My overcast abyss is gone [shounen-ai]

[Verrine]

Deci arigatou ptr comentarii ^^ :X:X
Next:D

Capitolul 3:

Discutiile care le-am avut ieri cu Yuuki m-au lasat putin pe ganduri privind ceea ce era el defapt, insa m-au ajutat sa nu ma plictisesc pe parcursul zilei. Am acceptat sa-mi spuna “ Sasuke-chan”; realizasem ca nu aveam nici o sansa sa-l conving sa renunte la noua mea “porecla”. Pot spune ca pe parcursul discutiilor care le-am avut am reusit sa-mi controlez mai usor nervii – desi dorinta de a omori piticania aia crestea cu fiecare intrebare tampita pe care mi-o punea-. Cand s-a inserat am reusit cu greu sa scap de Yuuki – el gasind fel de fel de pretexte pentru a ramane-.
Chiar daca este un idiot si vorbeste foarte mult trebuie sa recunosc ca nu mi-a stricat compania lui; cine stie, poate chiar aici a si dorit sa ajunga.
-Sasuke-chan! Buna dimineata! Cum ai dormit?
Mi-am intors privirea spre persoana ce intra pe usa. Faptul ca era Yuuki era clar, insa zambetul imens cu care ma “intampina” nu putea sa aduca decat semne rele.
-‘Neata.
-Oh. Esti fara speranta. Ce e cu privirea asta? Ar trebui sa fii mai vesel. Azi o sa te poti da jos din pat.
Insfarsit o veste buna. Cu atat mai bine. Se pare ca o sa scap de el mai repede decat m-am asteptat.
-Nu uita ca avem o intelegere…
-Stiu! imi spuse acesta zambind in ciuda faptului ca eu ma uitam la el cu o privirea foarte serioasa. Azi o sa ma lupt cu Suigetsu. Sunt asa de emotionat.
Ah… Trebuia sa ma astept la asta din partea lui. Aproape ca am uitat cu cine am de aface.
-Dar, sa trecem la lucruri mai importante. Vezi daca te poti misca.
Pentru inceput am incercat sa ma ridic din pat. Acesta ar fi un prim pas destul de bun. Am reusit cu usurinta sa sa fac acest lucru, fapt ce m-a uimit. Nu simteam nici cea mai mica durere. Asta chiar mi s-a parut ceva ciudat…
-Sasuke-chan… esti ca nou!
Entuziasmul lui m-a facut sa ma simt mai bine, desi nu stiu de ce. Poate pentru ca stiam ca o sa scap cat de curand de el…
Pe usa au intrat si Suigetsu si Jugo. Ma intrebam unde e Karin, nu am mai vazut de ceva timp…
-Sasuke vad ca te simti mai bine…Era si timpul. Spuse Suigetsu cu un ton plictisit in timp ce se aseza pe unul dintre scaunele din camera.
-Bine ai revenit, Sasuke-kun.
Da… nu s-a schimbat nimic.
-Piticanio… nu uita ca avem o intelegere, zise Suigetsu in timp ce isi indrepta sabia spre Yuuki.
-Ti-am spus sa nu-mi mai zici asa!
-Iti spun cum vreau eu… piticanio!
-Tu…tu…
-Incetati! intrerup eu discutia tampita dintre cei doi. Daca tot sunteti asa de energici ce ar fi sa o arati in lupta.
Amandoi au fost deacord, asa ca ne-am indreptat cu totii undeva la marginea padurii in caz ca lupta devena serioasa. Nu ma astept ca Yuuki sa castige, ar fi imposibil; in general cei care se pricep la medical jutsu se feresc de lupta, fiind aparati de ceilalti coechipieri. Chiar si unul ca Suigetsu l-ar putea invinge.
-Sa incepem! zise Suigetsu in timp ce se indrepta cu sabia spre Yuuki. Suika no Jutsu!
Yuuki s-a ferit de atac si a aparut in spatele lui Suigetsu. A incercat sai atinga un punct chackra cu un kunai insa nu a reusit... Corpul lui Suigetsu era acum doar apa.
-Ah... Deci nu m-am inselat.
Afirmatia lui Yuuki mi-a atras atentia.Se pare ca o sa am treaba dupa lupta... Am oftat apoi mi-am reindreptat atentia spre batalie.
- Suiton: Gōsuiwan no Jutsu! rosti Suigetsu in timp ce bratul drept a inceput sa se deformeze, aparand un contrast puternic intre cele doua maini.
- Chakra Kyūin Jutsu.
Mainile lui Yuuki au fost inconjurate de o chackra albastra, puternic vizibila. Jutsul pe care l-a folosit mi-a amintit de o lupta pe care am avut-o in Konoha. Interesant... Sa vedem ce vei face, Suigetsu.
Yuuki s-a indreptat spre Suigetsu, incercand sa ii absoarba chackra. Nu a iesit mare lucru, primind si o lovitura in abdomen.
Suigetsu a cazut la pamant.Mi-am activat sharinganul pentru a-mi da seama despre ce e vorba. Era inconjurat cu o atat tesuta din chackra care ii absorbea puterile. Oh... cat de idiot esti, Suigetsu... sa cazi intr-o asa capcana...
-Cum ai…?
-Idiotule… ridica-te de acolo! tip nervos la Suigetsu, fara a-mi lua ochii de la Yuuki.
Se mobilizase. Si-a transformat corpul in apa, eliberandu-se de jutsu. Nu-mi vine sa cred ca am lasat soarta echipei pe mainile cretinului ala. Nu e in stare de nimic…
Yuuki statea intr-un copac cam la trei metri de Suigetsu, analizandu-i miscarile, asteptand un moment pentru a ataca.
Mi-am indreptat pentru prima data privirea spre Suigetsu; se pare ca a folosit jutsul de pamant. Yuuki a absorbit indeajunsa chackra… Nu cred ca Suigetsu mai poate face mai mult de un jutsu. Sper ca de data asta e unul cap.
Se pare ca Yuuki se pregatea de atac. Haide Suigetsu, acum e sansa ta!
In urmatoarea clipa o explozie s-a auzit din copacul in care se afla Yuuki… Puteam sa-i vad; Suigetsu revenind la starea lui initiala, in timp ce Yuki se ferea de atacurile lui. Piticania continua sa se fereasca, iar idiotu’ ala devenea din ce in ce mai nervos.
I-am vazut sabia lui Sugetsu esuand inca o data in timp ce Yuuki la lovit cu putere, absorbindu-i si ultima farama de chackra ramasa. Cand am realizat ce avea sa se intample m-am teleportant intre cei doi, Yuuki oprindu-se brusc.
-Gata cu sarada asta, ii spun in timp ce-mi indrept sabia nervos spre gatul piticaniei.
-Ce vrei sa spui cu asta? zise Yuuki in timp ce ma privi intrebator. Nu ai spus ca trebuie sa-l inving?
-Deajuns! tip la el. Lasa teatrul si spune cine esti!
Yuuki a ramas nemiscat, precum o statuie, fara a spune nimic. Atitudinea lui ma calca pe nervi. Pe langa ca era sa-l omoare pe Suigetsu mai face si pe victima.
-Sasuke… ce sunt cu intrebarile astea? Avem o intelegere… ai uitat?
-Si daca intelegerea a fost la fel de “reala” ca jutsul acela? Ii spun in timp ce ma apropii mai mult de el.
-Ai incredere in mine. Daca aveam alte intentii nu crezi ca as fi actioant pana acum?
Nu i-am raspuns.
-Ai increde in mine, nu-i asa?
Nici de data asta n-am raspuns.
Yuuki a indepartat sabia de la gatul sau, intorcandu-se cu fata spre mine. M-am intrebat in acel moment de ce nu am reactionat, de ce nu l-am omorat.
-Sasuke… deci tu… tu…
A incercat sa alcatuiasca o propozitie insa a renuntat la ea, lasand capul in jos.
-Uite ce e. Am avut o intelegere, nu-mi pasa ce crezi tu, insa cred ca ar trebui sa incepi sa te obisnuiesti cu mine! Pentru ca nu plec! Nu plec…
Tonul lui serios mi-a captat atentia. E prima data cand il aud, nu mi-am imagiant sa intalnesc la el asa ceva; devine din ce in ce mai interesant.
-Sasuke, e indeajuns. Yuuki are dreptate. Avem o intelegere. Vorbi si Juugo pentru prima data de cand venisem aici.
-Ma rog…
L-am luat pe Suigetsu si ne-am teleportat inapoi la ascunzatoare.