27-05-2010, 08:26 PM
Multumesc mult de comm:x.Promit ca o sa-ti las un comentariu, oricum deja am citit, doar ca n-am avut timp:*
Tears drop on my guitar…
Am atins coardele. Erau reci si dure cum nu au mai fost niciodata. Si m-am taiat. Si sangele a tasnit rosu, fara parfum, fara gust dulceag de durere, fara nimic. Doar sange care curge si pateaza coardele chitarei. Si ea e prima care moare in noaptea asta. Si ea e prima care sufera pentru un “noi†care nu a existat niciodata. Si ea e singura care se frange sub povara stropilor de sange…
“ You’re the reason for the tears drop on my guitar…â€
Astept. Acum o vezi? Frange-te si tu cu ea daca a mai ramas un strop din mine in inima ta! Stai! M-am razgandit. Nu ai s-o faci, nu e asa? Mi-a frica sa concep un univers in care nu sunt eu cea care te-a omorat. Ai sa traiesti in continuare si eu voi fi cea care te va privi cu o mandrie ilogica, cu o pasiune neverosimila, cu o ura plina de iubire si o durere plina de impacare. Ai sa astepti pana cand mana mea nu o sa mai tremure, pana cand o sa pot sa ma uit in ochii tai si o sa accept ca noi nu putem rezista in acelasi univers. Pana va veni amurgul gandurilor noastre si filozofia stinsa a mainilor mele ce cauta o coarda neatinsa va scapata pe cerul unui cantec innecat in alte note.
“I can’t look into your eyes and understand that I need to kill you. Then, look into my eyes and kill me…â€
Nu o sa ma omori. Nu o poti face. Esti prea las fie si pentru a-mi ocoli privirea si a spune ca nu contez. Joci teatru si nici nu iti dai seama ca actoria ta lasa de dorit. Mi-am dat seama din prima clipa in care te-am vazut ca nu esti un visator. Ca nu-ti poti crea o lume doar din fantezii, si nici nu poti sfarsi un univers. Pentru tine, finalurile au fost croite intotdeauna de altii dintr-o poveste pe care a-ti creionat-o impreuna…Mai mult ea… Mai putin tu…
***
Stii, mereu m-am gandit ca nu te voi uita. Ca nu o sa ma desprind de tine. Ca o mie de o otravuri nu ma vor desparti de otrava ta. Veninul de cobra a fost mai puternic insa decat al tau. Am vrut sa mor cand te-am vazut cu ea. Nu am murit. Doar te-am zarit asa cum esti. Si furie, si ura, si gelozie, toate au fost ca si cum un sarpe ar fi muscat din inima mea. Adanc. Flamand. Fara mila. Doar ura. Doar regrete ca te-am iubit. Ca mi-am patat chitara cu lacrimi pentru tine. Nu m-ai omorat. E randul meu sa te omor pe tine.
Sa ma ridic, sa te privesc, sa gem, sa fug. O sa ma impiedic. Stiu ca o s-o fac. O sa ma ridic si o sa ma clatin. O sa tremur. Din tot sufletul,din toata inima. Vreau sa te ucid. Vreau sa mori. Vreau sa fiu eu cea care o face. Te urasc. Te urasc, stiai? Mult prea tare. Mult prea mult. Mult prea trista povestea iubirii mele…
***
In fiecare noapte, in fecare vis, se naste un univers. Tu nu visezi. Nu stii s-o faci. Nu vrei nici sa cladesti, nici sa destrami. Esti gri. Esti nota dintre fa si sol, o nota care nu s-a inventa. Nu te-ai nascut ca sa traiesti. Singurul motiv pentru care ai fost creat a fost pentru a fi sfarsitul universului meu. Povestea asta trebuie sa ia sfarsit acolo unde s-a nascut. Undeva unde corzile chitarei mele nu au fost inca patate. Acolo, la coltul strazii pietruite.
“ Vino, iubitule! Hai vino sa te omor pe caldaram la noapte…â€
Am atins coardele. Erau reci si dure cum nu au mai fost niciodata. Si m-am taiat. Si sangele a tasnit rosu, fara parfum, fara gust dulceag de durere, fara nimic. Doar sange care curge si pateaza coardele chitarei. Si ea e prima care moare in noaptea asta. Si ea e prima care sufera pentru un “noi†care nu a existat niciodata. Si ea e singura care se frange sub povara stropilor de sange…
“ You’re the reason for the tears drop on my guitar…â€
Astept. Acum o vezi? Frange-te si tu cu ea daca a mai ramas un strop din mine in inima ta! Stai! M-am razgandit. Nu ai s-o faci, nu e asa? Mi-a frica sa concep un univers in care nu sunt eu cea care te-a omorat. Ai sa traiesti in continuare si eu voi fi cea care te va privi cu o mandrie ilogica, cu o pasiune neverosimila, cu o ura plina de iubire si o durere plina de impacare. Ai sa astepti pana cand mana mea nu o sa mai tremure, pana cand o sa pot sa ma uit in ochii tai si o sa accept ca noi nu putem rezista in acelasi univers. Pana va veni amurgul gandurilor noastre si filozofia stinsa a mainilor mele ce cauta o coarda neatinsa va scapata pe cerul unui cantec innecat in alte note.
“I can’t look into your eyes and understand that I need to kill you. Then, look into my eyes and kill me…â€
Nu o sa ma omori. Nu o poti face. Esti prea las fie si pentru a-mi ocoli privirea si a spune ca nu contez. Joci teatru si nici nu iti dai seama ca actoria ta lasa de dorit. Mi-am dat seama din prima clipa in care te-am vazut ca nu esti un visator. Ca nu-ti poti crea o lume doar din fantezii, si nici nu poti sfarsi un univers. Pentru tine, finalurile au fost croite intotdeauna de altii dintr-o poveste pe care a-ti creionat-o impreuna…Mai mult ea… Mai putin tu…
***
Stii, mereu m-am gandit ca nu te voi uita. Ca nu o sa ma desprind de tine. Ca o mie de o otravuri nu ma vor desparti de otrava ta. Veninul de cobra a fost mai puternic insa decat al tau. Am vrut sa mor cand te-am vazut cu ea. Nu am murit. Doar te-am zarit asa cum esti. Si furie, si ura, si gelozie, toate au fost ca si cum un sarpe ar fi muscat din inima mea. Adanc. Flamand. Fara mila. Doar ura. Doar regrete ca te-am iubit. Ca mi-am patat chitara cu lacrimi pentru tine. Nu m-ai omorat. E randul meu sa te omor pe tine.
Sa ma ridic, sa te privesc, sa gem, sa fug. O sa ma impiedic. Stiu ca o s-o fac. O sa ma ridic si o sa ma clatin. O sa tremur. Din tot sufletul,din toata inima. Vreau sa te ucid. Vreau sa mori. Vreau sa fiu eu cea care o face. Te urasc. Te urasc, stiai? Mult prea tare. Mult prea mult. Mult prea trista povestea iubirii mele…
***
In fiecare noapte, in fecare vis, se naste un univers. Tu nu visezi. Nu stii s-o faci. Nu vrei nici sa cladesti, nici sa destrami. Esti gri. Esti nota dintre fa si sol, o nota care nu s-a inventa. Nu te-ai nascut ca sa traiesti. Singurul motiv pentru care ai fost creat a fost pentru a fi sfarsitul universului meu. Povestea asta trebuie sa ia sfarsit acolo unde s-a nascut. Undeva unde corzile chitarei mele nu au fost inca patate. Acolo, la coltul strazii pietruite.
“ Vino, iubitule! Hai vino sa te omor pe caldaram la noapte…â€