Iluzii [+16 / +18]

[Teh]

kiss4_sasuke -- mulţumim de coment. Nu îţi face griji, nu a păţit nimic Jayos <3 .
ashya_love -- mda, takumi.. O să vezi ce reacţie are el când îl vede pe Jay =]]. Şi ne bucurăm că îţi plac numele.
Mulţumim de comenetarii şi aprecieri, atât vouă cât şi celor ce ne citesc ficul.
Nu m-am putut abţine să nu pun capitolul azi D: .

Ne apropiem cu paÅŸi repezi de final....


[center] Capitolul 46[/center]

Timpul a trecut prea repede pentru a realiza cu adevărat că trece. Săptămânile erau din ce în ce mai bune şi totodată prea grele. La serviciu aveam prea multe de lucru, şi când veneam acasă o găseam pe Angelique ţipând nervoasă la mine că nu am făcut cine ştie ce lucru. Pe de altă parte era amuzant, să o văd atât de isterică. Îmi plăcea, aşa că îi făceam pe plac, orice ar fi vrut ea şi cum ar fi vrut să fie.
Într-o zi eram în bucătărie dându-i instrucţiuni bucătăresei ce să facă de mâncare şi chestii de genu’. Ca să fiu sincer luasem o pauză de la ţipetele lui Angelique, care oricum nu se mulţumea cu nimic. Am zis, mă amuza rău de tot faptul ăsta, dar mi-era că dacă apar în preajma ei o să îi provoc neplăceri aşa că am încercat să nu o sufoc, cel puţin nu prea tare.
A strigat foarte tare după mine . La dracu cât m-am speriat. Am fugit repede din bucătărie fără a mă mai uita în jur, pe unde calc sau eu ştiu orice alt detalii. Era să intru în perete, dar asta era mai puţin important.
- Takumi ! .
- Ce s-a întamplat ?! Cred că aveam tonul prea speriat
- Vine ! Tonul îi era panicat.
- Cine vine ? Nici nu mi-am dat seama că am pus o astfel de întrebare stupidă.
- La dracu ! Nasc ! Åži de data asta pe bune !
Nu îmi amintesc cum am ajuns la spital, cert e că am fost acolo foarte repede. Cât a născut cică trebuia să părăsesc sala, de parcă aş fi vrut să fac aşa ceva. M-am strecurat înăuntru ţinând-o de mână pe Angel, dar ştiu că ea nu îmi observa prea tare prezenţa. Mai ales că ultima dată când mă privise eram dat afară din salon. De abia am putut să nu fiu atent la ţipetele şi, în fine, lucrurile ce se întâmplau în timp ce năştea. Am decis să nu îmi amintesc prea tare de ele.
În fine, când am ţinut prima dată în braţe acel micuţ... Micuţ.. Ceva. Nu ştiu cum aş putea exprima în cuvinte acele sentimente. Simţeam nevoia să îl protejez, să îl văd crescând, să îl apăr.. Să nu îl dau din braţe. Mă uitam aspru la toţi ce îl atingeau, de frică să nu îi facă ceva. A trebuit să mă calmeze de câteva ori doctorul înainte să mi-l poată lua din braţe. Era superb. Şi era doar al meu şi al lui Angel. Băiatul nostru. Jay. Îl iubeam şi de abia se născuse.
Angel îmi ceruse să merg acasă să mă odihnesc, dar eu am decis să fac un duş rapid şi să mă întorc. Când am făcut asta, Elisse era pe acolo bârfind cine ştie ce chestie cu Angelique. Mi-am dres vocea, era târziu.
- Angel, ştiu cât vrei să stea Elisse cu tine, dar nu cred că Josh o să fie prea încântat de lipsa mamei lui.
Elisse a chicotit şi s-a ridicat de pe scaun sărutând-o pe Angel. M-a salutat şi a plecat. Angelique s-a uitat nedumerită şi oarecum furioasă la mine. Cred că era .. Hmm, obosită? M-am apropiat de ea sărutând-o pe frunte.
- Ce faci îngeraş?
- TU ar trebui să fi acasă şi să.. Te odihneşti Takumi. Să nu crezi că nu am auzit că ai stat tot timpul cu mine.
Mi –am dat ochii peste cap la tonul ei iritat.
- De parcă aş putea face aşa ceva când femeia mea şi copilul meu sunt într-un spital. I-aţi gândul , nu plec. Am fost doar să fac un duş. Nu vroiam să ai vero creatură urât mirositoare prin jur , şi nici Jay nu cred că ar aprecia asta.
A început să râdă uşor, dar evident nu prea tare . Am gândit că poate încă mai simte orice fel de durere. M-am speriat puţin , bine.. Bine, panicat.. Dar aveam de ce.
- Te doare ceva? Să chem un doctor? Eşti bine? Spune-mi! Angelique, eşti bine?
Am zis asta atât de repede încât m-am întrebat cum am reuşit. A început să râdă , la fel de grijuliu ca data trecută.
- Calmează-te Făt – Frumos. Aşa ar trebui să mă simt. Mi-e cam somn...
Am mângâiat-o pe frunte după care am sărutat-o în acelaşi loc.
- Dormi. A închis ochii şi eu am stat lângă ea. Într-un târziu, cred că am adormit şi eu....

Au trecut două săptămâni de când micuţul Jay a venit pe lume. Era un băieţel micuţ vizitat de toate persoanele posibile. Eric şi Elisse l-au adus chiar şi pe Josh pe acolo. Deşi i-am convins că nu e cel mai bun mediu pentru un copil atât de mic. Elisse a început să râdă zicându-mi că sunt prea grijuliu. Eu cred că aveam de ce. Bine, bine. Poate exageram. În fine, cert este că acum putea fi vizitat acasă. Şi nimeni nu se înlătura în a face acest lucru. Primele zile de existenţă a micuţului au fost grele. Şi mă întrebam ce culoare au ochii lui, erau un fel de cenuşiu albăstrui.. Sau verzui. Nu ştiam dacă aveau să devină negri ca ai mei – sau verzi ca ai mamei lui. Au mai trecut şi alte săptămâni, după care am putut să îmi dau seama.

Două luni mai târziu am realizat că de fapt Jayson avea ochii lui Angelique şi părul meu negru. A fost amuzant cum au fost combinate trăsăturile – îmi aminteau de Alex. Verişorul lui Angel, acum presupun că şi al meu. Stăteam în camera lui Jay când au apărut la uşă Bibi şi Jack cu un alt cadou pentru băiat. Frate, câte aduseseră oare? Dar mă mulţumeam, să ştiu că sora mea îşi iubea nepotul atât de mult. Şi–a exprimat clar şi răspicat de a fi mamă. Vroia o fată. În sfârşit, o femeie care vroia fată şi Jack băiat. Hmm, ciudată întorsătură. În fine, cert e că toţi îşi arătau imensa dragoste pentru copilul meu şi al lui Angelique. Eram extrem de fericit. Nici nu ştiu dacă îmi mai puteam dori altceva de la viaţă. Şi nu mai petreceam atâta timp la serviciu – era mai important să fiu acasă.

- Hei Angel, ia uite cum râde . Ah , ce faci Jayson? Eh? Mda, ştiu că vrei să ieşi afară dar plouă. Altădată. Stăteam cu el în braţe şi acesta râdea. Aproape că mă făcea şi pe mine să fac acelaşi lucru. Camera era decorată .. Ca a unui băiat, cu excepţia câtorva chestii roz pe care mi-am permis să le iau oricum. Am zis că, fată sau băiat, ceva trebuia să se adeverească din dorinţa mea. Angelique nu a putut decât să râdă la ideile mele nebuneşti.
S-a apropiat de mine ÅŸi de copil .
- Vă iubesc.
Pe mine m-a sărutat pe buze şi pe băiatul ei pe frunte. A întins mâinile să meargă la ea în braţe şi eu i l-am dat uşor, coborând să deschid uşa. Deşi aveam două menajere obişnuiam să deschid eu uşa, cred că din cauza faptului că aveam mereu musafiri să îl vadă pe Jay. Era plăcut să le deschid eu uşa. Nu întrebaţi de ce.
Era după amiază, ceea ce însemna că venisem de ceva vreme de la serviciu.
Pe uşă şi-a făcut apariţia Elisse, Eric şi faimosul Joshua, un băiat blond cu ochii albaştrii. Mda, şi el era drăguţ dar tot al meu era primul în top. Vreau să zic, aşa se întâmplă mereu ,pentru toţi părinţii. Cred .
L-am luat mai întâi în braţe pe Josh după care am salutat părinţii. Mă credeau un fel de disperat după ăştia mici. De fiecare dată când se adunau în casa noastră şi vorbeau, eu eram singurul care vroia să stea non stop cu cei doi. Hmm. Nu exageram, îmi plăcea să îmi zic.
- Uite-l şi pe bebeluşul în corp de adult, bine ştiut şi drept Takumi Asazuki. Salutare. Intrăm?
- Ăă, da. De ce m-ai întrebi?
- Poate pentru că stai în faţa noastră salutându-l doar pe fiul nostru şi ne blochezi intrarea? A fost sarcastic . Dar în glumă. Am început să râd.
- Glumeţ ca întotdeauna , Eric. Bună Elisse.
- Hei. Angel unde e?
- Oare unde? Au început amândoi să râdă şi am urcat la etaj. Acolo am găsit-o pe frumoasa mea soţie, sau viitoare , şi fiul meu. L-am pus şi pe Josh alături de Jay şi ... Se uitau unul la altul. Deja se cunoşteau, prevedeam un fel de prietenie pentru cei doi. Cei mai buni. Sau poate asta era doar o altă fantezie de-a mea.
- Acum nu mai rămâne decât să vă căsătoriţi, vorbeam zilele trecute cu Bibi despre asta. A zis că Jack a cerut-o oficial, sau ceva asemănător.
- Aha. Am auzit. Voi aţi fost primii oricum, doar la o lună după ce l-am născut pe Jayson. Nu a fost corect, încă nu îmi reintrasem în forma normală.
Am început amândoi, eu şi Eric, să râdem la bârfele lor şi am ieşit din cameră mergând la bucătărie. Înainte să putem face ceva , am auzit iar soneria de la uşă.
- Aşteptaţi pe cineva? A întrebat curios Eric.
Mda, Bibi , Jack, Alexander şi Anne. În fond, e cină cu toată familia. Am început să râd Eric dându-şi ochii peste cap. Şi-au făcut apariţia Bibi şi Anne , anunţând că Jack şi Alex parchează maşinile. Frate, devenise o obişnuinţă ca în fiecare duminică să ne adunăm fie la noi, fie la Eric, fie la Alex, sau Jack ( am menţionat faptul că îşi cumpăraseră o casă la câteva străzi de a noastră? Nu înţelegeam de ce mai veneau cu maşina, în fine ) , să avem cina şi aşa mai departe. Îmi plăcea, chair era un spirit de familie mare şi observasem că şi Angelique adora. După ce i-am adormit pe cei doi campioni , ne-am aşezat la masă.
- Şi când faceţi nunta aia? A întrebat Jack , la fel de vulgar ca întotdeauna.
Cu toţii am început să râdem. A răspuns îngeraşul , şi surprinzător de ceva timp în-coace se înţelegea de minune cu Jack. Nu am vrut să întreb care e cauza.
- Mai târziu, să mai crească puţin Jay...
- Bine, bine. Atunci cred că pot să v-o iau în faţă cu Bibi , nu? Eu vreau inelu’ ăla odată pe deget.
Bibi a roşit dându-i un cot în stomac. M-am ridicat brusc de la masă când am auzit plângând un copil. Angelique a zâmbit.
Am mers sus, şi Angelique m-a urmat. Ceilalţi au continuat să vorbească, fiind evident prea amuzaţi de faptul că noi eram atât de îngrijoraţi. Se trezise Josh şi reuşise să îl scoale şi pe prietenul lui micuţ. Desigur, nu a zis nimeni că e uşor să creşti un copil. Dar e minunat, atâta timp cât există o familie...

[Mitus]

Naste femeia oameni buni!!!:scary: Aduceti targa si tranchilizantele(bine nu cred ca e nevoie de asa ceva:ha:)
Insfarsit s-a nascut copilul!!!
Ma bucur ca Takumi a reusit sa ajunga la timp si in siguranta la spital cu cei doi ingerasi ai sai
Imi plac numele pe care le-ati ales, poate.... doar poate ca va iert pentru ca nu ati vrut ca cel putin unul din bebelusi sa fie fetita
Ador numele de Josh/Joshua este unul din preferatele mele
Mi-ar fi placut mai mult ca bebelu lui Angel sa se numeasca asa, dar cred ca si Jayson e destul de bun
Stiti ca eu una mereu va laud pentru ca scrieti minunat, dar.... cateodata exista si un dar...
Oameni buni!!! Cum adica dupa ce se trezeste ea vorbeste cu Takumi si il trimite acasa sa se odihneasca si dupa aia o cheama pe Liss la ea si bla-bla mai departe, FARA sa se intereseze prima data de copil!!!!????
Adica ea a nascut, a adormit, s-a trezit, si-a pipait burta, a vazut ca nu mai e copilul acolo...
NU MAI E= ca e undeva intr-un salon si o asteapta pe mama sa sa mearga sa-l hraneasca nu???
Adica daca a vazut ca nu e, nu era normal sa se intereseze, din momentul in care si-a deschis ochii, ca unde e faptura careia i-a dat nastere?
Parca nici nu a mai interesat-o ca unde e copilul ei mic, scump si dragut, pe care il astepta de atata vreme...
Mi s-ar fi parut normal sa mearga impreuna cu Takumi sa vada copilul sa il tina in brate.. Nush ce sa mai zic, orice in afara de ceea a ce a facut era mai normal.
Adica eu nasc(bine nu nasc stati linistiti:ha:) si dupa ce nasc nu ma duc sa-mi vad ingerasul, deoarece stau de povesti cu prietena mea
Srry dar mie una asta nu mi sa parut deloc bine, adica nush poate ai vrut tu sa zici altceva si eu nu am inteles, habar nu am, dar nu mi-a placut. Parca strica tot capitolul (acum puteti sami dati in cap pentru ca am zis asta, dar e parerea mea, si v-o spun sinccer)
****
Urmatorul capitol imi place,chiar daca nici in acesta nu ati prezentat cel putin o scena in care Angel sa se duca la micutul sau si sa- ia in brate..(in fine intelegeti voi unde vreau sa ajung).
Se pare ca Jay are ochii mamei sale. Asta sigur il face pe Takumi sa il iubeasca si mai mult, chiar daca nu imi pot inchipui dak il poate iubi mai tare de atat
Imi place acel "portret familial", daca il pot numi asa, pe care lati realizat, cand toti sunt impreuna si este armonie intre toti membrii acestei familii numeroase. Insfrasit e pace si liniste, dupa atatea probleme si atata sufernita cei doi traiesc cele mai frumoase momente din viata lor.
A fost tare amuzant atunci cand Takumi nu i-a lasat pe bietii oameni sa intre in casa, deoarece el era ocupat sa se joace cu micul Josh, sau atunci cand am aflat ca totusi a cumparat si unele lucruri pentru fetite, pe care o sa poata sa le dea la Bibi(ea trebuie sa aiba o fata, ca de nu:crazy:) Va implor... o fetita, nu cred ca cer asa mult
Takumi pare barbatul perfect. Este dragastos, dar in acelasi timp pasional si pervers, are grija de copil si de Angel, imi e foarte simpatic. Ati reusit sa creati un personaj care este perfect pentru a fi unul din cei care reprezinta "elita" ca sa zic asa a celor de sex masculin. Nu pot sa-l imprumut si eu cateva zile???
Apropo sa nu uit. Nu puteti continua cu un al doilea sezon? Cand vor creste bebelusii si voar deveni baieti si o poveste de dragoste... poate chiar yaoi(bine iar ma duc pe carari...)
Acum serios vorbind, nu cred ca is singura care vrea o continuare, iar daca is nu imi pasa. E prea frumoasa povestea ca sa se termine...
Anyway, ficul mai are cateva capitole asa ca pana atunci mai gasesc eu pe cineva care sa imi sustina parerea, sunt sigura ca aveti multi fani carora le place povestea si vor un al doilea sezon:yes:
Bafta la scris :*:*:*
:bye:

[Khonsu]

ohh....ce capitol minunat :X...mersi ca ai postat ....
CE frumos...o mare si frumoasa familie ...sper sa aiba si Bibi cu Jack o fetita...ca sa ii faca in ciuda lui Takumi.
Si ziceai ca va apropiati de final ? :( ...Dar nu vreau sa se termine....sper ca o sa faceti si Sezonul 2...cu copii lor :D:

AStept capiitolul urmator....in care sper sa fie o nunta, doua ...:X


bye& Kissu :*

[Denny]

Am ajuns si cu capitolul 47. Dupa cum a spus Teh se apropie de final. ^^
Sper sa va placa.

Wildrose -> Post gigantic. In legatura cu nelamurirea ta, am scris in cap ca a incercat sa se ridice dar a venit Takumi langa ea si i-a explicat niste lucruri. Ei acele lucruri sunt ca nu prea avea voie sa se miste. Dupa o nastere e destul de periculos, m-am documentat. :))) :">. Ma bucur ca-ti place >:D<. Sper sa citesti pana la sfarsit.
kiss4_sasuke -> Multumesc ca citesti si dai reply-uri ;)). ^^

Enjoy.

Capitolul 47

Lunile au zburat destul de repede, Jay se facea din ce in ce mai mare si foarte frumos. Nu puteam sa nu ma laud cu copilul pe care il aveam. Era mult prea frumos si fermecator, semana cu Alex in privinta parului si a ochilor. Iar de la mine mostenise pielea alba, aproape inumana. De fiecare data cand il aveam aproape simteam ceva aproape inuman, dumnezeiesc in piept. Ratiunea mea o lua razna, pur si simplu simteam nevoie de a-l strange in brate, sa-l sarut pe frunte si toate celelalte.
Eu si Takumi am decis sa ne facem nunta luna viitoare. Indata ce le-am dat vestea fetelor toate au venit la mine sa face pregatirile. Liss se ocupa cu organizarea iar Bibi si Anne au venit sa mergem sa-mi luam o rochie. Liss a disparut in sufragerie si a inceput sa dea telefoane peste telefoane, rezervand locul unde se v-a tine petrecere si a mers si apoi ne-a spus ca merge si la Biserica. Anne si cu Bibi m-au urcat aproape fortat in masina viitoarei mele cumnate. Am cutreierat cam vreo unsprezece magazine ca sa imi aleg o rochie dar nu am gasit niciuna care sa-mi placa, ba una nu imi venea prea bine, ba ca ma facea grasa, ba ca eu eram mai deschisa la culoare decat rochia. Totusi in al doisprezecelea magazin am gasit o rochie superba, avea un fel de corset care se lega la gat minunat si avea un decolteu adanc. Trebuia sa il strang destul de mult ca sa fie exact asa cum mi-am dorit. in partea mai joasa, avea foarte multe straturi de material fin, si deasemenea in partea de jos avea niste modele de frunze. Era superba. Chiar si lui Anne si lui Bibi le placea rochia. M-am dus inapoi in cabina de proba si mi-am dat rochia jos iar apoi i-am spus vanzatoarei sa o impacheteze, in timpul acesta m-am uitat peste accesoriile pentru 'tinuta'. Am vazut o tiara superba, micuta si fina, exact ceea ce-mi trebuia. Am cumparat-o si pe aia, fetele nu au vazut cand i-am spus vanzatarei sa o impacheteze, deci avea sa fie o surpriza. Dupa ce am platit tot, am luat rochia care era pusa intr-o husa speciala si tiara imachetata si am plecat acasa.
Cand am ajuns l-am vazut pe Takumi cu Josh si cu Jay in sufragerie, se jucau, toti trei. Nu am putut sa nu zambesc. Aveam rochia in mana, Takumi m-a vazut iar eu i-am tras cu ochiul, iar apoi am fugit sus intr-o camera sa pun rochia, asa evitam ca el sa o vada. Am coborat inapoi si le-am gasit pe Beatriz si Anne ca se jucau si ele cu bebelusii. Ma intrebam unde e Takumi iar dintr-o data am simtit doua brate care ma cuprind de pe la spate. Toata fiinta mea s-a cutremurat la fel ca si in prima zi cand m-a luat in brate in felul acesta. M-am intors cu fata spre el si l-am sarutat neputand sa rezist tentatiei de a-i simtii buzele. Cand m-am desprins din sarut l-am imbratisat.

- Te iubesc ! i-am spus inca tinandu-l imbratisat. Abia astept sa-si fiu sotie. i-am spus mult prea incantata.

M-am desprins din imbratisare si am inceput sa rad. Apoi m-am intors pe calcaie si am fugit la copii. L-am luat pe Jay in brate si pe Josh l-am pupat pe frunte. Dupa ce a stat cateva minute la mine in brate l-am pus inapoi langa prietenul lui cel mai bun, sau cel ce o sa fie cel mai bun. Am zambit fericita vazand ca fiul meu o sa aiba aceeasi soarta ca si mine cu Elisse. Aceea de a fi buni prieteni. Dupa cateva ore bune de jocuri cu copii, beatriz si Anne au plecat acasa, iar dupa Josh a venit Liss totodata anuntandu-ma ca a aranjat totul pentru ziua nuntii mele.

Zilele care ma desparteau de a fi sotia lui Takumi au trecut repede. Si cand a venit ziua cea mare am crezut ca mi-au crescut aripi si am inceput incet sa ma ridic de pe pamant spre cer. Eu am mers la Liss acasa pentru a ma aranja, Anne si Bibi au facut la fel, pana la urma erau domnsioare de onoare. Aveau niste rochii superbe, erau amandoua de un turcoaz superb, la amandoua li se potrivea aceea culoare, erau minunate ! Liss era superba, purta o rochie rosie pana mai sus de genunchi fara bretele care se imbina superb cu parul ei blond care era lins acum. M-am privit in oglida pentru ultima data, buclele perfecte imi cadeau greoaie pe umeri, ochii imi erau evidentiati cu un dermatograf negru, doar atat. Buzele imi era dat cu un strat subtire de gloss deoarece nu aveam de ce sa ma incarc cu machiaj. Mi-am pus tiara in cele din urma, aratam ca o printesa, cred, sau cel putin asa era parerea mea. M-am intors catre fete si le-am zambit. Am iesit din camera si am coborat treptele usor avand grija cu tocurile de la sandalele albe care le purtam. Am auzit un claxon, semn ca trebuia sa plecam. Bibi si Anne au venit cu limuzina care ne ducea la Biserica, iar Liss a mers cu masina ei pentru a ajunge mai repede. Tot drumul le-am tinut pe fete de mana, eram prea emotionata. Si ele la fel. Cand am simtit ca masina opreste, inima a inceput sa-mi bata cu putere. Ajunsesem la Biserica unde aveam sa-mi unesc destinul alaturi de Takumi. Indata mi-au revenit toate amintirile despe noi doi in minte, totul, totul a decurs ca si un film care ruleaza la cinematograf. Mi se parea un vis. Anne si Bibi au luat-o inaintea mea intrat in Biserica. Eu am asteptat la usa, atunci cineva m-a prins de brat. M-am intors sa vad cine era aceea persoana. Era chiar tata, mi-a zambit.

- Credeai ca o sa lipsesc de la nunta ta ? m-a intrebat zambindu-mi incontinuare.
- Oh, tata, imi pare atat de rau. am zis aproape plangand.
- Si mie, Angel, si mie. iar apoi m-a luat in brate.

Am incercat sa nu plang, deoarece putea sa-mi curga dermatograful pe fata, oh Doamne ! La ce ma gandeam si eu acum.

- Si acum, sa-mi conduc fiica preferata la altar, nu ? mi-a spus si m-a luat de brat.

I-am zambit si am aprobat din cap. Am inaintat usor pe muzica cantata la o orga imensa aflata undeva prin Biserica, nu o vedeam dar auzeam perfect sunetul. M-am uitat printre locurile care erau ocupate in Biserica, le zambeam tuturor. Iar apoi mi-am mutat privirea spre el. Era minunat, pur si simplu frumos, in tot sensul. Arata divin in costumul pe care il purta. I-am zambit, si el a facut la fel. Mi s-a parut o eternitate timpul in care am pasit usor pe covorul care ma ducea la altar alaturi de tatal meu.

- Takumi, iti dau bijuteria mea. Sper sa stii sa ai grija de ea. l-am auzit pe tatal meu spunand.

L-am luat de mana pe Takumi si am zambit, ne-am uitat unul la altul iar apoi ne-am intors cu fata spre preot.


Rochia de mireasa . Nu am stiut cum sa o descriu mai bine dar v-o arat cam cum as fi vrut, sper sa va placa. ^^

[Khonsu]

OMG !!! ...in sfarsit nunta....trebuie sa te felicit , ai descris foarte frumos ...
ma bucur ca tatal ei a decis sa lase mandria deoparte , si a venit la nunta . In plus...a mai condus-o si la altar :X..
Totusi ....as fi vrut o poza cu rochia de mireasa :(...doar asta lipseste, restul este perfect :X
Sper ca nu a fost ultimul capitol...asa ca zic din noul ca-l astept pe urmatorul :d

Bye & kissu :*

[Yumina]

Hello:D
Nu-mi vine sa cred cate capitole am ratat.De ce povestea se apropie de sfarsit??Nu-i corect.Nu vreau:((.Poate o sa ne surprindeti cu un sezon2.Ce ziceti?Va rog frumos.Apropo Denny rochia de mireasa e superba dar nu o vad pe Angel asa slaba:)).Sa nu exageram.So astept capitolul urmator si chiar nu vreau sa se termine.Gasiti voi ceva :P.Gambate.Ja ne!

[Teh]

@kiss4_sasuke -- mulţam de comentariu şi de apreciere. Ne bucurăm că ţi-a plăcut. În acest capitol vei vedea şi părerea lui Takumi, cum mi se părea normal şi ... Hmm dacă sunteţi atenţi poate o să prevedeţi ceva şi din următorul capitol, 49.
În afară de acesta mai avem doar unul şi apoi expunem finalul, deci cu acesta 3 capitole :]] . Rămâneţi cu noi până la final, pretty please =).
@Yumina, mulţumim de susţinere. Şi vă lămurim despre un al doilea sezon în ultimul capitol, poate :]].
@Wildrose -- faza cu al doilea sezon.... .... o să afli curând părerea noastră.
Mulţumim şi lectură plăcută!

[center]Capitolul 48 .[/center]

Lunile au trecut zburând. Nici nu mi-am dat seama când Jay a crescut atât de mare. Începuse să râdă mereu şi să.. Hmm, să se agaţe mereu de braţele mele şi ale lui Angelique. Deja înţelesese, probabil, că noi suntem părinţii lui. Şi evident, asta mă făcea să fiu al naibii de fericit. Asta nu am putut să o ascund, faţă de nimeni. Era prea evident cât de încântat eram. În fine, am trecut şi peste asta. Trebuia să cobor cu picioarele pe pământ, în câteva ore avea loc nunta. Costumul meu stătea bine pe mine, ok .. Sau , bine nu i-am dat prea mare importanţă . Ideea era că pe mine nu mă fascinau atât de tare nunţile. Asta era pentru mireasă, nu ? Adică fiecare femeie visa la momentul ăsta... Eu vroiam, ca Jack, inelul pe deget şi casa mea, copilul şi aşa mai departe. Şi actele alea, ceremonialul era obositor.
Am tresărit când am realizat că de fapt o aşteptam pe Angelique, să vină în rochia ei .. albă. Am tresărit iar când am văzut-o apărând. Nu îmi amintesc nimic în afară de asta. Ea îmbrăcată într-o rochie albă, lungă, decoltată, ca de prinţesă. Cea mai frumoasă femeie pe care o văzusem în viaţa mea . Atunci am realizat că acel ceremonial nu era nimic pentru mine, dar dat fiind că Angelique era „ mireasa ” , era unul dintre cele mai importante lucruri posibile. În fine, am trecut cu vederea aspectele minore, şi nici nu-mi amintesc cine a fost la nunta mea. Îmi amintesc doar chipul minunat al lui Angelique, cât de frumoasă putea fi şi toate urările de bine şi aşa mai departe a invitaţilor.
Îmi amintesc de asemenea că socrul meu a venit să mă felicite şi am strâns mâna, şi alte lucruri de genu’ ăsta. Şi-a văzut nepotul, m-a făcut să jur că o voi face fericită pe fiica lui , o adevărată bijuterie, şi aşa mai departe. Eh, a fost o experienţă minunată.
Avusesem o petrecere tradiţională şi ne-am decis să nu o lungim prea tare noaptea, vroiam ceva liniştit, acasă, eu Angelique, nu lună de miere, Jay în camera alăturată... Vroiam doar familie.

Ne-am pus amândoi în pat după ce am trecut încă odată pe la Jay să îl sărutăm de noapte bună.
- Takumi , eu mâine de dimineaţă o să merg până la Elisse, trebuie să vorbesc nişte lucruri cu ea. A folosit un ton inocent.
- Adică să o întrebi ce s-a vorbit despre nuntă , cum i s-a părut , cine a făcut fotografii şi.. Mi-a dat un ghiont.
- Cam aÅŸa.
I-am privit inelul de pe deget, cât şi pe al meu şi i-am spus.
- Ai fost superbă azi, îngeraş. Mai ceva decât de obicei, deşi ştiu că e aproape imposibil. Am zâmbi tandru, sărutându-i mâinile.
Şi ea mi-a răspuns la zâmbet.
- Åži celelalte fete au fost frumoase. A zis, chicotind.
Brusc mi-am amintit, au fost şi alte femei pe acolo. Nu că aş vrea să par îngâmfat, dar nu am fost atent la ele. Şi .. Hmm, era şi sora mea pe acolo? Ok , ok, putea să o admire Jack cât vroia. Mi-am reprimat gândul şi am răspuns.
- Ce fete?
A început să râdă iar eu i-am acaparat gura cu un sărut.. Sălbatic? Aşa părea. I-am muşcat buzele , introducându-mi limba în gura ei. S-a urcat peste mine, eu ţinând-o la piept.
- Ştii.. Sunt fericit. Mult prea fericit, am fost de asemenea foarte fericit când am condus-o la altar pe Bibi, sau când .. Hmm, ştii, toate acele momente. Dar. . . ceea ce am simţit azi, când ne-am căsătorit, a fost ceva mult mai special decât orice am simţit până acum. Nu ştiu cum s-a întâmplat asta dar, ai fost şi eşti singura mea dragoste. Ironic nu? Parcă bărbaţii nu ar fi trebuit să fie aşa.
Mi-a zâmbit atât de veselă încât a trebuit să realizez dacă e sarcastică sau nu. M-am liniştit când m-a sărutat.
- Ştii că şi eu te ador.
- Da, ştiu. Am zis sărind de-asupra ei . Am sărutat-o uşor pe gât, muşcând-o la fel de lent. Aproape că a tresărit.
Mi-am plimbat mâinile peste tot pe corpul ei , în timp ce pielea mea se înfierbinţea. E o chestie tipic masculină, când eşti lângă persoana iubită, frate înnebuneşti, de parcă tot corpul îţi ia foc. Şi în special în acea zonă.
I-am atins sânii, conştient de fragilitatea lor, după ce am scos bluza sa. Am muşcat unul din sfârcuri lacom. Mi-am prelins limba uşor pe gâtul ei, printre sâni, lăsând dâre de salivă în urmă. Ea gemea, sau sunete asemănătoare. I-am apăsat gura cu un sărut franţuzesc, limbile noastre unindu-se într-un joc nebunesc al pasiunii. Nu ştiu când s-a petrecut totul, dar mă aflam dezbrăcat deasupra ei. Ea fiind deasemenea goală. Eu încă ardeam, pe când ea era rece, ca întotdeauna. Temperaturile corpurilor noastre erau diferite, dar se proporţionau perfect. Un cub de gheaţă într-o zi călduroasă şi un foc fierbinte într-o zi geroasă. Ne completam.
Mi-am apropiat trupul de al său, fiind foarte aproape unul de celălalt. Am pătruns-o , uşor, începând cu mişcări lente. Dar cred că era evident că totul a început pe un alt drum, fiind amândoi pătrunşi de o excitare ascunsă până acum, ascunsă pentru că întradevăr , nu avusesem parte de ea – nu cum trebuie. Ne-am unit într-o singură fiinţă şi nu ştiu cât a durat, căci mie mi s-a părut mai mult decât o eternitate, mai mult decât orice trăisem.
Am sărutat-o din nou, mângâindu-i părul. Eram amândoi obosiţi, stând îmbrăţişaţi. S-a cuibărit la pieptul meu, eu îmbrăţişând-o.
- Te iubesc.
- Åžtiam asta.
Mi-a sărutat pieptul, un moment în care ,oricât de obosit eram, am tremurat. De plăcere.
- Şi eu te iubesc, nevastă.
Am fi râs, dacă am mai fi avut forţă , dar am adormit. Fusese o zi lungă dar frumoasă. O zi pe care cu siguranţă nu aveam să o uit.

Nu îmi amintesc ce am visat în acea noapte . Posibil unicorni şi.. eu mai ştiu, ponei roz? Dar când m-am trezit dimineaţă eram al dracului de fericit. Patul era gol şi am văzut că era destul de târziu. Vorbisem cu Angelique noaptea trecută, printre alte mii de lucruri, că ea urma să îmi pregătească azi micu dejun după ce venea de la Elisse. Nu am înţeles prea bine ce vroia să facă la ea, probabil să o preseze cu cine a făcut fotografiile şi ... Ăăă, eu ştiu, chestii d’ale lor. În fine.
M-am conformat să intru să fac un duş şi tot ritualul de dimineaţă după care să merg să văd ce face Jay. Am intrat în camera sa şi l-am văzut dormind în pătuleţul lui pufos. A deschis ochii când a simţit prezenţa cuiva în apropiere. Am chicotit, luându-l în braţe.
- Ce faci campionule?
A râs, somnoroc. L-am pupat pe frunte, punându-l înapoi şi jucându-mă cu el. Mă privea cu acei ochişori mici – mici . Era pur şi simplu adorabil, până şi pielea lui îmi aducea aminte de Angelique, fiind atât – atât de albă. Adorabil. Mă bucuram că are măcar una din trăsăturile mele – părul . Ceva îmi spunea că nici al lui nu va sta cum trebuie şi va fi la fel de răzleţ ca şi al meu. Deja visam la clipele când va fi puţin mai mare şi îl vom putea plimba, eu şi Angelique, peste tot. . . Deja visam la primul lui meci de fotbal, sau tenis , sau baschet. Orice sport posibil la care trebuie să fiu prezent . Mă şi vedeam, împreună cu el tachinând-o pe soţia mea şi mama lui. Vroiam cu adevărat să trăim ca o familie întreagă, unită şi fericită.
Am fost alarmat de stomacul meu care făcea zgomote, cerându-şi drepturile. Atunci am decis să merg la bucătărie şi să văd dacă primesc şi eu ceva de mâncare.

[Yumina]

Hello again:D
Takumi e atat de adorabil..imi aminteste de prietenul meu...e el asa mai rece dar cand iubeste pe cineva e atat de adorabil.Asa e si Taku,e genul tatalui model,perfect.Si chiar sunt cuplul perfect.Apropo Vanessa nu isi mai ia inima in dinti?S-au a sters-o de tot?Hmm...mai bine nu va dau idei.Va las pe voi sa scrieti.Gambate.Denny vino cu nextu` cat mai repede:D.Ja ne!

[Denny]

Multumesc celor care au dat reply-uri si celor care citesc. Tin sa mentionez ca acesta este penultimul capitol. ^^

Yumina -> Multumesc de comm ^^, eu nu am vazut-o pe Angel asa de slaba, dar fata aia creca a ramas fara oxigen, adica nu se poate sa ai o talie ca a ei :o.

Enjoy !

Capitolul 49

Cand m-am trezit nu mi-a venit sa cred ca m-am casatorit cu Takum, doar cand mi-am vazut verigheta pe mama am confirmat cele gandite. Am zambit. M-am intors cu fata spre Takumi, care inca dormea ca si un bebelas. Nu stiu cum cineva putea sa fie atat de ... minunat ! Adica nu ma refer la faptul ca e frumos de dinafara, doar ca inauntru e ca si un inger, pur, neprihanit, si toate cele sfinte. Il iubeam, inca imi amintesc cum naiba am ajuns sa fiu cu el. Dintr-un pariu care urma sa il afecteze pe el, amandoi am iesit castigatori, el si cu mine, casatoriti. In plus, nu uitam, mai aveam si un copil. Cine s-ar fi gandit acum cativa ani ca totul v-a decurge astfel ? L-am sarutat usor pe frunte si m-am ridicat din pat cu grija ca sa nu il tresezc. Am mers si mi-am facut toaleta zilnica si apoi m-am imbracat cu ceva lejer. Am mers pana in camera la Jay, care dormea bustean, la fel ca si tatal lui, aveam in casa doi bebelusi, unul mai mare decat celalat. L-am sarutat si pe copilasul meu iar apoi am iesit din camera indreptandu-ma spre bucatarie. Acolo am gasit-o pe bucatareasa care pregatea cafea, i-am urat 'Buna Dimineata' si ea a facut la fel. M-am asezat la masa si mi-a pus o ceasca de cafea, in timp ce savuram cafeaua ea imi pregatea niste paine prajita. Degeaba am insistat sa nu imi faca, dar cine putea sa-i spuna 'nu' ei ? Era ca si o mama, de cand s-a angajat aici, si imi placea acesta. Mi-am mancat painea prajita cu ceva gem pe ea si am iesit in graba din casa. Era cam vreo unsprezece si trebuia sa fiu la Liss deja. Am mers pe jos si mi-a luat aproximativ zece minute sa ajung la casa ei. Cand am dat sa intru altcineva mi-a deschis usa, Eric era cu Josh in brate si se parea ca erau gata de o plimbare. L-am salutat pe Eric si lui Josh i-am dat un pupic pe frunte. Mi-a zambit, era asa dragalas. Am intrat in casa si Liss a venit repede la mine certandu-ma ca de ce am intarziat. I-am zambit si nu i-am inventat nicio scuza. Ne-am pus sa vizionam filmul de la nunta. Era genial ! Chiar nu imi dadusem seama cat de frumoasa a fost nunta. Am stat si m-am uitat si peste pozele facute. Doamne, erau grozave ! In timp ce ne uitam peste lui Elisse i-a venit ideea sa imi arate camera care urma sa fie a copilului ei cand o sa mai creasca. Deja se gandise la asta ?! Am urcat la etaj pentru a cauta camera pe holul lung. Cand am intrat in camera care urma sa fie a lui Josh un val de miros de vopsea m-a lovit puternic. Era proaspat vopsita, nu stiu cand naiba a avut timp sa faca asta ! Si cand m-am uitat si mai bine, era mobilata. La naiba, Liss era un geniu, daca imi permit sa spun. Era organizata, putea face orice vrea. Nu ca si mine, desigur. In timp ce imi povestea, am auzit ca soneria de la usa suna insistent. Jucausa cum eram, am fugit pe hol si am ajuns la capatul scarilor. Fara sa am grija m-am impiedicat. Totul s-a petrecut repede. M-am simtit aruncata pe scari in jos, simtam cum dungile scarilor imi loveau fiecare particica a corpului meu. Au auzit-o pe Liss strigandu-ma iar apoi ... un val de intuneric imbinat cu o durere muta.
Cand m-am trezit corpul ma durea ca naiba. Am incercat sa ma misc, dar nah ... nu s-a intamplat, in schimb, durerea nu a incetat sa tasneasca. Parca vrand sa ma consume, dar nu m-am lasat. Mi-am deschis ochii uitandu-ma in jur. L-am vazut pe Eric care statea pe canapea cu Liss in brate.

- Ce s-a intamplat ? am rostit incet.
- Angel, nu-ti amintesti ? m-am intrebat Takumi.
- Nu, ar trebui ? am intrbat eu confuza.
- Ai cazut de pe scari. mi-a raspuns Eric.
- Oh, doar atat ? am intrebat eu in timp ce am incercat sa rad, dar nu prea mi-a iesit.
- Angel ... aceasa cazatura are o urmare. mi-a spus Eric.
- Grava ? l-am intrebat din nou.
- Cam da. Doctorul nu a stiut cum sa ne explice, dar ... tu ... tu nu o sa mai poti avea copii.

Au urmat niste clipe de tacere. Eu priveam in gol spre geam.

- Tu glumesti nu ? l-am intrebat speriata.
- Nu ...
- Spune-mi ca e o gluma ! Asa ceva nu se poate intampla ! Nu se poate ! am inceput sa plang.
- As vrea sa fie asa. mi-a spus Eric.
- Takumi ! Takumi, de ce taci ? am inceput sa plang si mai tare. Te-am dezamagit, iarasi. La naiba ! De ce nu am putut muri ? am inceput sa strig.

Plangeam, si un mai terminam. Nu mai puteam avea copii ... l-am dezamagit pe Takumi incaodata. Totusi ... il aveam pe Jay. Dar ... gandul ca el sa nu mai aiba un frate sau o sora, ma distrugea. De ce a trebuit sa mi se intample asta mie ?

[Yumina]

Ce??:O
Denny chiar m-ai surprins...Angel sa nu mai aiba copii,e o gluma nu?Vrei sa ne faci o farsa nu?Dar daca totusi nu e o farsa macar il au pe Jay.asta e mai bine decat nimic si asai ca povestea nu se apropie de sfarsit??Va rog spuneti-mi ca nu se apropie de sfarsit.Ce ma fac eu?Ce mai citesc in fiecare zi?Chiar vreti sa fiu trista:((...Pur si simplu nu vreau nici macar sa ma gandesc.Ja ne!