23-04-2010, 04:55 PM
* Capitolul 3 *
Masina a lovit-o din plin. Era pe jos plina de sange. Soferul se uita disperat la ea. Nu stia ce sa faca.. Sa sune la salvare sau sa o duca el la spital. In cele din urma suna la salvare , iar Evelina a ajuns la spital , la terapie intensiva. Sa speram ca nu are nimic grav. Dupa cateva minute de consult , s-a trezit si a inceput sa zbiere asa ca medicii i-au administrat un calmat pentru a mai dormi putin. Risca sa-si piarda copilasul. Intr-un final analizele erau gata si Evelina treaza.
- Buna ziua ! Cum va simtiti ? intreba doctorul imediat ce intra in cabinet.
Evelina confuza si pe jumatate adormita , nu-si amintea ce se intampla si nu stia unde se afla. A incercat sa se ridica , dar a ametit si a cazut inapoi pe perna. Se simtea prizoniera in acea camera cu patru pereti si o durea vena destul de tare , era si normal deoarece avea perfuzia in ea. Dorea sa fuga cat mai departe , nepasandu-i de nimic. Dupa cateva minute , a inceput sa gandeasca lucid si i-a raspuns doctorului cu o voce aproape neauzita.
- Un.. unde sunt?!` Da cred ca sunt bine.. Cine sunteti dumneavoastra? Cum am ajuns aici?
-Va rog! Calmati-va ! Sunteti intr-un spital , pentru ca ati suferit un accident..
Nu termina fraza doctorul Clarson si Evelina tipa:
- Copilul meu!!! Nu se poate sa-l fi pierdut ..!
- Nu, din fericite accidentul nu a avut urmari grave pentru ca masina va lovit din spate , iar copilul este in siguranta. Ma scuzati , ma intorc imediat trebuie sa verific si alt pacient.
Ramasa singura, Evelina izbucni in plans. Simtea nevoia sa dea afara tot ce simtea in acel moment. Frica si neputinta.
Robert a aflat din intamplare ce i s-a intamplat Evelinei si in cateva secunde se afla in fata spitalului. Nu stia de ce , dar vroia ca acel copil sa nu existe si spera ca Evelina sa-l fi pierdut.
Vazandu-l pe doctorul Clarson iesind din camera 223 , s-a apropiat si i-a spus:
-Domnule doctor Clarson! Trebuie sa va vorbesc imediat. Femeia din camera 223 a pierdut copilul?!`
-Din fericire nu.
-Sa-l ia dracu' de copil ! Doctore , ma puteti ajute cu ceva ? Va voi plati cu o suma mare de bani in schimbul acestui serviciu. Robert il privea pe doctor cu destul de mult dispret si aronganta. Am nevoie sa-i administrati calmante pentru a dormi in jur de sase - opt ore si o voi lua din spital. Credeti-ma va fi in siguranta! Pe cuvantul meu !
- Nu poate iesi din spital pana maine , iar calmantele ii pot face rau copilului , mai ales dupa accident , iar daca se afla ce am de gand sa fac politia ma va aresta si imi pot pierde slujba.
- Asta nu se va intampla! Ati uitat cu cine vorbiti?!` Eu sunt Robert Wilson , fiul vestitului Robbie Wilson care este seful politiei din Tokio. Nu veti pati absolut nimic. Aveti incredere in mine si totul va fi bine.
- Fi atent Robert , spuse medicul pe un ton destul de ridicat. Merg pe mana ta.
Zicand acestea doctorul s-a intors in camera 223 si i-a injectat Evelinei sase calmante. Aceasta nu s-a impotrivit crezand ca este un medicament ce o va ajuta la pastrarea copilului. Imediat ce a adormit , Robert a luat-o frumos in brate si a dus-o pana la masina sa.
" Pare asa de mica si firava cand doarme. E a naibii de frumoasa. " spuse robert cu voce tare si cu privirea fixata pe gura intredeschisa a Evelinei.
Peste cateva ore , Robert se afla la un aeroport destul de luxos. Avea multe magazine , iar oamenii se aflau in sala de asteptare , care mai de care mai nerabdatori sa plece intr-o tara straina care ascunde multe lucruri frumoasa, mistere si noi aventuri.
Robert era un pilot innascut. Putea conduce orice si oriunde cunoscand foarte bine riscul meseriei sale , insa doar asa se mai putea relaxa si el. Cu o plimbare in inaltul cerului printre norii pufosi , fara oameni , fara stres , dar acum este un caz special. Avea de gand sa o lase pe o insula pustie , in speranta ca va muri si ea si copilul acela blestemat. Daca tatal lui afla ca are un copil ii va cere sa o ia de sotie pe Evelina imediat si ii va distruge viata. Nu doarea sa trebuiasca ca o femeie sa il intrebe de ce a ajuns acasa la o ora tarzie de ce a baut sau de ce iese cu prietenii lui. Nu vrea sa dea explicatii nimanui despre ceea ce face. Era o fire libertina, lipsit de inhibitii.
Acum se afla pe insula. A lasat-o pe Evelina intinsa in fata unui lac si isi lua talpasita. Dupa orele prescrise de medic ( sase-opt ore de somn) , femeia se trezi nestiind unde se afla. Privea in jurul ei si nu observa decat un lac , copaci si flori. Era dezorientata. Se gandea oare daca va supravietui singura in salbaticie. Copilul ei ii dadea putere sa mearga mai departe. Deodata s-a auzit un zgomot. Oare ce era?!`
Masina a lovit-o din plin. Era pe jos plina de sange. Soferul se uita disperat la ea. Nu stia ce sa faca.. Sa sune la salvare sau sa o duca el la spital. In cele din urma suna la salvare , iar Evelina a ajuns la spital , la terapie intensiva. Sa speram ca nu are nimic grav. Dupa cateva minute de consult , s-a trezit si a inceput sa zbiere asa ca medicii i-au administrat un calmat pentru a mai dormi putin. Risca sa-si piarda copilasul. Intr-un final analizele erau gata si Evelina treaza.
- Buna ziua ! Cum va simtiti ? intreba doctorul imediat ce intra in cabinet.
Evelina confuza si pe jumatate adormita , nu-si amintea ce se intampla si nu stia unde se afla. A incercat sa se ridica , dar a ametit si a cazut inapoi pe perna. Se simtea prizoniera in acea camera cu patru pereti si o durea vena destul de tare , era si normal deoarece avea perfuzia in ea. Dorea sa fuga cat mai departe , nepasandu-i de nimic. Dupa cateva minute , a inceput sa gandeasca lucid si i-a raspuns doctorului cu o voce aproape neauzita.
- Un.. unde sunt?!` Da cred ca sunt bine.. Cine sunteti dumneavoastra? Cum am ajuns aici?
-Va rog! Calmati-va ! Sunteti intr-un spital , pentru ca ati suferit un accident..
Nu termina fraza doctorul Clarson si Evelina tipa:
- Copilul meu!!! Nu se poate sa-l fi pierdut ..!
- Nu, din fericite accidentul nu a avut urmari grave pentru ca masina va lovit din spate , iar copilul este in siguranta. Ma scuzati , ma intorc imediat trebuie sa verific si alt pacient.
Ramasa singura, Evelina izbucni in plans. Simtea nevoia sa dea afara tot ce simtea in acel moment. Frica si neputinta.
Robert a aflat din intamplare ce i s-a intamplat Evelinei si in cateva secunde se afla in fata spitalului. Nu stia de ce , dar vroia ca acel copil sa nu existe si spera ca Evelina sa-l fi pierdut.
Vazandu-l pe doctorul Clarson iesind din camera 223 , s-a apropiat si i-a spus:
-Domnule doctor Clarson! Trebuie sa va vorbesc imediat. Femeia din camera 223 a pierdut copilul?!`
-Din fericire nu.
-Sa-l ia dracu' de copil ! Doctore , ma puteti ajute cu ceva ? Va voi plati cu o suma mare de bani in schimbul acestui serviciu. Robert il privea pe doctor cu destul de mult dispret si aronganta. Am nevoie sa-i administrati calmante pentru a dormi in jur de sase - opt ore si o voi lua din spital. Credeti-ma va fi in siguranta! Pe cuvantul meu !
- Nu poate iesi din spital pana maine , iar calmantele ii pot face rau copilului , mai ales dupa accident , iar daca se afla ce am de gand sa fac politia ma va aresta si imi pot pierde slujba.
- Asta nu se va intampla! Ati uitat cu cine vorbiti?!` Eu sunt Robert Wilson , fiul vestitului Robbie Wilson care este seful politiei din Tokio. Nu veti pati absolut nimic. Aveti incredere in mine si totul va fi bine.
- Fi atent Robert , spuse medicul pe un ton destul de ridicat. Merg pe mana ta.
Zicand acestea doctorul s-a intors in camera 223 si i-a injectat Evelinei sase calmante. Aceasta nu s-a impotrivit crezand ca este un medicament ce o va ajuta la pastrarea copilului. Imediat ce a adormit , Robert a luat-o frumos in brate si a dus-o pana la masina sa.
" Pare asa de mica si firava cand doarme. E a naibii de frumoasa. " spuse robert cu voce tare si cu privirea fixata pe gura intredeschisa a Evelinei.
Peste cateva ore , Robert se afla la un aeroport destul de luxos. Avea multe magazine , iar oamenii se aflau in sala de asteptare , care mai de care mai nerabdatori sa plece intr-o tara straina care ascunde multe lucruri frumoasa, mistere si noi aventuri.
Robert era un pilot innascut. Putea conduce orice si oriunde cunoscand foarte bine riscul meseriei sale , insa doar asa se mai putea relaxa si el. Cu o plimbare in inaltul cerului printre norii pufosi , fara oameni , fara stres , dar acum este un caz special. Avea de gand sa o lase pe o insula pustie , in speranta ca va muri si ea si copilul acela blestemat. Daca tatal lui afla ca are un copil ii va cere sa o ia de sotie pe Evelina imediat si ii va distruge viata. Nu doarea sa trebuiasca ca o femeie sa il intrebe de ce a ajuns acasa la o ora tarzie de ce a baut sau de ce iese cu prietenii lui. Nu vrea sa dea explicatii nimanui despre ceea ce face. Era o fire libertina, lipsit de inhibitii.
Acum se afla pe insula. A lasat-o pe Evelina intinsa in fata unui lac si isi lua talpasita. Dupa orele prescrise de medic ( sase-opt ore de somn) , femeia se trezi nestiind unde se afla. Privea in jurul ei si nu observa decat un lac , copaci si flori. Era dezorientata. Se gandea oare daca va supravietui singura in salbaticie. Copilul ei ii dadea putere sa mearga mai departe. Deodata s-a auzit un zgomot. Oare ce era?!`
[center][/center]
Mulţumesc, Abbeh. Ly <3.
[center][/center]
Mulţumesc, Abbeh. Ly <3.
[center][/center]