05-04-2008, 04:02 PM
1. The begining
Aika, un baiat simplu, cu parul negru inchis, ochii verzi, putin inalt, cu un corp bine facut. Provine dintr-o familie destul de bine instarita. Este genul de baiat in care toti au incredere si stiu ca orice-ar fi de pot baza pe el.
Aika este destul de timid in majoritatea timpului, se inroseste repede si tare cand cineva i se adreseaza sau il lauda pentru felul cum este. Desigur cand este cu familia este cu totul alta persoana. Mama sa a murit cand acesta avea 4 ani, iar sora lui 2 ani. A trebuit mereu sa aiba grija atat de sora lui mai mica cat si de intreaga casa, deoarece tatal sau venea mereu tarziu, foarte beat si nu aducea nici macar un ban acasa, fiecare salar cheltuindu-l in permanenta pe tigari si bautura de la moartea sotiei sale Saki, nemaiavand grija de cei 2 copii ai sai: Aika si Saku.
Baiatul a avut o copilarie grea si nefericita, desi nu putem sa-i spunem copilarie, acesta incepand sa munceasca inca de la 7 ani in timpul liber. Desi traiau mai mult din ce le dadeau vecinii, baiatul era fericit ca totusi avea o familie. Nu a uitat niciodata sa zambeasca, sa-i ofere caldura, iubire si fericire surorii lui, Saku.
“ Sper ca esti acolo mama… Vezi? Inca zambesc! Desi mi-e greu… Fac asta pentru Saku, desi stiu ca si ei ii este destul de greu, chiar daca n-o arata! “ Acest gand a fost in mintea lui in fiecare zi, pana cand, intr-o iarna, a murit si tatal sau, vecinii gasindu-l inghetat langa un bar.
De atunci Aika nu mai zambeste … avea 14 ani cand l-a parasit fiinta care a fost langa el cand a facut primii pasi.
“ Pentru ce? «isi zice Aika» nu am motiv sa zambesc, iar el nu merita sa-l plang! “ Se plimba prin casa nervos si incepe sa strige: “ Nu a fost alaturi de noi nici macar o data de cand a murit mama ! “
Nu mai poate suporta durerea din suflet, o durere chinuitoare care-i sfasie sufletul si nu-l lasa sa respire. Nu a mai simtit asa ceva de cand a murit Saki … Oare chiar tine asa de mult la el ? Sa fie oare asa ? Atunci de ce l-a blestemat de atatea ori zicand ca nu mai vrea sa-l vada niciodata, sa plece sau sa moara ?
“ Regret tata … n-am apucat sa-mi cer iertare … Imi pare rau ! “
Zilele treceau foarte repede, Aika n-a mai trecut pe la scoala, in acest timp muncind ca sa poata sa-i ofere lui Saku un trai decent. Parintii lui i-au lasat intreaga avere lui si lui Saku, dar nu vroia sa se atinga de ea. Daca ziua era dedicate muncii, noaptea in schimb si-o petrecea plangand si blestemand zilele in care n-a fost alaturi de parintii lui.
Intr-o zi Ruki, cea mai buna prietena a lui Aika, i-a facut o vizita, fiind foarte ingrijorata ca nu stia ce s-a intamplat, de ce nu mai venea la scoala. Ruki este o fata bine educate si foarte indrazneata. Culoarea parului este de un rosu aprins, iar ochii verzi, dar nu la fel de expresivi si patrunzatori ca ai lui Aika.
“ Hei Aika ! De ce nu mai vii la scoala ? “
“ Nu mai vin. M-am lasat de sportul asta. â€
“ Poftim ?! Ce-i cu tine ? Nu poti renunta asa! Nu vei avea nici un viitor !! “
“ De parka as avea eu vreun viitor. Las-o balta … nu ma intereseaza! “
“ Nu intelegi ! Te … “ dar este intrerupta de Aika.
“ Nici nu vreau sa inteleg! Tot ce stiu e ca trebuie sa am grija de Saku. Restul nu mai conteaza. Ea trebuie sa aiba un viitor, nu eu! Si … “
“ Puteti avea amandoi un viitor! Pur si simplu trebuie sa te intorci la scoala! Foloseste banii de la parintii tai … daca nu vrei sa-i iei pentru tine, atunci fa-o pentru Saku! Tu nu intelegi! Cat crezi ca-i vei putea oferi un viitor daca nu ai nici liceul terminat? “
Ruki pleaca nervoasa si tranteste usa de la intrare in urma ei in speranta ca il va trezi pe Aika la relitate. Si a si reusit! Acesta s-a reintors la scoala plin de speranta ca acum va reusi!
2. Inceputul unei noi vieti
A trecut un an de atunci, iar Aika are acum 15 ani si in ultimul an a devenit un scriitor celebru. Acum nu mai trebuie sa munceasca prea mult, doar sa scrie cat mai mult. Este foarte ocupat, dar isi face timp pentru toate: scoala, casa, Saku, romane, interviuri. Desi s-a schimbat mult in ultima vreme, este la fel de timid, dar nu cand vine vorba de presa sau familie, ci fata de colegi si de fanii infocati care ii trimit sute de scrisori si-i cumpara fiecare carte. Scrisori pe care nu le-a deschis niciodata … de frica probabil.
“ Dar totusi … sunt curios. Oare … ce scriu persoanele acestea? Daca asteapta sa le raspund, iar eu le dezamagesc? Dar … mi-e frica …. daca nu stiu ce sa le raspund?! “ Agitat, arunca toate scrisorile de pe birou. “ Ce e cu mine? Nu m-am mai purtat niciodata asa! “
Incearca sa-si revina si ridica o scrisoare, mana ii tremura de frica, sau poate de nerabdare. Se pare ca e frumos parfumata. Devine si mai curios asa ca se uita repede sa vada cine i-a trimis-o. “ Hmm … Senji Uriyaki … oare cine e si ce spune? “ Putin impacientat deschide plicul si scoate incet foaia pe care se pare ca sunt multe randuri, scrise cu mare grija …
3. Socul
“
Draga Aika,
Sau poate ar trebui sa-ti spun inimioara? Stii…citesc cartile tale de mult timp si chiar imi place modul tau de gandire. De aratat … ce sa spun? Arati extraordinar de bine. Sper ca nu ai vreo tovarasa ca sa am cu cine convura. Oricum nu-mi place sa impart ceva, mai ales pe tine! Probabil ca ai inceput sa rosesti deja citind aceste randuri…nu te ingrijora, pun pariu ca deja stii ce vreau de la tine! Dar asta se va intampla cand vei vrea tu. Deocamdata vreau doar sa ma apropii de tine. Am putea sa ne intalnim cand …
“
Scrisoarea a fost intrerupta de Senji. I s-a taiat rasuflarea, obrajii lui ard deja. La inceput aveau doar o tenta de roz, dar acum … acum …
“ Ce-i cu tipul asta?! Nici macar nu-l cunosc si el imi trimite scrisori de genul asta?!?! Am facut o mare greseala! Nu trebuia sa deschid scrisoarea niciodata! Probabil ca toti sunt doar niste fani nebuni si imi trimit scrisori de genul asta, cu propuneri … Ahh nici macar nu pot sa zic asa ceva! “
Aika, un baiat simplu, cu parul negru inchis, ochii verzi, putin inalt, cu un corp bine facut. Provine dintr-o familie destul de bine instarita. Este genul de baiat in care toti au incredere si stiu ca orice-ar fi de pot baza pe el.
Aika este destul de timid in majoritatea timpului, se inroseste repede si tare cand cineva i se adreseaza sau il lauda pentru felul cum este. Desigur cand este cu familia este cu totul alta persoana. Mama sa a murit cand acesta avea 4 ani, iar sora lui 2 ani. A trebuit mereu sa aiba grija atat de sora lui mai mica cat si de intreaga casa, deoarece tatal sau venea mereu tarziu, foarte beat si nu aducea nici macar un ban acasa, fiecare salar cheltuindu-l in permanenta pe tigari si bautura de la moartea sotiei sale Saki, nemaiavand grija de cei 2 copii ai sai: Aika si Saku.
Baiatul a avut o copilarie grea si nefericita, desi nu putem sa-i spunem copilarie, acesta incepand sa munceasca inca de la 7 ani in timpul liber. Desi traiau mai mult din ce le dadeau vecinii, baiatul era fericit ca totusi avea o familie. Nu a uitat niciodata sa zambeasca, sa-i ofere caldura, iubire si fericire surorii lui, Saku.
“ Sper ca esti acolo mama… Vezi? Inca zambesc! Desi mi-e greu… Fac asta pentru Saku, desi stiu ca si ei ii este destul de greu, chiar daca n-o arata! “ Acest gand a fost in mintea lui in fiecare zi, pana cand, intr-o iarna, a murit si tatal sau, vecinii gasindu-l inghetat langa un bar.
De atunci Aika nu mai zambeste … avea 14 ani cand l-a parasit fiinta care a fost langa el cand a facut primii pasi.
“ Pentru ce? «isi zice Aika» nu am motiv sa zambesc, iar el nu merita sa-l plang! “ Se plimba prin casa nervos si incepe sa strige: “ Nu a fost alaturi de noi nici macar o data de cand a murit mama ! “
Nu mai poate suporta durerea din suflet, o durere chinuitoare care-i sfasie sufletul si nu-l lasa sa respire. Nu a mai simtit asa ceva de cand a murit Saki … Oare chiar tine asa de mult la el ? Sa fie oare asa ? Atunci de ce l-a blestemat de atatea ori zicand ca nu mai vrea sa-l vada niciodata, sa plece sau sa moara ?
“ Regret tata … n-am apucat sa-mi cer iertare … Imi pare rau ! “
Zilele treceau foarte repede, Aika n-a mai trecut pe la scoala, in acest timp muncind ca sa poata sa-i ofere lui Saku un trai decent. Parintii lui i-au lasat intreaga avere lui si lui Saku, dar nu vroia sa se atinga de ea. Daca ziua era dedicate muncii, noaptea in schimb si-o petrecea plangand si blestemand zilele in care n-a fost alaturi de parintii lui.
Intr-o zi Ruki, cea mai buna prietena a lui Aika, i-a facut o vizita, fiind foarte ingrijorata ca nu stia ce s-a intamplat, de ce nu mai venea la scoala. Ruki este o fata bine educate si foarte indrazneata. Culoarea parului este de un rosu aprins, iar ochii verzi, dar nu la fel de expresivi si patrunzatori ca ai lui Aika.
“ Hei Aika ! De ce nu mai vii la scoala ? “
“ Nu mai vin. M-am lasat de sportul asta. â€
“ Poftim ?! Ce-i cu tine ? Nu poti renunta asa! Nu vei avea nici un viitor !! “
“ De parka as avea eu vreun viitor. Las-o balta … nu ma intereseaza! “
“ Nu intelegi ! Te … “ dar este intrerupta de Aika.
“ Nici nu vreau sa inteleg! Tot ce stiu e ca trebuie sa am grija de Saku. Restul nu mai conteaza. Ea trebuie sa aiba un viitor, nu eu! Si … “
“ Puteti avea amandoi un viitor! Pur si simplu trebuie sa te intorci la scoala! Foloseste banii de la parintii tai … daca nu vrei sa-i iei pentru tine, atunci fa-o pentru Saku! Tu nu intelegi! Cat crezi ca-i vei putea oferi un viitor daca nu ai nici liceul terminat? “
Ruki pleaca nervoasa si tranteste usa de la intrare in urma ei in speranta ca il va trezi pe Aika la relitate. Si a si reusit! Acesta s-a reintors la scoala plin de speranta ca acum va reusi!
2. Inceputul unei noi vieti
A trecut un an de atunci, iar Aika are acum 15 ani si in ultimul an a devenit un scriitor celebru. Acum nu mai trebuie sa munceasca prea mult, doar sa scrie cat mai mult. Este foarte ocupat, dar isi face timp pentru toate: scoala, casa, Saku, romane, interviuri. Desi s-a schimbat mult in ultima vreme, este la fel de timid, dar nu cand vine vorba de presa sau familie, ci fata de colegi si de fanii infocati care ii trimit sute de scrisori si-i cumpara fiecare carte. Scrisori pe care nu le-a deschis niciodata … de frica probabil.
“ Dar totusi … sunt curios. Oare … ce scriu persoanele acestea? Daca asteapta sa le raspund, iar eu le dezamagesc? Dar … mi-e frica …. daca nu stiu ce sa le raspund?! “ Agitat, arunca toate scrisorile de pe birou. “ Ce e cu mine? Nu m-am mai purtat niciodata asa! “
Incearca sa-si revina si ridica o scrisoare, mana ii tremura de frica, sau poate de nerabdare. Se pare ca e frumos parfumata. Devine si mai curios asa ca se uita repede sa vada cine i-a trimis-o. “ Hmm … Senji Uriyaki … oare cine e si ce spune? “ Putin impacientat deschide plicul si scoate incet foaia pe care se pare ca sunt multe randuri, scrise cu mare grija …
3. Socul
“
Draga Aika,
Sau poate ar trebui sa-ti spun inimioara? Stii…citesc cartile tale de mult timp si chiar imi place modul tau de gandire. De aratat … ce sa spun? Arati extraordinar de bine. Sper ca nu ai vreo tovarasa ca sa am cu cine convura. Oricum nu-mi place sa impart ceva, mai ales pe tine! Probabil ca ai inceput sa rosesti deja citind aceste randuri…nu te ingrijora, pun pariu ca deja stii ce vreau de la tine! Dar asta se va intampla cand vei vrea tu. Deocamdata vreau doar sa ma apropii de tine. Am putea sa ne intalnim cand …
“
Scrisoarea a fost intrerupta de Senji. I s-a taiat rasuflarea, obrajii lui ard deja. La inceput aveau doar o tenta de roz, dar acum … acum …
“ Ce-i cu tipul asta?! Nici macar nu-l cunosc si el imi trimite scrisori de genul asta?!?! Am facut o mare greseala! Nu trebuia sa deschid scrisoarea niciodata! Probabil ca toti sunt doar niste fani nebuni si imi trimit scrisori de genul asta, cu propuneri … Ahh nici macar nu pot sa zic asa ceva! “