Broken rose

[MisS.sAdiStic]

Broken Rose

Capitolul 1

Afara ploua neincetat. Picaturile stravezii si reci imi bat puternic in geam, iar eu privesc uimita si nepasatoare ~ti se pare ca sunt bine?~ toata priveslistea ~ privelistea~ sumbra si trista. ~ daca ai spus sumbra ce rost mai are si trist?~ Cerul e suparat si innorat.~ "suparat si inorat"... innorat nu-si mai are locul daca deja spui suparat. Putea fi suparat daca era senin?~ Plange cu atata frustrare si se varsa pe pamant cu o furie extrema. Vad ca acum incepe sa tune si sa fulgere. Linii albastre si conturate insotite de zgomote lumineaza cerul si ma sperie.
Totul din jurul meu e racoare si liniste.~ suna ridicol. schimba!~ Pe masa de langa mine, sta un trandafir rosu ofilit. Camera este asa de mare incat pare sa ma inghita si sa ma pierd in ea. O odaie patrata mobilata doar cu un pat pe mijloc bine aranjat cu o cuvertura de matase galbena. In fata patului se afla geamul gol la care stau eu incremenita. In dreapta mea am masa care are si o oglinda deasupra ei placata cu rama de argint. In oglinda se vede reflexia sifonierului meu de cires care face umbra langa mine. ~ care face umbra langa mine. Hmm, nu-mi place ca si context.~
Ma uit fara sa vreau la trandafir, apoi imi ridic privirea in oglinda si-mi vad ochii caprui care sunt destul ~ "destul" nu-si are rostul aici, deci il poti scoate.~ de patrunzatori si seriosi, fata ovala si albicioasa, buzele groase si rosiatice. Genele sunt incarcate de rimel, iar bretonul imi sta pe frunte. ~ poate bretonul sta altundeva decat pe frunte?~
Parul ciocolatiu mi-l prinsesem inca de dimineata sus ~ puteai fi mai explicita aici.~ si imi venea pana la solduri desfacut.
Imi trec mana prin breton si ma stramb in oglinda. Apuc, pe urma trandafirul, insa cand il ridic putin cateva petale insagerate ~ insangerate~ cad ramanand absolut gol ~ cum ramane absolut gol daca tu ai mentionat "cateva"?~, doar stamina si bulbul de polen. Pana si mirosul era a ceva uscat. In acea furtuna, am deschis fereastra si plina de sila am aruncat tulpina de la etajul doi al casei direct in iarba. Cata raceala trebuie sa am pentru persoana pe care mi l-a dat! ~ era clar odata ce l-a aruncat atat de indiferenta~
Peste cateva clipe ma simt intrerupta ~ asta chiar suna foarte ridiol. Parca ma zgarie cand il citesc.~ de un ciocanit brutal in usa camerei mele. ~ nu era absolt necesar " camerei mele", se intelegea de la sine.~ Se deschide si in crapatura apare o satena inalta si subtirica imbracata in stil gotic. Ochii ei negrii erau machiati cu negru intunecos si lucios, buzele subtirele, nasul carn. Avea parul pana la nivelul sanilor si perfect drept. Pe ambele maini avea cate 3 inele zorzonate. Pieptul era acoperit de un tricou rosu cu galben cu impremeuri ~ imprimeuri~ copilaresti , o fusta neagra cu volane si colanti stransi pe picior negri. Se apropie ea cu teama de mine. ~ tu realizezi cat de urat suna? scoate acel "ea", nu-si are absolut de loc rostul.~
- Ce vrei Olivia? o intreb eu curioasa si rece. ~ acel "rece" da impresia de indiferenta si nepasare, dar daca faci legatura cu acel " curioasa" sunt deja in ceata~
- Avem treaba, Denissu! Iar tu stai aici singura si bocesti! Timpul ne preseaza fato! Daca vrei ca visul nostru sa se implineasca trebuie sa te zbati si daca stai aici si plangi nu faci nimic!
Cuvintele ei nu ma impresionau, dar cuvantul ''plange'' imi intepase amar sufletul de parca inghitisem otrava. Eu eram o fire dura si nu plangeam de multe ori fizic. Refuzam sa fac asa ceva.
- Si daca vrei sa stii! Stau aici si-mi planific miscarea! N-am nevoie nici de ajutorul tau, nici al Bodo, nici al nimanui! ~ fraza asta, dintr-un motiv necunoscut, ma sperie.:|~ S-a inteles!?
- Bine Denissu! Da-i cu piciorul la o sansa de a iesi din mizeria asta, de a ajunge cineva! O stea, o valoare! se ratoi Olivia la mine in timp ce mai avea putin si suspina.
- Pentru ce sa devin o stea? Pentru ca altii sa ma critice ca nu sunt perfecta, sa-mi caute defectele! Revino-ti Olivia! Lumea s-a schimbat, iar eu nu am incredere in ea! zic eu repezita in timp ce ma ridic prinvind-o ~ privind-o~ aprins in ochi pe fata. ~ fraza asta mi-a placut. Simplu, la obiect, realist. Felicitari~
- Atunci sa ramai asa...un nimic!
Suparata dupa aceasta replica, ~ mai bine mergea "suparata pe atitudinea mea..."~ Olivia pleca din camera trantindu-mi usa in nas. Gestul ei nu m-a impresionat cu nimic, dar replica sa mi-a cam dat de gandit. Desi am fost nascuta in zi mare si am talente, lumea, de invidie ,la crede defecte, iar pe mine ma coboara si ma indeamna sa ma retrag intr-o lume a mea. Imi trec mana prin par, apoi ma arunc in pat cuprinzand perna intr-o duioasa imbratisare. Fata Oliviei si seriozitatea ei precum si dorinta de a face ceva este incredibila. Eu n-am puterea ei. Eu sunt eu...
O lacrima neastamparata ~ "neastamparata"...cam duce la copilarie, iar momentul acesta chiar nu are lagatura cu asa ceva. E dramatic, e trist...cum poti adauga "neastamaparata"!?~ mi se strecoara printre ploape si coboara pe obraz in jos pana cade pe mana. Culmea, e rece!
Pana si perlele lacrimare sunt reci ca gheata. Poate ca are dreptate sau poate nu.
Ma ridic si-mi sterg obrazul. Realizez ca ploaia s-a oprit si deschid fereastra. Pomii varsa de pe frunzele lor numai lacrimi de roua. Cerul pare ca incepe sa se limpezeasca, dar sufletul meu inca e in furtuna. ~ inca un lucru care m-a atins. O expimare pura si un inteles apreciabil.~ Ma uit pe iarba si vad trandafirul plouat. Era cel pe care mi-l daruise Bodo de ziua mea! Iar eu l-am distrus. Repezita ma avant pe ~spre~ usa, merg pe hol si cobor scarile casei galagios. Olivia statea in living, pe canapea in capul in poala ~ nu am inteles aici.~ suparata pe mine. Eu atunci ma apropii de ea si ii pun mana usor ~ invers suna mai bine "usor mana"~ pe umar. Ea imi respinge gestul cu brutalitate.
-Olivia asculta-ma! Daca tu vrei sansa asta profita de ea, eu nu! Imi pare rau!
Intoarce privirea jumatate incantata jumatate dezamagita.
- Asta nu mai e un vis daca tu nu ma ajuti sa-l indeplinesc! Vreau sa-l indeplinim impreuna!...

Ai grija data viitoare. Ideea e destul de interesanta dar ai multe greseli de exprimare.
Bafta in continuare si multa inspiratie!