My overcast abyss is gone [shounen-ai]

[Verrine]

Disclamer:Nu detin nici un personaj din anime-ul/manga-ul Naruto(inafara de cele creata de mine, desigur), create de Masashi Kishimoto si nu fac profit de pe urma personajelor/intamplarilor.


Cateva detalii:

Titlu: My overcast abyss is gone
Autor: BroscoFobie`Verde
Gen: shounen-ai, actiune, istoric, romance
Limba: romana
Poze:

Sasuke Uchiha:

Karin:

Suigetsu:

Juugo:

Yuuki:

Asa. Acum ceva despre fic. Este din perspectiva lui Sasuke, deci sa nu va asteptati la prea multa descriere [ doar atunci cand e vorba de o lupta]. Ca personaj el nu cred ca este foarte atent la ceilalti din jur... doar la detaliile dintr-o lupta. Deci sa nu va astepti la descriere de genu: "I-am vazut ochii blanzi, buzele suave..." Nu e telenovela=)).

Bun... deci v-ati dat seama ca nu e vb despre Sasuke si Sakura, nu? Ok atunci enjoy!.

My overcast abyss is gone

Capitolul I:

Tocmai ma intorceam pe jumatate mort din ultima misiune de prindere a Demonului cu Opt Cozi. Karin era inconstienta, iar Jugo si Suigetsu abea daca mai respirau. Cu greu puteam sa inaintam datorita ranilor obtinute in urma luptei; Karin a simtit pe propria piele puterea Amaterasului, Suigetsu s-a sacrificat pentru a puteam noi sa scapam, iar Jugo mi-a imprumutat o parte a puterilor lui. Partea frumoasa in toata tampenia asta era faptul ca ne-am dus misiunea la capat – desi eram sa ne pierdem cu totii vietile-.
Cu greu am reusit sa ajungem la ascunzatoare, cred ca ne-a luat cam jumatate de zi. Insa, se parea ca distractia inca nu se incheiase. Cand eram cam la 50 de metri de destinatie in fata noastra a aparut un baiat ce nu depasea cu mult varsta de paisprezece ani. Ce rahat...
-Ce vrei? intreba Jugo dintr-o rasuflare.
-Yuuki. Ne-a raspuns acesta pe un ton vesel in timp ce isi fixa privirea asupra mea.
-Ce vrei de la noi?
-Am o propunere… imi raspunse acesta cu acelasi ton ce ma calca pe nervi.
Nu aveam chef intr-o situatia de genu de propuneri. Dar, avand in vedere ca nu aveam incotro, iar puterile noastre erau scazute… deci nu il puteam ucide… trebuia sa vedem despre ce era vorba.
-Te ascultam.
-O sa va vindec ranile... Sunt destul de serioase avand in devere ca v-ati luptat cu mosul. A spus in timp ce isi indrepta privirea spre Opt Cozi.
-Ce vrei in schimb? intreba Jugo, intrand in discutie.
-Eto…um…spuse acesta balbaindu-se. Stiu si eu…continua pe acelasi ton. Poate sa intru in echipa…
Jugo imi arunca niste priviri intrebatoare. Era destul de dificil… Pe deoparte aveam nevoie de cineva care sa ne vindece, insa nu voiam nici in ruptul capului sa-l primesc in echipa. Numai tonul lui tampit ma enerva, nu vreau sa imi imaginez ce fel o sa fie sa-l avem mai tot timpul impreajma.
Am aruncat privirea la Karin si Sugetsu…Aveau rani serioase…Nu puteam sa-i las spur si simplu sa moara-mai ales ca si-au dat viata pentru mine- insa nici nu voiam piticania in echipa.
-Bine.
-Yey! Da! Da! a inceput acesta sa sara in sus de bucurie… energia si tonul vesel pe care il avea imi aducea aminte de el.
-Insa… dupa ce ne vindeci va trebui sa-l invingi pe Suigetsu.
Acesta s-a oprit brusc si a inceput sa ne inspecteze pe toti cu privirea. A stat cateva clipe pe ganduri apoi mi-a raspuns:
-O.K.
Totul era rezolvat. Pustiul nu va putea sa-l invinga pe Suigetsu, deci prin urmare o sa ne vindece si apoi nu o sa poata intra in echipa.
-Esti sigur de asta, Sasuke? ma intreba Jugo in timp ce ma privi ingrijorat.
Am dat din cap in semn ca da. Insa, nu am mai putut sa-i spun ceva deoarece incepusem sa vad negru in fata ochilor. Imi simteam corpul slabit si lipsit de vlaga… puterile mele cedau incetul cu incetul. Lesinasem. Inainte de a ramane inconstient i-am vazut fata lui Jugo in timp ce ma oprise de la impactul cu pamantul.

Cu greu am reusit sa imi deschid ochii. Tot ce stiam in acel moment era faptul ca lesinasem si ca Jugo m-a prins. Odata cu deschidere ochilor am incercat sa inspectez locul in care ma aflam. Ceea ce mi-a atras atentia a fost parul lung si mov ce atarna de o aprte si de alta a umerilor personaie din fata mea. Nu puteam sa vad foarte clar, majoritatea imaginilor erau in ceata… Chias si asa, am reusit sa mai disting si o lumnina verde ce despartea corpul meu de mainile acelei persoane.
Am incercat sa inlatur acea ceata ce acoperea o buna aprte a lucrurilor din jur, insa nu prea am reusit, cautandu-mi astfel o durere ingrozitoare de cap. Eram atat de nelamurit in legatura cu ce se intampla incat pentru o secunda am crezut ca sunt inca inconstient.
Persoana aceea a inceput sa vorbeasca… Cursivitatetea cuvintelor era inexistenta incat nu am inteles mare lucru. Nici macar tonul care il folosea nu il puteam distinge… Am incercat din nous a ies din acea ceata, insa rezultatul a fost acelasi.
-Sasuke.
Acesta a fost primul cuvant care l-am auzit clar. Am incercat sa ma concentrez sip e propozitia ce avea sa urmeze.
-Nu te forta. O sa fii bine…
Ultimele cuvinte pe care le-am auzit acestea au fost. Dupa acel “bine” nu am mai reusit sa disting si altceva, insa nu era nevoie. Era indejauns pentru mine.
Am adormit. Nu stiu exact cat am stat inconstient, insa atunci cand m-am trezit lucurile imi erau mult mai clare decat prima data. Totul era schimbat… Acea ceata disparuse, acum reusind sa distring mai multe lucruri. Persoanele ce stateau in fata mea vorbeau…insa nu le auzeam foarte clar…
-Sasuke! Te-ai trezit!
Auzisem o voce feminina in timp ce doua brate ma luara de gat. Am inceput sa simt niste dureri usoare care m-au facut sa scrancesc din dinti.
-Hei! Ai grija… Nu e complet vindecat!
Aud o a doua voce ce pare a fi a lui Sugetsu. Se pare ca majoritatea se vindecasera… Ma intrebam de cat timp sunt inconstient…
Am incercat sa spun ceva ins anu a iesti mare lucru. Se pare ca am fost ranit mai mult decat credeam.
-Sasuke… Nu e nevoie sa-ti faci griji. In cateva zilei te vei simti ca inainte!
De data aceasta am putut sa disting vocea lui Jugo. Sa speram ca are dreptate…Nu cred ca as putea rezista prea mult stand intre patru pereti.
Am inchis ochii. Nu stiu cat am dormit, insa inca ma simteam obosit.