaptea.
-Conform ultimelor statistici un om se poate concentra mai bine noaptea.
<< Cum asa? >>
Nu i-am mai zis nimic, nu avea rost sa ma contrazic cu el. Stia el mai bine ce are de facut. M-am asezat la birou si am inceput sa strang hartiile ce erau imprastiate peste tot.
<< Draga prietene, esti a’ dracu de dezordonat. >>
Oarecum, dupa cateva ore am reusit sa pun fiecare hartie la cazul careia apartinea. Le-am indosariat rapid, din cand in cand uitandu-ma la ceea ce lucreaza L cu atata spor. Probabil un nou caz… In ultimul timp primeste atat de multe… Nu stiu cum rezista, cred ca ar trebui sa-si ia o vacanta. Numai fiindu-i asociat mi se pare ceva obositor, nu vreau sa-mi imaginez cum se simte el.
-Am terminat, zic in timp ce asez si ultimul dosar la locul lui.
-Bine. Poti pleca acasa, imi zice fara as lua privirea de la monitorul calculatorului.
Era mult prea concetrat. Cred ca e indeajuns pentru azi. Inainte de a iesi am privit fereastra. Era deja seara; azi am pierdut atatea ore la birou. E bine ca nu m-a concediat pentru ca am intarziat. Am mai privit inca o data dosarele la care am muncit toata ziua… Atentia mi-a fost captata de raftul unde se aflau documentele cu litera K.
<< Ma intreb daca… >>
Am inceput sa ma uit pe acolo, pana am dat de un dosar care nu avea nici un nume. L-am luat si am deschis la prima pagina: Cazul KIRA. Nu imi venea sa cred ca am in fata ochilor asa ceva. Acum se explica de ce Usugi-san nu a vrut sa mi-l aduca. Cine s-ar fi indurat sa ajunga in biroul lui L doar pentru un dosar?
Brunetul era prea concentrat asupra calculatorului pentru a-mi mai da si mie atentie, asa ca am luat dosarul si l-am bagat in ghiozdan. Se pare ca nu am incheiat nici ziua asta fara a ma lega de cazul Kira si jurnal.
Nu i-am mai spus nimic lui Ryuuzaki -nu voiam sa-i distrag atentia de la ceea ce lucra-, iesind pe usa.
Firea mea curioasa ma facea sa deschid din moment in moment dosarul. Trebuia neaparat sa ajung acasa... De data asta nu-mi mai pasa de trecatorii grabiti peste care tot dadeam, pur si simplu voiam sa ajung mai repede in statia de taxiuri. Nu mai suportam o a treia runda cu metroul pe ziua de azi.
Am ajuns intr-un final si acasa. Mi-am aruncat ghizdanul cat colo dupa ce am scos dosarul, si mi-am pregatit o ceasca cu cafea. Prevad ca in seara asta iar o sa stau pana la doua la calculator. Aveam nevoie de energie.
Asadar, asezat pe canapea si cu ceasca de cafea in mana, am deschis dosarul. A doua pagina imi dadea informatii referitoare le cei care au lucrat la caz, printre care se numarau si Hirokazu Ukita, Kanzo Mogi, Touta Matsuda, Soichiro Yagami. Nu am citit si restul numelor. Ultimul a fost dea dreptul interesant. Soichiro Yagami. Acesta este si numele de familie a lui Light… Au fost rude? Ciudat. Daca Light a lucrat cu una din rudele sale, asta inseamna ca nu avea o libertate deplina. Pot spune asta din propria experienta. Din cate se vede, asta era singurul lucru pe care il puteam deduce. Oricum… cazul devine din ce in ce mai interesant.
Am mai rasfoit dosarul si am intalnit o lista cu suspecti. Din cate am observant majoritatea erau decedati. Numele care mi-a atras atentia in mod special fost Misa Amane. Mai auzisem de ea… Daca nu ma insel cred ca i-am citit numele in jurnal. Ciudat… era prima pe lista. Daca a fost suspectata de moartea tuturor acelor persoane, atunci ce cauta ea in biroul lui Ryuuzaki? Mai jos erau alte cateva nume, pe care insa nu le cunoasteam.
Ceea ce mi se parea dubios era faptul ca numele Light Yagami nu se regasea in niciuna dintre pagini. E posibil oare ca el sa nu stie de caz? Nu cred. El si Ryuuzaki par sa se cunoasca de mult, sigur au o legatura. Poate a fost un asociat ales de L si de aceea nu a fost trecut in dosar, ceilalti angajati neauzind de el.
In rest erau scrise cateva decese a unor suspecti – printre care nu se afla nici Kaimei-. Ceea ce ma interesa pe mine mai mult nu se afla in foilea astea. Deci noutatile ar fi ca Misa Amane a fost o suspecta si ca Light Yagami a lucrat cu o ruda de a lui la caz. Decat nimic, mai bine asa.
Am lasat dosarul de o parte si am studiat camera. Chiar ca nu am mai facut curatenie de secole. De ce ii cer brunetului sa fie ordonat, daca eu sunt cea mai dezordonata persoana existenta? Cat de egoist sunt.
Privirea mi-a cazut asupra jurnalului aruncat intr-un colt al camerei.
<< Ma intreb daca s-a mai scris ceva in el. >>
L-am luat de pe jos si l-am deschis la ultima data la care am ramas, 9 februarie daca imi aduc bine aminte…
12 februarie
Kazuma, mi-am pregatit un caz perfect. Nu am mai rezolvat unul de genul acesta de mult timp. Daca Watari ar mai fi in viata… cred ca ti-ar fi recunoscator. Mai ales ca e legat de India.
-Ryuuzaki, te deranjez?
Mi-am indreptat privirea spre persoana ce mi-a adresat intrebarea. Era Light… Ma intreb ce voia la o ara ca asta. Inca de cand lucram cu el nu era punctual. Il chemam dimineata, venea dupamiaza.
<< Deci au fost asociati. Totusi, de ce nu se regaseste numele lui in dosar? >>
-Nu, intra. Ii raspund sec in timp ce imi indrept privirea spre monitorul calculatorului.
-O, vad cand esti pasionat de un nou caz. Despre ce e vorba? Vreun ajutor ceva?
-Nu e nevoie, ma descurc. De ce ai venit?
Incepea sa-mi faca vizite tot mai des. Ceva nu e bine. Iar urmareste ceva, de data asta sigur e vorba despre o prostie. In cel mai rau caz legat de Ran.
<< Ah… In cel mai rau caz, spui. >>
Inca de cand eram asociati nu-i placea ca altii sa-i ocupe locul de langa mine. Avea o “placere†nebuna de a lucra impreuna sub acelasi acoperis. Din cauza lui au murit atatia. Chiar am fost incapabil sa-l opresc…
-Voiam sa-ti spun ca m-am intalnit cu Ran la biblioteca.
S-a intalnit cu el? Mi-am ridicat privirea din monitor, indreptandu-mi-o spre Light. Nu arata bine. Se pare ca a facut o pasiune pentru roscat… ghinionul lui.
<< Nu vreau sa mor. Light ala chiar ma sperie. Cred ca e mai nebun decat Mogami.>>
-Si?
-Cauta niste articole si reviste de acum trei ani. Cred ca a aflat ceva.
De acum trei ani. Atunci am incheiat Cazul Kira. Ah… deci pana la urma a aflat despre el. Stiam ca se va ajunge si aici.
-Ce ai de gand sa faci?
-Nimic, ii raspund in timp ce ma intorc spre monitorul calculatorului.
-Nu crezi ca e periculos sa afle adevarul?
-Nu, e matur. Se poate descurca. In plus e un test bun pentru a vedea daca e capabil sa-mi fie asociat.
<< Sa inteleg ca trebuie sa descopar tot cazul de unul singur? Trist, dar adevarat. Daca nu o fac o sa-mi pierd slujba, iar una la care sa fiu platit atat de bine nu o sa gasesc. >>
Ran e potrivit pentru un asemena caz. Experienta lui in informatica o sa-l ajute. Ma intreb cat de departe e dispus sa mearga. Acum o sa vad cat de loiali imi sunt asociatii. Daca o sa intre si Light in treaba asta totul o sa se complice… Sa vedem la ce rezultat ajungem.
Cam atat. Ne vedem data viitoare:P.